2,235 matches
-
marginea anterioară și pe cele laterale o bordură roșcată. Palpii maxilari și picioarele roșcate, vârful palpilor maxilari întotdeauna negricios. Clipeul dispune de o punctuație fină și rară, marginea lui anterioară este ușor ondulată median sau prezintă în acest loc un tubercul mic. Fruntea are o punctuație deasă și accentuată, în rest suprafața capului este granulată. Palpii maxilari subțiri. Pronotul mai îngust decât elitrele, aproximativ la fel de lung și de lat, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele între tuberculul humeral și sutură prezintă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
longitudinal, dispus posterior. Pronotul mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale rotunjite și lățite postmedian. În partea anterioară a pronotului se află un șanț scurt, de o parte și de alta a lui sunt prezente impresiuni fine, ușor adâncite sau tuberculi plani. Discul pronotului adesea cu un câmp median neted, convex, de dimensiuni mai mari, mai pot fi prezente 2 câmpuri laterale mai reduse. Elitrele cel mult cu rânduri longitudinale de puncte ușor adâncite și cu câte un singur rând de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
se întinde după vârfurile striilor discale.........................2 -.Elitrele au o punctuație care se prelungește și după striile discale.......................4 2.Suprafața elitrelor prezintă o punctuație deasă și accentuată și o ’’oglindă’’ bine conturată. La ♂ marginea posterioară a metasternului cu un tubercul proeminent...... .............................1 politus Brahm -.Elitrele au o punctuație rară sau relativ deasă cu ’’oglinzi ’’ mai lungi decât jumătatea elitrei. Adesea ’’oglinzile’’ de pe cele 2 elitre se unesc pe cea mai mare parte din lungimea lor. Marginea posterioară a metasternului la
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Elitrele au o punctuație rară sau relativ deasă cu ’’oglinzi ’’ mai lungi decât jumătatea elitrei. Adesea ’’oglinzile’’ de pe cele 2 elitre se unesc pe cea mai mare parte din lungimea lor. Marginea posterioară a metasternului la ♂ este lipsită de un tubercul proeminent............................................................................3 3.Punctuația elitrelor este fină și rară, iar suprafața sa în formă de ’’oglindă ’’ nu este bine diferențiată .............................................................2 aeneus F. -.Elitrele au o punctuație deasă și accentuată, iar ’’oglinda’’ este bine conturată......... ...........................3 immundus Gyll. 4.Talia
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
tenuistrius Mars. 1 Saprinus politus Brahm (pulcherrimus Web., speculifer Latr., personatus Ill.) Corpul lucios. Antenele și picioarele roșcat-maronii. Măciuca antenelor negricioasă. Capul prezintă o punctuație deasă. Discul pronotului neted și lucios, înconjurat de rugozități punctate dese. Umerii elitrelor cu un tubercul turtit, iar marginile laterale ale pronotului au o punctuație mai fină. Suprafața în formă de ’’oglindă’’ este tăiată de o bandă punctată îngustă, mai rar este traversată de a 4-a strie discală. Numai striile 2 și 4 sunt mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
zile, la același organ și țesut, conținutul în apă variază mult în funcție și de factorii climatici. Conținutul de apă (în % din greutatea proaspată) al unor organisme vegetale este: . . . . . . . .83-86% Frunze de plante lemnoase . . . . . . . 79-82% Tulpini de plante lemnoase. . . . . . . 40-45% Tuberculi de cartof . . . . . . . . . . . . . 74-80% Radacina de morcov. . . . . . . . . . . . 87-91% I.4. SISTEME DISPERSE. SOLUȚII I.4.1. Sisteme disperse. Caracteristici generale Un sistem, format dintr-o substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
părțile plantelor sunt atacate cu aceeași intensitate de către agenții fitopatogeni. Unele organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative (bulbi, rizomi, tuberculi, tulpini subterane) înainte de plantare. Mijloace fizice Tratamente termice (termoterapia). În combaterea unor agenți patogeni, căldura sub formă de aer cald, apă caldă sau vapori supraîncălziți, se folosesc de multă vreme. Astfel, cu ajutorul focului se pot distruge resturile de plante bolnave
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
