299 matches
-
Desigur se produceau și articole de lux sau vinuri de calitate, alimente sofisticate, existau și maeștri gastronomi capabili de cele mai rafinate combinații, vile, palate sau stațiuni de odihnă de cel mai înalt nivel. Toate erau însă folosite de bieții truditori ai planetei, aceia care contau cu adevărat și care-și dedicau existența binelui și fericirii noroadelor întrunite. Vai de mama lor! Erau în fiecare clipă la datorie și nu se puteau bucura de libertățile omului simplu pentru care ei se
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
în Asociația Culturală „Mileniul 3”): Vă mulțumesc că ați transformat o zi de sâmbătă banală, într-o sărbătoare dedicată sprijinirii culturii române, cunoașterii valorilor ei contemporane. Acum, aici ați deschis porțile cenaclului Mileniul 3 din Roșiorii de Vede, spre vremuirea truditorilor scrisului până în mijlocul Câmpiei Bărăganului, la intersecția drumurilor ce leagă Occidentul și nordul, de Orient, cu municipul Slobozia. Acest act de cultură sper să fie începutul unor colaborări fructuoase între adevărații reprezentanți ai culturii roșiorene și cei din alte spații
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
Veniamin Micle nu a stat degeaba. A scris și a tipărit peste patruzeci de cărți și sute de studii, articole, predici, reportaje, recenzii, referințe și colaborări. Călugăr de vocație, este un om al rugăciunii, un om al cărții, un harnic truditor în ogorul culturii românești, un neliniștit căutător de comori din trecutul spiritual românesc. Un monah cărturar pe linia bunelor tradiții ale monahismului românesc. A scris studii și articole consacrate domeniului său predilect de Omiletică și Catehetică, îmbogățind această disciplină teologică
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
și comunicări științifice ori deprins cu lucrări verificate de dascăli cu rutină, supravegheat de coordonatori științifici sau a vreunui aspirant la titluri academice ori universitare. Nimic din toate acestea nu l-au răsfățat pe autor. Dimpotrivă. Ele sunt rodul unui truditor izolat într-o parohie modestă, nevoit să se adapteze la modul și stilul de viață al enoriașilor săi, să-și lucreze grădina, să taie lemne, să crească animale pentru a-și putea întreține familia și, bineînțeles, înainte de toate, să poarte
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
această nouă apariție editorială autorul adună fiorul romantic în poeme care încântă prin muzicalitate și cumințenie orânduită în ineditul și spontaneitatea metaforelor, prin esențializare, prin har, rigoare, concentrare, disciplină, simboluri fundamentale ale prozodiei - daruri poetice la care ar râvni orice truditor al cuvântului în care susură versul tăinuit în adâncuri. Sunt poezii scurte, ca niște bijuterii delicate, dar încărcate cu puterea de va crea emoții și trăiri revelatoare. Actul creației nefiind ușor, putem spune că prin efortul său, autorul s-a
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > O PĂPUȘĂ FERICITĂ Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 518 din 01 iunie 2012 Toate Articolele Autorului -poveste adevărată- O PĂPUȘĂ FERICITĂ! Într-un sătuc frumos, la margine de lume, trăiesc laolaltă oameni hărnici și truditori pe câmp, în livezi și grădini,peste tot unde este de făcut câte ceva pentru că ei să trăiască bine. Casele sunt mari și frumoase, cu ferestre spre soare, cu mulți copii care se joacă zglobii cât este ziulica de mare. Iar
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
și comunicări științifice ori deprins cu lucrări verificate de dascăli cu rutină, supravegheat de coordonatori științifici sau a vreunui aspirant la titluri academice ori universitare. Nimic din toate acestea nu l-au răsfățat pe autor. Dimpotrivă. Ele sunt rodul unui truditor izolat într-o parohie modestă, nevoit să se adapteze la modul și stilul de viață al enoriașilor săi, să-și lucreze grădina, să taie lemne, să crească animale pentru a-și putea întreține familia și, bineînțeles, înainte de toate, să poarte
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
în inima mea Bine am vestit dreptatea după nea Toate relele vreau să se termine Ai pus în gura mea cântare nouă Doar spre ajutorul meu ia aminte Desparte această lume în două Domnul se va îngriji de cel sărac Truditorului îi va fi părinte Cu spiritul divin sufletu-mi îmbrac PSALMUL 40 Fericit cel ce caută la sărac În ziua cea mai rea îl va izbăvi Durerea din ură se va isprăvi Cu cele mai curate fapte mă-mbrac Pe
