204 matches
-
fel de portret și că era desenat de băiatul cu părul blond de la orele de HC din săptămâna anterioară. Nu s-a impacientat. Dimpotrivă, a fost plăcut surprinsă și chiar flatată. În atmosfera de brutalitate de la St George, gestul a tușat-o ca fiind unul excentric de inocent. Nu l-a căutat pe Connolly ca să-i mulțumească pentru desen. A presupus că, din moment ce nu-l semnase, l-ar fi stânjenit mulțumindu-i. Dar a început să se aștepte ca, mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
în ele imediat, pentru că era mort de foame. Câteva momente, ne-am studiat fiecare textele lucioase. Apoi, de frică să nu se instaleze o pauză de liniște de netrecut, am zis: — Ai o jachetă pe cinste, Bangs. Bangs a părut tușat de comentariul meu și în minutele următoare a fost foarte incitat de subiectul care privea vestimentația lui. S-a dovedit că jacheta era una din cele zece similare pe care le avea. Făcea colecție. — Nu pentru că mi-ar plăcea baseballul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ce Doarme, cel prăvălit sub tulpini țepoase de urzici din codrul vânăt și tremurat de Apa Morților de la Miazănoapte. Mintea Aceluia, de nimeni strunită, degeaba lucra, căci În ziua cu pricina Înceta să Înrâurească viețile și Întâmplările sătenilor. Atunci plămădea Tușa Ploconul și-l Închina văzutelor și nevăzutelor, ca semn de mulțumire și rugăminte de Îmbunare. În roata uriașă de pâine ea știa să Închipuie totul. Mâinile zbârcite, cu degete Încovoiate și strâmbate de boală, izbuteau să dea chip În aluatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să pună la dospit ultimul Plocon, Tușa oftă adânc Înainte să se apuce de treabă. Era ziua când ea stăpânea satul. Oamenii se băgaseră cuminți prin case și așteptau neliniștiți, dar nu Înfricoșați, frământarea pământului și a tuturor alor firii. Tușa potrivi În căpistere apa, făina, sarea, drojdia. Câtă vreme lăsă aluatul la Îndemânat, se apucă să Încingă cuptorul cel mare. Îndesă În gura neagră și afumată snopi de stuf și legături de curpeni. Se auzea numai trosnetul focului care ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de niște rubedenii care Îi doreau și-i chemau moartea. Poveștile oamenilor cărora le era milă de ea spuneau că, din pricina acelui de pe urmă Plocon, multe dintre păsările văzduhului purtau În loc de ochi boabe de piper ori ienibahar, după cum le rostuise Tușa atunci când le ținuse trupurile Între degetele bolnave, dar agere. * * * Fără să fiu beat, aseară m-am lăsat să zac În tristeți. Fusesem pe la Bufet, băusem fără chef câteva beri acre, nu se legase nici o vorbire cu nimeni. Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nicicând de la ce ori de la cine, căci urma să fie ucis scurt și fără vorbă. Intrase, În seara cu adulmecatul mirosurilor de friptură, și În casa unei văduve căreia puțini oameni Îi știau numele, dar pe care toată lumea o striga Tușa. Femeia căpătase de la niște rubedenii carne și o frigea lângă cuptorul În care cocea plocoane măiastre, Împletite cu pricepere și, ziceau câte unii, cu har de Sus. Șeful de post n-o luase la arest, dar se răspândise vestea - neadevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în sat, că nu știa că veniți și lonuț s-a luat după el. Așezați-vă că eu am mâncarea la foc, le aduce scaune Agripina. Unde-i Teofana?îi întreabă. — Uite-o, se îndreaptă spre găini. — Teofana, hai la tușa! o ia în brațe și-o sărută. — Pup-o și tu pe tușa! o îndeamnă Paulina. — Ce-aș fi vrut să am și eu o fată așa frumoasă ca tine. — Facem schimb. Ți-o dau eu pe Teofana și tu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
glumește Paulina. — Vrei să fii fata mea? o întreabă Agripina. Teofana se uită la Agripina cu niște ochi mari, mirată. — Spune! Vrei? Teofana face semn cu capul că nu și vrea să se coboare din brațele Agripinei. — Nu te ia tușa, dacă nu vrei, o pupă pe amândoi obrajii. Hai să vezi găinile, curcile, gâștele, rațele. Îndreptându-se spre cotețul păsărilor, o puicuță blândă vine și se învârtește pe lângă picioarele lor. Teofana o prinde și îi place să se joace cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
