216 matches
-
iliacă, și altele inferioare pe baza sacrului și pe tuberozitatea iliacă; - sacro-tuberal (lig. sacrotuberale) care se inseră pe fața posterioară a sacrului, de la S3 până la V posterioară a coccisului, pe cele două spine iliace posterioare și se termină la nivelul tuberozității ischiatice în partea posteromedială; - sacro-spinos (lig. sacrospinos) se inseră cu un capăt pe marginea laterală a sacrului și a coccisului, iar prin celălalt pe spina ischiatică. Prin așezarea lor ligamentele sacro-tuberale și sacro-spinoase completează posterior pelvisul, transformând spațiul dintre marginea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lung al mușchiului biceps brahial, după origine urmează un traiect prin interiorul articulației scapulo-humerale, fiind astfel extrasinovial. După traseul intracapsular se exteriorizează prin culisa bicipitală (șanțul intertubercular) fiind acoperit de tendonul mușchiului mare pectoral. Inserția terminală se află la nivelul tuberozității radiale. Raporturi: - în exterior cu: pielea și fascia- brahială; - în profunzime: cu mușchiul coracobrahial, superior și inferior cu mușchiul brahial anterior; între toți acești mușchi se găsește nervul musculocutanat; - mediale: cu vasele brahiale; - laterale: cu nervul radial. Acțiunea: - flexia antebrațului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scurt); - abductor și rotator medial al brațului (capul lung); - flexia brațului față de antebraț (mișcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraț. Inervația este asigurată prin nervul musculocutanat. MUȘCHIUL BRAHIAL (m. brachialis) Originea este pe: - buza inferioară a tuberozității deltoidiene; - fețele laterală și medială ale humerusului sub inserția terminală a mușchiului deltoid; - ambele septuri intermusculare ale brațului. Inserția terminală se descrie la baza procesului coronoid al cubitusului. Raporturi: - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior a acestuia, - extensia trunchiului față de coapsă din poziția de aplecat anterior, - rotator
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plexul sacral. MUȘCHIUL GEMEN SUPERIOR {I MUȘCHIUL GEMEN INFERIOR (m. gemellus superior; m. gemellus inferior) Denumirea mușchilor rezultă din poziția anatomică pe care o au în raport de tendonul mușchiului obturator intern. Originea este pe: - spina ischiatică pentru cel superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. Inserția terminală se află la nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Acțiunea este de rotație în afară a coapsei. Inervația este realizată din plexul sacrat. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL (m. quadratus femoralis) Originea pe tuberozitatea ischiatică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. Inserția terminală se află la nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Acțiunea este de rotație în afară a coapsei. Inervația este realizată din plexul sacrat. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL (m. quadratus femoralis) Originea pe tuberozitatea ischiatică Inserția terminală este realizată pe creasta inter-trohanteriană. Acțiunea este de rotator în afară al coapsei. Inervația provine din plexul sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR EXTERN (m. obturator externus) Originea este pe fața externă a conturului osos al găurii obturatorii. Inserția terminală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unghiulară de la nivelul pubisului, sub tuberculul pubian. Inserția terminală: interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei, - flexia coapsei față de bazin. Inervația: nervul obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel mai puternic adductor al coapsei, - extensor al coapsei față de bazin. Inervația se realizează din nervul obturator
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acționează ca flexori ai genunchiului, - când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în mers, în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
halucelui (în raport de axul piciorului); - a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. Inervația provine din nervul plantar lateral. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția de origine este la nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantara; inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul primei falange a degetului mic. Acțiunea este în principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia crurală se formează de pe marginea anterioară și medială a tibiei: - anterior și în sus se ancorează de condilii și tuberozitatea tibială, pe rotulă și la nivelul capului peroneului; - posterior se continuă cu fascia poplitee; - inferior se continuă cu fascia piciorului; - superficial este despărțită de piele prin intermediul țesutului conjunctiv și a celui adipos în care se găsesc vasele și nervii superficiali
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de 50 Gy; - intervenție chirurgicală. C. - Stadiul III 1. Stadiul III a: infiltrație a 1/3 inferioare a vaginului: - telecobaltoterapie pe întregul pelvis, incluzând în câmpul de iradiere și 1/3 inferioară a vaginului, limita inferioară a câmpului fiind la tuberozitățile ischiatice, doza administrată totalizează 45 - 50 Gy; - brahiterapie sub formă de mulaj, 20-30 Gy, doză calculată la 0,5 cm de suprafața mulajului; - separat se poate administra o doză suplimentară (boost) pe tumora restantă de la nivelul colului de 10-20 Gy
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
