6,746 matches
-
de peste Carpați. Peregrinările, schimbul de cărți, de antimise și alte obiecte de cult, între români, au fost permanente, astfel că aici se găsesc cărți de cult tipărite și donate de domni și ierarhi munteni și moldoveni. Deși a căzut pradă tunurilor generalului Bukow, mănăstirea a fost refăcută, dar la puțin timp, o nouă furtună se abate asupra ei. Stăpânirea străină pedepsește pe călugării și credincioșii din jur, care au participat la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, cu o nouă „stricare
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
nemernicul ăsta de capitalist! -Și ce, n-are dreptate? îi replica madam Firuța, nevastă-sa, o femeie voinică de aproape doi metri și lată ca un mal. Bravo lui că s-a făcut capitalist! A fost ager și a dat tunul la țanc. Acum îl invidiezi că a fost fâșneț? E bărbat de milioane, visul tuturor femeilor, mă! Ce, ca tine? -Ce vrei, fă, să mă fac și eu capitalist? -Ai vrea tu, prăpăditule! Dar...ai curaj să dai tunuri? -Făă
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
dat tunul la țanc. Acum îl invidiezi că a fost fâșneț? E bărbat de milioane, visul tuturor femeilor, mă! Ce, ca tine? -Ce vrei, fă, să mă fac și eu capitalist? -Ai vrea tu, prăpăditule! Dar...ai curaj să dai tunuri? -Făă, află că-n armată eu am fost artilerist! Tunar autentic, nu ca...capitalistu’. -Tu!..îl privea cu milă madam Firuța, văzându-l așa pricăjit, mărunțel, subțirel...Tu și tunar, prăpăditule! Taci din gură, că te râd toate curcile! Așa
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
autentic, nu ca...capitalistu’. -Tu!..îl privea cu milă madam Firuța, văzându-l așa pricăjit, mărunțel, subțirel...Tu și tunar, prăpăditule! Taci din gură, că te râd toate curcile! Așa s-a hotărât Dumitrache Mototolea să dea și el un tun și să se facă mare capitalist. Când i-a propus șeful de atelier (care îi cunoștea visul de tunar), i-a spus fără să clipească: -Da, șefu, dacă-mi dă sute de milioane, bașca șomajul, plec cu ochii-nchiși! -Mă
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cum să faceți să TRĂIȚI BINE Prin 1997 eram șeful editurii „D&T Press” din Sibiu. Dar înainte de-a sta în spatele unui birou de „șef”, am fost „carne de tun” a mass mediei, indiferent că am lucrat în presa scrisă ori în audio-vizual. Datorită acestei meserii am cunoscut incredibil de mulți oameni, de la opicar la președinți de țară. Am scris o broșură care se numea „Cum să faceți bani rapid
CUM SĂ FACEŢI SĂ TRĂIŢI BINE de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cum_sa_faceti_sa_traiti_bine.html [Corola-blog/BlogPost/364992_a_366321]
-
soldați care și-au tăiat mânecile de la cămăși pentru a-și înnădi chiloții, ca să-și acopere gleznele”. Cei cu decizia (luată la căldură)! Ceilalți - cu povara și cu rezistența. La fața locului: „În dimineața următoare trebuia să fim pregătiți cu tunul ori de înaintare, ori de retragere, iar servanții să aibă tot echipamentul aranjat în ranițe. Nu știu nici acum dacă ordinul venea de mai sus, de la regiment, divizie, corp sau armată, ori a fost doar o precauție a căpitanului Lungu
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
nemții ne-au spus să trecem fără șeniletă, că le stricăm podul improvizat. Am tras mașina pe marginea drumului și chiar în acel moment am fost atacați de avioane care ne-au secerat cu mitralierele. Siretul era plin de mașini, tunuri, oameni și cai morți.” Indiferent care aliați: „Dimineața am ajuns pe Valea Tazlăului, lângă Buhuși, dar am fost ajunși din urmă de o unitate sovietică cu foarte mulți militari călare, au trecut în lungul coloanei și ne-au somat să
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
fort. Aavod kashe, adică ascuns în sefe. Acest texticul ( nu cititzi greshit) are o cheie. Nimic nu se compară cu admirația. Bach ține loc temporar lui Dumnezeu. Subarboretul mi-a adus brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată printr-un tun. Subarboretul mi-a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1467183768.html [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
să precizez că noua ne-au plăcut foarte mult Sean Jay Dee și Satoshi Tomiie care au știut foarte bine să țină lumea în ritm, aceștia ținând mâinile în aer pentru mai multe ore bune. Deși mulți au crezut că tunurile de căldură nu vor face față, s-au înșelat, totul a fost OK mai puțin picăturile de apă ce curgeau de deasupra cortului din cauza condensului. Citește tot...