noastră, să-ți aducă noroc această salbă și să fii fericită cât vei trăi.” A sărutat-o de trei ori, apoi toți cei din șatră au făcut la fel. Teofana, buimăcită de cele ce se întâmplau, a întrebat: —Unde-i tușa Agripina? Când am trecut prin Cocora era deja sara târzâu. Tu dormeai. N-am vrut să te trăzâm și nici nu știam unde stă Agripina. Ce să fi făcut? Să te fi lăsat în drum sângură? Nu ne-am îndurat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Titi la femei este un defect, dar ea mă întinerise și pe mine, încă și mai mult decât eram. Și ce îmi mai plăcuse fusese că se rușina să vorbească de sine. Această rușine de a vorbi despre el mă tușase, îndeosebi venind după siguranța înfumurată a celuilalt, că nu mai puteam să suport să-l văd crezându-se buricul pământului. Asta fusese ceea ce în special mă tușase. Titi, desigur, nu se putea împăca cu gândul nemilos că nu ne vom
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
rușina să vorbească de sine. Această rușine de a vorbi despre el mă tușase, îndeosebi venind după siguranța înfumurată a celuilalt, că nu mai puteam să suport să-l văd crezându-se buricul pământului. Asta fusese ceea ce în special mă tușase. Titi, desigur, nu se putea împăca cu gândul nemilos că nu ne vom vedea decât laolaltă cu musafirii, astfel că, deși ajuns la câțiva pași de poartă, încă mai întorsese capul să cerceteze din urmă dacă nu am apărut. Évidemment
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
adevăr, nu spun nu... Este drept că era și rezultatul pledoariei lui Niki. Încetul cu încetul, a convins-o pe Muti că va fi în avantajul tuturor. Că voi avea mult mai puțină bătaie de cap cu gospodăria, ceea ce a tușat-o pe Muti, care știa că eu detest să fac mâncare, și celelalte ! Dar suport acum neplăcerile acestea, din zi în zi tot mai mari, pentru că nu mă pot despărți de casă ! Acum țin eu la ea, așa cum a ținut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Manolache Constantin, un învățător mai tânăr ca noi, care cânta admirabil la vioară. Fiecare avea ceva de făcut și, ca semn de prețuire, mie mi s-a dat economatul. Șef ca șef dar mai mare șef era directorul de meniuri, tușa Pașa. Spre norocul meu, în Volcioc am dat peste fata gazdei lui Babaca de la Jibrieni, atunci codană acum femeie măritată și mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fericiți!... Hai, jerpelitule, măscărește-i rahaturile pentru care m-ai cărat până aici... 117 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI bucureștene. Și la cheremul rubedeniilor căruia stăteau acum descuamarea "Marinei" lui Lucian Grigorescu, cât și depigmentarea necunoscutului "Blid cu cîrciumărese", tușat de pe patul de moarte de Luchian. Bineînțeles, camionagiul crăpase. Fusese sfârtecat în mii de bucățele, la rândul lor devenite amnezice, de către elicele unei șalupe grănicerești, pe când forța traversarea Dunării înot, ilegal, spre Yugoslavia. Nevastă-sa (presupunînd că, vreodată, repauzatul șofer
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ne d... puterea de a merge mai departe, de a trece peste piedici, de a evolua pe calea noastr... proprie... Tot el este cel care ne ofer... capacitatea de a oferi și de a primi iubire, de a ne desc...tușa sentimentele și de a tr...i în armonie cu natura noastr... interioar... și exterioar.... Avem obligația s... ne p...str...m sufletul curat, intact, f...r... programe sau energii negative. Nu mulți oameni cunosc faptul c... putem fi deposedați de
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în construcțiuni germanisme sau maghiarisme. Ei au învățat în școli în cari criticul nostru n-a învățat, și de aceea ei au, de nu dreptul, cel puțin scuza de-a comite greșeli așa de mici și cari asupra fondului se tușează. Dac - am fi însă răutăcioși, am putea arăta că și d-l critic e capabil de germanisme, și nu ca să dovedim, ci numai ca să-l avizăm ușor, vom scoate două - trei; d. e.: {EminescuOpIX 82} 1. Vorba îmbucurătoriu (pag. 9) e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul Eternitatea, Trei Erarhi și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru a-și ridica cărțile de alegători pentru comună." Erau tușați și vitriolați tot felul de opozanți din Bârladul acestui timp: Dorneanu de la țărăniști „agățat acum de barba dlui Iorga", Simionescu, Georgescu, Lupașcu cu tipografia, 255 Bontaș și Galin, senatori, Guriță „actualul președinte