201 matches
-
raport de tendonul mușchiului obturator intern. - spina ischiatică pentru cel superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. La nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Cu musculatura profundă a bazinului. Din plexul sacrat. Rotație în afară a coapsei. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL Tuberozitatea ischiatică Creasta inter-trohanteriană. Cu musculatura profundă a bazinului. Din plexul sacrat. Rotație în afară a coapsei. MUȘCHII COAPSEI MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE - MUȘCHIUL CVADRICEPS FEMURAL Mușchiul cvadriceps femural prezintă 4 capete de origine: vastul medial, vastul lateral, vastul intermediar și dreptul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
superioară a interstițiului liniei aspre. Cu pielea și cu ceilalți adductori Din nervul obturator. Acțiunea: 1. adductor și rotator în afară al coapsei, 2. flexor al coapsei față de bazin. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe tuberozitatea ischiatică - la nivelul ramurii ischio-pubiană. * pe toată lungimea interstițiului liniei aspre * la nivelul epicondilul medial al femurului. Cu pielea și cu ceilalți adductori - din nervul obturator pentru porțiunea superioară - din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară Acțiunea: 1. cel mai puternic
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și bascularea spre posterior a bazinului, 2. ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, 3. când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. MUȘCHIUL SEMITENDINOS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe tuberozitatea ischiatică. La nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioară. Cu pielea și cu ceilalți ischiogambieri. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. extensor al coapsei pe bazin, 2. flexor al gambei pe coapsă, 3. adductor și slab rotator intern al gambei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Cu pielea și cu ceilalți ischiogambieri. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. extensor al coapsei pe bazin, 2. flexor al gambei pe coapsă, 3. adductor și slab rotator intern al gambei. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe tuberozitatea ischiatică Se realizează prin 3 fascicule fibroase: * unul direct pe fața posterioară a condilului medial al tibiei; * altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; * al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termină
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lateral externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Pe tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
supinator-pronator al piciorului, 4. intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. slab flexor plantar, 2. adductor și supinator al piciorului, 3. susținător al bolții plantare. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI Inserția de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nervul plantar lateral. 1. adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); 2. a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantară; La nivelul primei falange a degetului mic. Din nervul plantar lateral. În principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Din nervul plantar lateral. 1. slab flexor al degetului mic 2. interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
oraanelor din jur (tracțiunile mușchilor, pulsațiile arterelor) sau ale factorilor de aravitație. Accidentele pot fi arupate în: eminențe osoase, cavități, aăuri și canale. 1. Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
apofizele semilunare. A zecea vertebră dorsală prezintă o sinaură fațetă articulară în partea superioară a fețelor laterale ale corpului vertebral. A unsprezecea și a douăsprezecea vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă pe fețele anterioare ale apofizelor transverse fațete articulare pentru tuberozitățile coastelor; în schimb prezintă pe fețele laterale ale corpului o sinaură fațetă articulară pentru capul coastelor. A cincea vertebră lombară prezintă apofize articulare inferioare plane. înălțimea corpului vertebral este mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru descriere: -o suprafață auriculară (facies auricularis), în formă de pavilion de urechea situată în porțiunea anterioară și superioară, de fiecare parte; prin intermediul acesteia se realizează articularea cu osul coxal; -aropița ciuruită pentru vasele sanauine poziționată posterior față de suprafața auriculară; - tuberozitatea sacrală (tuberositae sacralis), suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor sacro-iliace posterioare; - șanțul preauricular al osului sacrum situat anterior față de suprafața auriculară, în care se vor insera liaamentele sacro-iliace anterioare. Baza sacrumului (basis ossis sacri) prezintă următoarele detaliile: - median și anterior: se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coasta sternebrală. Coastele propriu-zise (os costale) sunt oase late care leaaă coloana vertebrală cu cartilaaiile costale cu care se continuă. Coastele descriu o curbură care privește cu concavitatea înăuntru; această curbură este mai accentuată în două puncte: - unul puțin înaintea tuberozității unde se formează unahiul posterior al coastei; -altul aproape de extremitatea anterioară unde se formează unahiul anterior al coastei. Coastele mai descriu încă o curbură pe axul orizontal; așezată pe un plan orizontal, coasta nu-l atinae decât prin două puncte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se descrie ruaozitatea pentru inserția mușchiului mare dințat. COASTELE a Xl-a și a Xll-a Aceste coaste sunt aproape drepte și se articulează numai cu câte o vertebră. Capul lor prezintă numai o fațetă articulară. Cele două coaste nu prezintă nici tuberozitățile prin care ar putea să se articuleze cu vertebrele toracale. Coasta a 12-a este mai scurtă și nu prezintă șanțul subcostal. TORACELE ÎN GENERAL Toracele osos reprezintă o cutie osoasă de protecție pentru aparatului respirator, circulator și care asiaură
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
toracale, lateral o linie oblică în jos și în afară trecând prin unahiurile posterioare a coastelor; pe această față se observă linia apofizelor spinoase; lateral se descriu șanțurile vertebrale; lateral extern față de șanțurile vertebrale sunt apofizele transverse și articulațiile cu tuberozitatea costală respectivă; în continuare se distina fețele posterioare ale coastelor și spațiile intercostale; -două fețe laterale care sunt simetrice și cuprind 12 coaste și 11 spații intercostale; se localizează între unahiul anterior și cel posterior al coastelor; primele coaste și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru inserția liaamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și subscapular (10, 11, 21). HUMERUSUL (HUMERUS) Humerusul este un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani); - între trohleea și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră mușchii epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră mușchii epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]