din sămânța de orz (Bobeș, 1963). Razele gamma, beta, infraroșii, ultraviolete au fost, de asemenea, experimentate cu succes în combaterea unor agenți patogeni. Radiațiile vor putea fi folosite în practică în primul rând la dezinfectarea semințelor și a organelor vegetative (tuberculi, bulbi etc.) destinate păstrării. Folosirea electricității și a mijloacelor electromagnetice. Curentul electric este folosit în unele țări ca SUA la dezinfectarea solului. În acest scop, în pământul umezit, așezat în lăzi, se introduc electrozii și după închiderea circuitului, temperatura solului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sere și solarii. Prevenirea apariției focarelor de boli. Unele produse vegetale atacate de diverși agenți patogeni și aflate într-un anumit stadiu de degradare, sunt aruncate în locuri necorespunzătoare, unde constituie o sursă de infecție potențială pentru plantele sănătoase. Astfel, tuberculii atacți de Erwinia carotovora, fructele cu atac de Monilinia fructigena, bulbii și rădăcinoasele cu simptome de putregai alb produs de Sclerotinia sclerotiorum, vor fi adunate și ingropate la o adâncime care să permită mineralizarea acestora, eliminând astfel pericolul infecțiilor. 3
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
economică. Mana cartofului este una dintre bolile cele mai păgubitoare la această cultură, care în anii favorabili din punct de vedere climatic, distruge foliajul plantelor din culturilor timpurii, semitârzii și târzii. Atacul evoluează foarte rapid pe frunze, dar afectează și tuberculii, asigurând transmiterea patogenului în anul următor. S-a constatat că soiurile cu peridermul subțire, sunt mai atacate de mană, ceea ce determină cultivarea soiurilor cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
soiurile cu peridermul subțire, sunt mai atacate de mană, ceea ce determină cultivarea soiurilor cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
apariției, al fructificării, procentul de atac. Pentru stabilirea momentului apariției agentului patogen Phytophthora infestans, în zonele de cultiră a cartofului de instalează o parcelă de “alarmă”, amplasată izolat de culturile de cartof, încondiții reprezentative climatic pentru zona respectivă. Se utilizează tuberculi proveniți de la soiuri sensibile cum sunt Bintje și Colina. Pentru înființarea parcelei de alarmă sunt necesari 960 de tuberculi, care se spală inainte de prelucrarea. După aceasta, 330 de tubercului se infetează artificial, la 4 și la 6 cm de la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cartofului de instalează o parcelă de “alarmă”, amplasată izolat de culturile de cartof, încondiții reprezentative climatic pentru zona respectivă. Se utilizează tuberculi proveniți de la soiuri sensibile cum sunt Bintje și Colina. Pentru înființarea parcelei de alarmă sunt necesari 960 de tuberculi, care se spală inainte de prelucrarea. După aceasta, 330 de tubercului se infetează artificial, la 4 și la 6 cm de la vârf, cu felii provenite din tuberculi infectați special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de cartof, încondiții reprezentative climatic pentru zona respectivă. Se utilizează tuberculi proveniți de la soiuri sensibile cum sunt Bintje și Colina. Pentru înființarea parcelei de alarmă sunt necesari 960 de tuberculi, care se spală inainte de prelucrarea. După aceasta, 330 de tubercului se infetează artificial, la 4 și la 6 cm de la vârf, cu felii provenite din tuberculi infectați special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel infectați se incubează în camere umede la temperatura de 18 20oC
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sunt Bintje și Colina. Pentru înființarea parcelei de alarmă sunt necesari 960 de tuberculi, care se spală inainte de prelucrarea. După aceasta, 330 de tubercului se infetează artificial, la 4 și la 6 cm de la vârf, cu felii provenite din tuberculi infectați special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel infectați se incubează în camere umede la temperatura de 18 20oC, timp de 5-7 zile. După observarea apariției fructificațiilor ciupercii la sprafața tuberculilor, se elimină porțiunea implantată