al comisiei interimare", Alecu Lalu, Altangiu, consilieri, Tecuceanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în dinamica 1993-2005, în ceea ce privește profilul axiologic al tinerilor, tușa cea mai apăsată și care pare să se evidențieze tot mai tare odată cu trecerea timpului este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai ștearsă și pare a păli în continuare. Cu toate că nu ne-am propus și nu am analizat cauzele care determină aceste tendințe în identificările valorice la tineri, este rezonabil să presupunem că ele se înscriu în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o tendință de diferențiere din ce în ce mai pronunțată a identificărilor, în sensul că tinerii din rural devin semnificativ mai conservatori și mai puțin deschiși la schimbare pe măsură ce ne apropiem de prezent. În ansamblu, rezultatele analizelor în plan valoric ne-au arătat că tușa cea mai apăsată din portretul tinerilor, și care se evidențiază tot mai tare odată cu apropierea de anul 2005, este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
valoric ne-au arătat că tușa cea mai apăsată din portretul tinerilor, și care se evidențiază tot mai tare odată cu apropierea de anul 2005, este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai ștearsă. Plastic am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că a fost favorizat un Cezar Stegaru (p.395 396), în dauna unor valoroși: Al. Vlahuță, G.Tutoveanu, G.G.Ursu, C.D. Zele tin etc. Poet, prozator, critic, istoric literar și publicist, portretul lui G. Călinescu (p.94) mi se pare tușat favo rabi l ca publicist. Alăturând spuselor lui Vasile Iancu din „Convorbiri literare”, pe cele ale lui Marius Mircu („Tr imis special”, Editura Cartea Românească, 1974, p.209-236) înțelegem: „Călinescu nu și a pus... pe nici un text numele George, ci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
trăi cu dumnealui după cinste și după voia dumnealui, luându-mă și tot nea mul mieu asupra dum nea lor.“ Actul poartă următoare le sem nă turi: Grigo re Filipescu mare pi tar, văr, Voi chi ța Filipescu, probabil mă tușă, Pan tazi Pri mi chi riu, mare medelnicer, cumnat, soțul surorii Voi chi ța (cele două femei cu ace lași nume sunt personaje cu totul diferite), moar tă la această dată, și Costan din Năs turel mare paharnic. Toți sem
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
semn al dezlănțuirii stihiilor (v. 38), apoi că manifestare a extremei violente a acestora (v. 57), în final că suflu domol al atmosferei de liniște de dupa furtună, ce anunță tema centrală a viitorului cânt Liniștea după furtună.341 Păstrând aceeași tușa de manifestare energică a ostilității naturii, vântul este în Imn Patriarhilor semnul maniei cerului: Pribeag, gonit de spaime, ucigașul / fugind de umbre și de furia neagră / a vântului dezlănțuit în codri (vv. 43-45), dar și în Liniștea după furtună, unde
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
perene, deja "clasate", arhivate în memoria colectivă, și cele noi face obiectul unor reflecții demne de a fi luate în considerare. Sunt trecute prin filtrul migălos al cercetării, tipurile binecunoscute de canon: epistemologic, ideologic, estetic (sau textual-lingvistic), fiecare adăugând o tușă aparte la definirea creației și a profilului Anei Blandiana. Fiecare critic literar are o viziune a sa asupra ideii de canon. Sunt amintite și listele canonice, care, așteptate îndelung, creează o adevărată isterie atunci când apar în presă, ele fiind, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
jucat un rol de tranzit istorico-cultural, între epoca antichității mediteraneene și epoca modernă a umanității. Iată așadar, o sumedenie de elemente politico geografice șisocio-culturale ce au structurat de-a lungul timpului istorico-geografic, identitatea teritorial-funcțională a spațiului arabofon și i-au tușat marca individualității proprii pe eșichierul geopolitic global. O marcă ce i-a atribuit deci, valențele unui domeniu intermediar atât în plan spațial (hologeic), câtși istoric (holocronic), intermediaritatematerializată la nivelul tuturor componentelor cadrului geopolitic: configurarea relațiilor externe (politico diplomatice, comerciale, de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]