254 matches
-
pe versantul opus, rațiunii i se supune un control al inimii, încât polaritățile contrarii vorbesc de aventura cuvântului și autoexil, de revelații fulgurante și închidere în dezolare. Conștient că gravitatea gânditoare din Elegii frizează retorismul, ducând inevitabil la frigiditate, experimentatorul, truditul de căutări fără răspuns izbucnește în apostrofe, descărcându-se; câte un interludiu ironic sugerează alteori o fugitivă detașare. Câte o mostră de discurs frânt (brisé), ca acesta din A unsprezecea elegie, rupe brusc ritualul lamentatoriu: Totul e simplu, atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și Manole, Dosoftei și Eminescu, Coșbuc și cronicarii" își redesenează profilul pe măsură ce contemplă mări imaginare și se lovește de "valurile vremii". La un an după întâia plachetă, în Viața deocamdată prioritatea revine notațiilor grave pe fundal elegiac autumnal, când pământul trudit "atârnă de păsări", când "copacul uscat nu mai speră", când zburătoarele cântă "în limba lor minoră". Relicve dintr-o copilărie uimită amintesc de bivolițe, de lupi în păduri transilvane; brazii munților, doborâți, respiră tristețe: "Un dor de piatră începe să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și mai absentă față de lumea din jur. Gazdei, jupînul David, îi plăti cuviincios pentru găzduire, ba încă și ceva pe deasupra. Începuse și ea să fie mai darnică decît de obicei, însă în chip „de pomenire”. „În dimineața de duminică încălecă trudită și cu ochii cerniți. Ascultă privind în altă parte felurite sfaturi ale negustorului. Răsări atentă numai la socoteli și recomandări de parale. -Asta-i bine, încuviință ea. Să-ți plătesc pentru găzduire. Să-mi dai mărunți de cîteva mii, ca să-i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
1999. Culegeri: Merge dorul și răsare, Alba Iulia, 1975; Cântece și tradiții populare despre Horea și Iancu, Alba Iulia, 1978 (în colaborare cu Monica Anton); Legende și povestiri din Munții Apuseni, I-II, Alba Iulia, 1979 (în colaborare); Iancule, soare trudit, Alba Iulia, 1992; Florile dalbe, flori de măr, Alba Iulia, 1993; Horea, munte al vrerilor noastre, Alba Iulia, 2000. Repere bibliografice: Ion Buzași, „Stele în munți”, TR, 1977, 18; Aurel Sasu, „Stele în munți”, ST, 1977, 11; Laurențiu Ulici, Imagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
vremii”, suprimând subtitlul „Revistă de cultură generală”. Directori sunt A. Ștefănescu (1915-1916) și Alex. Ștefanopol (1918-1919). Publicație modernistă, C. M. se bucură de colaborarea constantă a lui G. Bacovia (Amurg antic, Nervi de primăvară, Epitaf, Poemă în oglindă - semnată G. Andoni, Trudit, Lacustră, Pastel, Nocturnă, Interior trist ș.a.), tipărește versuri simboliste semnate de D. Teleor, Mihai Săulescu, Al. T. Stamatiad și o poezie de Șt. Petică. Din perioada bucureșteană a revistei se rețin colaborările cu poezie ale lui G. Topîrceanu (De bello
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286528_a_287857]
-
și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente favorabile.Nu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
în 1936, în Istoria românilor: „Dar studiile de amănunte se înmulțiseră în activitatea mea, risipindu-se în chipul cel mai larg și mai variat. [...] Mult timp mi-am făcut fireasca iluzie că, de vreme ce le știu eu - și, de altfel, fără trudita și așa de utila bibliografie a scrisului meu de d. Barbu Theodorescu, însumi le-aș fi putut descoperi, uneori, numai cu greu -, le știe toată lumea. Abia acum îmi dau samă îndeajuns că, departe de a fi cunoscute obișnuitului cetitor cult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
de veselie, și nici să stăm la Îndoială când, pe negândite, ni se ivește prilej de petrecere; să mergem cu voie bună, dacă n-avem altă treabă mai serioasă de făcut - zic mai serioasă, fiindcă, În viața noastră scurtă și trudită, nici petrecerea nu e ceva atât de neserios cum spun câțiva Înțelepți, unii ursuji și alții fățarnici. Așa cel puțin gândesc eu, și de aceea am petrecut așa de frumos alaltăieri noaptea.” (Repausul dominical). Pentru tipograful care În zori pleacă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sfat și nu mai răsunau horele în sat. Era o liniște deplină. Nici măcar fântâna cu cumpănă de lângă poartă nu mai scârțâia! Am intrat în casă și de pe pereții îmbătrâniți priveau la mine, tăcuți, doar sfinții din icoane, sub care îngenuncheau trudiții mei părinți. Sub ele îngenuncheam înainte de culcare și noi, copiii, adică toți frații: trei fete și șase băieți. Am așezat, nostalgic în locul acela, masa mică cu trei picioare scurte, pe care mama răsturna mămăliga aburind din care noi, copiii, mâncam