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de tuberculi, care se spală inainte de prelucrarea. După aceasta, 330 de tubercului se infetează artificial, la 4 și la 6 cm de la vârf, cu felii provenite din tuberculi infectați special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel infectați se incubează în camere umede la temperatura de 18 20oC, timp de 5-7 zile. După observarea apariției fructificațiilor ciupercii la sprafața tuberculilor, se elimină porțiunea implantată, iar tuberculii se leagă pentru a nu se dezmembra, după care se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel infectați se incubează în camere umede la temperatura de 18 20oC, timp de 5-7 zile. După observarea apariției fructificațiilor ciupercii la sprafața tuberculilor, se elimină porțiunea implantată, iar tuberculii se leagă pentru a nu se dezmembra, după care se plantează imediat în câmp. Parcele de alarmă este constituită din 5 rânduri a câte 30 de tuberculi infectați artificial, care alternează cu duoă rânduri platate cu tuberculi sănătoși. Distanța dintre
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
După observarea apariției fructificațiilor ciupercii la sprafața tuberculilor, se elimină porțiunea implantată, iar tuberculii se leagă pentru a nu se dezmembra, după care se plantează imediat în câmp. Parcele de alarmă este constituită din 5 rânduri a câte 30 de tuberculi infectați artificial, care alternează cu duoă rânduri platate cu tuberculi sănătoși. Distanța dintre rânduri este de 70 cm, iar între plante pe rând, distanța va fi de 30 cm. Plantarea se va face separat pentru cele două moduri de inoculare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
porțiunea implantată, iar tuberculii se leagă pentru a nu se dezmembra, după care se plantează imediat în câmp. Parcele de alarmă este constituită din 5 rânduri a câte 30 de tuberculi infectați artificial, care alternează cu duoă rânduri platate cu tuberculi sănătoși. Distanța dintre rânduri este de 70 cm, iar între plante pe rând, distanța va fi de 30 cm. Plantarea se va face separat pentru cele două moduri de inoculare, conform schiței din figura 7. Înființarea parcelei se va realiza
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
presupune imersia semințelor în soluția sau suspensia de tratat o anumită perioadă. Ca rezultat al acestui tratament umiditatea semințelor crește, fiind necesară uscarea acestora chiar dacă se păstrează un timp scurt. Tratamentul umed se aplică atât la semințe cât și la tuberculi, bulbi, tuberobulbi.Tratamentul uscat și umed se realizează cu MTS-1, MTS-4; tratarea prin mocirlire "Slurry". Acest tratament se bazează pe amestecarea produsului pesticid într-o cantitate mică de apă, formându se o suspnsie densă. Operația de tratare se face într-
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Tulcea, Vaslui) (Hatman și colab., 1986). Cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de cartof nu prezintă o rezistență uniformă la atacul agenților patogeni. Însă, se pot amplasa soiuri rezistente în fiecare zonă de cultură, în funcție de patogenii principali. Pregătirea materialului de plantare. Tuberculii destinați înfințării culturii, se sortează, îndepărtându-se cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți filifori
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Pregătirea materialului de plantare. Tuberculii destinați înfințării culturii, se sortează, îndepărtându-se cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți filifori sau fragili caracteristici virozelor. Epoca de plantare. Plantarea timpurie a cartofului este o măsură de prevenire a infecțiilor cu virusuri. Astfel, când se înregistrează zborul maxim de afide (iulie), plantele au un foliaj bogat și sunt
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fi aplicată în paralel cu un tratament pentru mană sau pentru combaterea gândaculu din Colorado. Alegerea momentului recoltării și întreruperea vegetației este o măsură, pentru evitarea contaminării tuberculilor cu virusuri și cu mana cartofului. Se întrerupe astfel, circulația virusurilor către tuberculi, iat cu eliminarea tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
întreruperea vegetației este o măsură, pentru evitarea contaminării tuberculilor cu virusuri și cu mana cartofului. Se întrerupe astfel, circulația virusurilor către tuberculi, iat cu eliminarea tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol 2 săptămâni pentru maturare. După recoltare tuberculii se sortează, pentru eliminarea celor bolnavi, loviți sau cu rosături și se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]