energii de peste 8 MeV sau cobaltoterapie, după brahiterapie cu protecție prin bloc median. Volumele țintă de ordinul I și II. Delimitarea câmpurilor de iradiere (fig. 14): Câmpuri anteroposterioare: - cranial - spațiul intervertebral L4 - L5, - caudal - marginea inferioară a găurilor obturatorii sau tuberozitățile ischiatice în caz de extensie în 1/3 inferioară a vaginului; - lateral - depășește strâmtoarea superioară cu 1-2 cm. În general, câmpurile de 15/15 cm sunt acceptabile dacă centrarea este bună, dar este recomandabil ca dimensiunea câmpului să fie stabilită
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
ale pronotului cu peri ciliați. Scutelul mare, triunghiular, cu o pubescență bazală scurtă și cu o impresiune longitudinală posterioară. Elitrele ușor lățite posterior, prezintă câte 3 carene longitudinale care se prelungesc spre margini. Ultima treime posterioară a elitrelor are o tuberozitate circulară, iar vârful elitrelor este trunchiat lăsând descoperite ultimele 2-3 tergite abdominale. Din Europa până în Caucaz. l=15-25 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și mediane lățite, iar femurele sunt îngroșate și tibiile arcuite. Toate sternitele abdominale sunt acoperite
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pronotului este prevăzută cu mai multe ridicături. Atât capul cât și pronotul au o pubescență culcată, ± vizibilă, de culoare cenușie sau gălbuie, fiind uneori vizibile și pete pubescente negre. Elitrele prezintă 3 carene longitudinale fine, dar bine conturate,și o tuberozitate circulară situată în treimea posterioară. Coxele mediane depărtate între ele, rotunjite spre vârf. Tibiile mediane lățite spre exterior în treimea lor bazală. Metatarsul picioarelor mediane și posterioare mai scurt decât cele 3 articole care îl preced luate împreună. Primele 4
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
palpilor maxilari ceva mai scurt decât penultimul. Marginea anterioară a pronotului puternic rotunjită, prevăzută cu o bordură fină, care uneori poate lipsi. Marginile laterale ale pronotului prezintă o bordură bine conturată. Elitrele sunt lipsite atât de carene cât și de tuberozități anteapicale. Discul elitrei cu 2 linii longitudinale netede. Suprafața elitrelor prezintă o punctuație dublă, iar marginile lor laterale au o bordură îngustă și accentuată. Coxele mediane ușor depărtate între ele. Tibiile sunt lățite, iar fața ventrală a tarselor glabră. În
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lungi și de late, iar articolul terminal este oval. Pronotul semicircular cu o bordură lățită și lucioasă. Suprafața pronotului prezintă o punctuație deasă, uneori mai puțin accentuată pe disc. Elitrele au câte 4 carene longitudinale lucioase, carena suturală fiind ștearsă. Tuberozitățile circulare ale elitrelor lipsesc. Intervalele dintre carene au rugozități accentuate, iar marginile laterale ale elitrelor sunt ridicate. Tibiile înguste și drepte, fața ventrală a tarselor prezintă o pubescență galbenă tomentoasă. Din vestul Europei până în Caucaz. Sub lemne și sub mușchi
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și clipeul prezintă o punctuație relativ deasă, iar vertexul are rugozități punctate. Suprafața pronotului cu o punctuație fină și deasă. Aripile membranoase sunt rudimentare sau absente. Marginile laterale ale elitrelor cu o punctuație fină, iar extremitatea lor apicală prezintă o tuberozitate neaccentuată. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuație egală, fină și deasă, punctele prezintă câte o granulă anterioară mică și lucioasă. Cele 3 carene ale elitrelor uniform dezvoltate, carenele interioare ajung până aproape de vârful elitrei. Din Europa până în Asia Mică
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și stângă a organismului și sunt localizate În zonele de inserție tendino musculară astfel: occipital (inserția mușchilor suboccipitali)2 puncte cervical (nivelul apofizei transverse C5-C7) - 2 puncte trapez (1/2 mijlocie a marginii superioare) - 2 puncte supraspinos (inserția pe marea tuberozitate) - 2 puncte coasta a doua (joncțiunea condro-sternală) - 2 puncte rahisul lombar - 2 puncte epicondilian (la 2 cm distal de epicondil) - 2 puncte gluteal (la nivelul inserției pe marele trohanter) - 2 puncte genunchi ( laba de gâscă) - 2 puncte „Prezența a 11
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
individuale pentru un vițel trebuie să fie cel putin egală cu înălțimea vițelului la greabăn, măsurată în poziție patrupeda, iar lungimea acesteia trebuie să fie cel putin egală cu lungimea corpului vițelului, măsurată de la vârful nasului până la marginea caudala a tuberozității ischiatice, înmulțita cu 1,1. Boxele individuale pentru vitei, exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave, trebuie să aibă pereți perforați care să permită vițeilor să aibă contacte vizuale și tactile; ... b) pentru vițeii crescuți în grupuri, spațiul liber
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 15 august 2005 ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viteilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170082_a_171411]
-
interosoase, în interiorul fibrelor musculare ale flexorului lung al halucelui. 2. Extirparea mănunchiului vasculo - nervos tibial anterior: a. se așează extremitatea cu suprafața ei anterioară în sus; b. incizia longitudinală a pielii de la nivelul unui punct localizat între capul peroneului și tuberozitatea tibiei la o distanță egală între cele două maleole; c. cu un bisturiu sau cuțit, pe întrega linie de incizie, se secționează țesutul subcutanat și fascia superficială; d. în porțiunea de mijloc a inciziei se secționeaza cu o foarfeca sau
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]