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mâinile harfistei Coardele sfinte. Fără soartă ca pruncul În somn răsuflă zeii; Blând ocrotit În mugur molcom Etern înflorește Spiritul lor, Și ochii lor fericiți Lucesc în domoală Lumină eternă. Nouă însă ni-i dat Să nu ne-odihnim nicăieri. Trudiții oameni Se usucă și cad Orbește, din clipă În clipă, asemeni Cu apa din stâncă În stâncă zvârlită La întâmplare, mereu și mereu 1120. Sunt numeroase afiliații între limba poetică și religie, nu numai la nivel teoretic, ci și citind
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
asta nu înseamnă că iluzia nu poate fi și ea cât se poate de reală. Tocmai pentru că minciuna, ca și iluzia, sunt reale sunt ele devin un pericol greu de disociat de ceea ce numim adevăr. Și poetul recunoaște: Bucurie este, trudit să fii și seara să cazi prăbușit. Bucurie este în zori cu prima lumină, limpede să te ridici cu fața spre cerul de neclintit, apele de netrecut să nu te smintească și nava deasupra valurilor să înalți spre malul de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dus lin un deget pe gură Și mi-a făcut semn ca să tac... A stat lângă mine pe rogojină... Pune-mi pe răni mâna ta. Pe glezne-avea umbre de răni și rugină, Parcă purtase lanțuri, cândva... Oftând, Și-a întins truditele oase Pe rogojina mea cu libărci. Prin somn lumina, dar zăbrelele groase Lungeau pe zăpada Lui vărgi. Părea celula munte, părea Căpățână, Și mișunau păduchi și guzgani. Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, Și am dormit o mie de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pereții cargoului păreau acum mai ritmice, parcă resemnate la o logică de rezistență pe care le-o opunea acel vapor derizoriu. L-am auzit pe consilier ridicându-se și, în străfulgerarea unui chibrit scăpărat, chipul lui mi-a părut îmbătrânit, trudit. Glasul lui avea accentul ușor dezamăgit al cuiva care a pregătit o surpriză, dar a lăsat să treacă momentul potrivit pentru a o anunța: — Gata. Suntem în Marea Roșie. O să fim mai puțin zgâlțâiți... Sau mai curând era vorba despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
gândit să deschidă o filială a centralei din Heliopolis. Au ales locul cel mai potrivit, o oază în mijlocul deșertului care, pierdută în nisip, să înconjoare cu un adânc mister oracolul izolat de lume și să mărească astfel efectul asupra călătorului trudit "i însetat, după 10-12 zile de arșiță a deșertului. Fig.15 - Pictură antică egipteană, situată pe tavanul templului din Denderah - Egiptul de Sus. Dedesubtul zeiței cerului care acoperă lumea cu propriul corp, se găsește Luna și Ra - Soarele. Ultimul o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
poeților, există diferențe importante de nuanță. Aflat la antipozii stării de liniște, romanticul trăiește dramă de a fi exclus din universul naturii și al dragostei, ce este reprezentată aici, dar și în alte poezii, că lipsa a somnului: Și când trudit și trist, frânt de suspine / râvneam în somn să mă cufund ca-n ape, / somnul curmat nu se lipea de mine (Prima iubire vv. 22-24).397 În Canturi toate aceste teme și motive se subordonează unui demers filozofic și nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a dat la spinare acum șaptezeci și vreo cinci anișori de cei buni, tot în paza orîndelor care se țin pe la vite. Costache Buraga Chișca Un an după ce se dusese întîiul război mondial, într-o zi cînd ajunge tătuța acasă trudit, că venea tocmai din ,,tîrgul Eșilor“, unde fusese cu negustoriile, spune cu nestăvilită mirare, ba și cam cu greață, că la ,,Șapte Draci“ - crîșmulița din fața medeanului zis ,,Nicolina“ - un om rotofei, după ce junghiase cogeamite porc, a cules într-o oală