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
Nora Rotaru, „cu pași de porumbel” ca să nu-i tulbur armonia întregului la care ne-a făcut părtași, citind cu sufletul, așa cum numai un poet poate citi poezia altui poet și cu întreaga considerație ce se cuvine a o da truditorului în cele încântătoare pentru iubitorul de frumos. (A consemnat Dorina Stoica 24 aprilie 2015) Referință Bibliografică: Anna Nora Rotaru- O viață pictată în cuvinte, „La răscurce de lumi” / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
formează tinerii - pe trepte de frumos spre cele mai înalte piscuri. Efortul conjugat are, de fiecare dată rezultate uluitoare. Toate sentimentele, în cele din urmă, se metamorfozează în cuvânt în cele mai neașteptate chipuri. Mihaela Aionesei definește poetul drept „etern truditor de cuvinte / precum fântânarul / adâncit în groapa înfricoșătoare / până aude cu urechea sufletului / murmurul apei / dincolo de oglinda obscură / nimeni nu știe taina / numai poetul strecoară lutul / și soarbe apa” ( Poetul). Poemul care dă titlul volumului, închipuie un spațiu de grație
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
și rostul Revistei „Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei este și acum, acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat apologetică, profund mărturisitoare și autentic propovăduitoare. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor acestor vremuri, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului propriu și a Editurii Arhiepiscopiei Timișoarei - Mitropolia Banatului de pildă, și
REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIŞOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIŞOAREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360472_a_361801]
-
în spațiul interzis, apăsam pe butonul roșu, să declanșeze explozia chiar în momentul când intram în corpul avionului vrăjmaș. Vedeam cu ochii deschiși pe camarazii noștri care iradiau de bucurie și ne strângeau mâinile felicitându-ne pentru sucesul obținut, iar „truditorii din uzine și de pe ogoare” ne vor mulțumi că-i apărăm, ca să poată munci în pace. Cu aceste gânduri înălțătoare ne-am îmbarcat imediat (după ce a luat sfârșit defilarea) în vagoanele unui tren special (destinat spre direcția Saratov) din gara
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
instrumentul de lumină și energie Divină, instrumentul Divinității și-al Suflului Creator. Marin Voican-Ghioroiu: Ce să transmit din partea domniei voastre cititorilor Revista „CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI”, ascultătorilor din țară și din întreaga lume? Gheorghe Zamfir: Transmiteți remarcabilei reviste CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI, distinșilor ei truditori ai condeiului, tuturor cei ce iubesc muzica mea: ani fericiți și forță de muncă, voință și speranță în lupta fiecăruia în restabilirea valorilor naționale și înlăturarea definitivă a minciunii pentru clădirea templului spiritual de care nația română are atâta nevoie
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
termine aici. Studiul de fața devine, asfel, o invitație caldă, pornită dintr-un imperativ lăuntric, adresată celor care învață mereu și stăruitor, tineri (sau mai puțin tineri) cercetători, așteptați să continue aceste anevoioase demersuri știintifice. Prețuire și apreciere celor doi truditori în ale terenului și în ale scrisului, deschizători de drumuri pentru (sperăm și așteptăm cu toată încrederea) alte ample și laborioase activități de investigație și de analiză. Referință Bibliografică: APOLOGIA VALORILOR PERENE - ULMENI MARAMUREȘ. STUDIU MONOGRAFIC / Radu Botiș : Confluențe Literare
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
era conștiincioasa și, acum, tocmai se gândea ce compunere să facă pentru mâine la scoala. Învățătoarea le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură. Toader, stăpânul casei, truditor de țarina și iubitor de animale, stătea întins pe o lavița. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminică asta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună și de data asta? „Toderașe, niciodată nu
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
că rolul și rostul Revistei „Constelații Diamantine” este acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat civică, educațională, apologetică, profund spirituală și autentic culturală și românească. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului, prin cât mai multe întâlniri cu cititorii, inclusiv în mediul virtual