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente favorabile.Nu
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
cu buzele mari, groase și roșii, proprii și ele rasei” (Timpul eminescian, nr. 219, 8 octombrie 1940). Tot În acea perioadă, traversând cu trenul sudul Poloniei, Mihai Ralea descria - evitând formulări peiorative - un anume tip de evrei, una dintre Înfățișările „truditului de veacuri Ahasverus” : „totdeauna febrili, totdeauna grăbiți [...], cu părul roșu ca focul, cu bărbi la fel, cu pălării negre Înalte [...], cu caftane lungi până la pământ, cu perciuni Învârtiți oarecum cochet și absurd În două-trei spirale, prinși mereu În panică parcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Eva când căzură În al păcatului adânc abis” Nu! Nu-i Destin și nu-i nici Dumnezeire! Tot omul v-a creat pe amândoi, Coloși barbari sculptați din propria-i gândire Și vreți acum să ne-nchinăm la voi?! Trudit, cobor în vechia-mi îndoială, Ca-ntr-un infern și tot mai răzvrătit, Să smulg din suflet orice teamă și sfială Și să sfărâm eu însumi ce-am cioplit! S[pitalul]. Rahova 8-10 august 1954 În grădina tinereții În grădina
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
deasupra capului, pentru a-și potoli foamea. După ce îmbuca în grabă bruma de merinde aduse în traistă și se închina, la sfârșit, după datină, se lăsa pe-o rână, pentru câteva minute, la o umbră improvizată, ca să-și odihnescă oasele trudite și mușchii vlăguiți. În puținele clipe de odihnă, truditorii își trăgeau, parcă, vlaga, asemenea gigantului Anteu, din adâncurile tainice ale pământului. Își continuau apoi munca, în a doua jumătate a lungilor zile de vară, cu o scurtă pauză pentru odihnă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
specifice precum asigurarea tratamentelor preventive de bază, educația eugenică, consiliere maritală și sfaturi pentru creșterea copiilor În special pentru populația rurală: Baza statului etnic este fără Îndoială țărănimea, Înrădăcinată În glie... Prin ea neamul stăpânește În statornică așezare și muncă trudită, pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
în plus în Cuvântul înainte, precizează că revista va avea aria de difuzare strict la grupul de legionari de la Rostock, urmărind menținerea unității grupului. Redactorul nu uită nici condițiile grele în care întocmește revista. Cei ce scriu revista sunt oameni trudiți de munca de peste zi în fabrică. „Veghind în ceasuri târzii de noapte, după oboseala celor zece ore de greu lucru zilnic ne gândim totuși cât putem mai riguros la temeiurile și perspectivele luptei noastre legionare. în această comunitate de monahism
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru ziua de azi? O anumită decizie cu privire la Mama; iar apoi - hotă rârea fermă de a termina cu lecțiile mele de limbă rusă! O zi fără dată, ca multe altele. De ce dimineața mă scol cu capul greu și cu corpul trudit, dar odată cu lumina soarelui îmi revine din nou voia bună și ziua întreagă muncesc și petrec cu tragere de inimă? Dar, odată cu căderea serii, liniștea din nou mă părăsește și mii de șoapte mă îmbie la lucruri neștiute, la gânduri
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de amănunte mai puțin austere, mă bizui pe bunăvoința lui Vally de a-mi transmite tot ce m-ar putea interesa. Vă sărut, Florino 17 septembrie 1954 Am dormit în această după-amiază și capul mi-e greu de somn, corpul trudit. Nimic nu mă îmbie spre nimic și, întrucât nu mă simt în stare de lucruri mari, mă căznesc să le fac pe cele mici care nu mai suferă amânare. Ultimele noutăți ar fi cam aceasta: s-a întors Ion... Am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dă de un loc singuratic. Aici s-așază, stins de oboseală, să-și liniștească cutremurul membrelor, să-și lingă rănile și să se vaiete discret de durere. Somnul se capătă mai ieftin decât hrana și deocamdată i-e mai trebuincios; truditul trup se încolăcește binișor, închide ochii triști și adoarme oftând greu din afund”. Dumirit acum de ce îl citea pe Caragiale și ce anume citea din el, închid volumul și îl depun înapoi pe bancă, fără nici un comentariu. — Cât mai rămâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]