CUVINTE ANIVERSARE LA ADRESA REVISTEI CONSTELAŢII DIAMANTINE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340530_a_341859]
-
combinat erau destule bălți cu noroaie și era de ajuns să scapi scândura bună într-o astfel de baltă și ziceai că e veche de când lumea. Seara când atelajul ajungea acasă datoria lui Beldie era să dejuge pe cei doi truditori, adică pe Sticleț & Țigan și să-i ducă în grajdul improvizat din șandramaua casei, unde îi aștepta masa de seară compusă din fân și câte un ciubăr cu pleavă amestecat cu sfeclă furajeră sau chiar din cea de zahăr căci
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
lateralele. Fundul coșului de car era de obicei din două scânduri, dar întotdeauna în car rămânea doar una. Astfel că gospodăria lui Colorado nu mai ducea lipsă de lemne de foc și se adunau scânduri pentru reparația șandramalei unde locuiau truditorii de la jug. Dacă acum cei doi trăgători în jug dormeau pe paiele puse pe pământul gol, în curând aveau să doarmă pe o podea din scândură. Era un mare câștig și pentru Beldie căci i se ușura munca de curățire
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Ciclul Evangheliilor lirice îl încheie Evanghelia Apocalipsei, în fond Apocalipsa Poetului-Mag! Poetul, ca nimeni altul, a simțit decadența prezentului. El, truditorul Cuvântului, veghează ca Poezia să nu cadă în capcana desfrânării. Ei, Poeziei, ca armă a salvării sufletului, îi dedică această Apocalipsă, dar și Limbii Române! Evanghelia Apocalipsei are o arhitectură inedită, la fel cum este și conceptul pe care ea
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
e o nuntă de graiuri și cuvinte“, exprimă importanța pe care poetul o atribuie ideilor estetice din Testament. Cuvântul-cheie din această poezie este „carte“, pe care poetul o lasă urmașilor ca o valoare spirituală în care s-a condensat munca truditorilor pământului, carte pe care urmașii trebuie s-o continue și s-o ridice pe alte trepte ale creației artistice: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte / Decât un nume adunat pe-io carte / Și care tânăr să le urci
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
pe care stihuitorul le realizează cu efort și suferință. Ideile din poezia Testament străbat ca un fir roșu întreaga operă poetică argheziană. Prima idee se referă la faptul că poezia este o valoare spirituală în care s-a sublimat munca truditorilor pământului. Chiar în volumul de debut, Tudor Arghezi, în poezia Plugule, aduce un elogiu trudei țăranului care și-a schimbat osânda în bucurie, dar mai ales în poezia Belșug, despre care Tudor Vianu nota: „este cea mai măreață odă ridicată
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
confuză“ din volumul postum Crengi: „Parc-aș fi și parc-aș fi fost, / Parcă-s străin si fără adăpost / Un început fără sfârșit / Și un sfârșit mereu fără început“. IDEI ESTETICE: poezia - valoare spirituală în care s-a condensat munca truditorilor pământului; poezia - metamorfoză estetică a urâtului constituie tema vol. Flori de mucegai; altă idee privește înălțarea țăranului din planul material în cel spiritual, ca în vol Cântare omului; „Dumnezeu de piatră“: Arghezi este artistul stăpânit de o ambiție demiurgică; poezia
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
și mulțumire sufletească că rolul și rostul Revistei „Bunăvestire” este și acum, acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat apologetica, profund spirituală și autentic culturală. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea unui site propriu și a Editurii „Bunăvestire” de pildă, și prin publicarea a
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
prin structură, observabilă în compoziție și în echilibru; este postmodernistă, prin stările de spirit complementare, „aflate în același timp în relații de ruptură, de continuitate și de întrepătrundere.” (J. JOYCE) Poetul, ca nimeni altul, a simțit acum decadența, pentru că El, truditorul Cuvântului, veghează ca Poezia să nu cadă în capcana desfrânării. Ei, Poeziei, ca armă a salvării sufletului, îi trebuie Acum o Apocalipsă, dar și Limbii Române! De la Cuvântul rostit ‒ la Cuvântul scris, căci Dumnezeu e respirația Cerului din noi! Perspectiva
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]