Escape Festival by http://www.iasi4u.ro/stire/escape-festival/ [Corola-blog/BlogPost/95560_a_96852]
-
de acum și de ani întregi de zile, ani de mizerie morală și materială, de beznă și suferință. Să ne cinstim eroii, uciși în aceste zile de neuitat pentru istoria neamului! Au ieșit în stradă, au scandat înaintea armelor și tunurilor, și-au dat viata pentru noi, pentru întregul popor, pentru libertatea noastră! Să-i cinstim prin faptele noastre, prin ceea ce vom face să arătăm că sîntem demni de supremul lor sacrificiu. Pe străzi, în marile piețe ale orașelor, ale așezărilor
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
20,30 se ridică primele baricade ale demonstranților. Se vorbește mulțimii de pe capota unei mașini și de pe indicatorul “Parking”. Apar primele portavoce. Tinerii aduc noi autovehicule cu care încearcă să baricadeze bulevardul pentru a se apăra. Împotriva demonstranților sînt aduse tunuri de apă. Într-o solidaritate impresionantă manifestanții își refac rapid rîndurile. Numărul lor crește cu muncitori veniți din Pantelimon, unde, aflăm pe această cale, a avut loc o puternică demonstrație, cu coloane de la Obor, unde s-a ținut un miting
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
și roșu la gât. Acel diamant i-ar fi dat puteri magice, atât de puternice, încât doar dintr-un pocnit din degete își putea omorî toți dușmanii, oriunde s-ar fi aflat aceștia. Navă lui era una impunătoare, cu zece tunuri și pânze imense. Cu camere secrete unde căpitanul își ținea întrunirile tainice cu echipajul sau. Legenda spune că nava avea și o pivniță unde toți cei din echipaj, care nu l-au ascultat pe căpitan erau închiși și chinuiți de către
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/capitanul-fantoma/ [Corola-blog/BlogPost/93061_a_94353]
-
o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1483609405.html [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
ca tineri, pot să meargă chiar până la moarte.” În sfârșit, pe baza țidulei obținută în schimbul pungociului, în noaptea de 10 spre 11 februarie 1886, pragmaticul negustor, va devenii unul din prosperii oameni de afaceri. „Când sfanții isnafului erau pe sfârșite, tunurile, cu roatele îmbrăcate în pae, ajungeau în dosul palatului, în vreme ce, conspiratorii sus, salutați de garda vânătorilor ... ” VA URMA Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul I, 07 decembrie
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
unitate aflată sub comanda lui Liviu Teiușanu, instructor de cercetași din septembrie 1914. La 9 iunie 1921, cu ocazia sărbătoririi centenarului „Tudor Vladimirescu“, rămășițele pământești ale Ecaterinei Teodoroiu au fost exhumate și aduse cu onoruri militare, pe un afet de tun transportat cu trenul, la Tg-Jiu. La ceremonia de reînhumare de la Tg-Jiu a participat și Octavian Goga, poet și om politic ardelean, care a însoțit cortegiul funerar de la gară până la primărie, unde a rostit un emoționant discurs. Astăzi localitatea sa natală
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1440143876.html [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MAREA LIMBA ROMÂNĂ Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-aș putea, astăzi, să mai spun despre milenara, limba română, când iluștrii înaintași, ca niște salve de tun, au făcut să răsune limba străbună ? De la Testament literar, a lui Ienăchiță Văcărescu, la ,, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie'' a poetului, nepereche, Mihai Eminescu. ,,Limba noatră-i o comoară'' , limba sfântă ,,Limba vechiilor cazanii, / Care o plâng și care
MAREA LIMBA ROMÂNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1472625644.html [Corola-blog/BlogPost/375539_a_376868]
-
cele mai mari păcate romanești. Probabil că ne-am obișnuit cu umilință, adică să fim umiliți de cei care se prefac a conduce precum Papură Vodă. Doamne ferește să te îmbolnăvești în țara asta „scumpă”! Viața e prețioasă; pleci acasă sănătos tun numai dacă ai pile sau relații la „Doamne-Doamne”. Medicii, care au mai rămas și încă nu au ascultat de povata distinsului nostru prezident de a pleca spre alte zări, le spun verde în față pacienților să vină „cu cățel, cu
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
moară lume de necaz, un arlechin mai cu haz a luat tot calabalâcul în spate și-a plecat la drum cu toate angaralele. A urmat apoi ce a urmat, ca după orice păcat: găuri, lacrimi și ulcele, canale dâmbovițene, lanțuri, tunuri și castele, revoluții, șantiere și foarte multe, multe “ iele “. Cand timpul s-a comprimat și spațiul s-a dilatat, ielele s-au supărat și pe Făt-Frumos l-au îngropat, dar nu “ în strunga de oi “ și nici “ în dosul stanii
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
să-l sugrume pe Ibrahim pașa, că prea era fălos. Asta, după un sfat de taină cu grăsuța Oana ot Barlad, unul Gabriel -beg Hysterios, alți doi răi sfetnici, Dg Bali din Roman, Edy Murphy, ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În zadar doctorul Yakub îi făcuse două operații de sept. Hurem era din Bugeac și vorbea o limbă necunoscută, în care verbele nu se acordau, ci țipau singure, pe voci diferite. Se
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Povestiri_din_cartierul_black_boris_mehr_1386221495.html [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
ei recuzită sfidătoare dintr-acolo au fost aduse la nordul Dunării de vânturile pustiei), pentru descurcăreții postdecembriști a devenit o constantă, ceva deja obișnuit până la banalizare în largul evantai al trebușoarelor deopotrivă certate cu legea și bunul simț: tot acuși-acuși tunuri de milioane (jumătate dintre aleși sunt penali cu acte în regulă încă din campania electorală, ceilalți se grăbesc să-i ajungă din urmă) și milioane de români ce tot mai greu trăiesc de azi pe mâine; lupii (a se citi
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470215931.html [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
adus la starea normală în câteva luni, nu mai vorbește nimeni. O guvernare de stânga are rolul de a modifica ecuația distribuirii resurselor financiare, cel puțin în teorie. Nu poți să dai doar unora, încurajând astfel consumul și să pui tunurile pe cei care produc. Cui folosesc aceste clivaje? Cât va ține imaginea aceasta de Robin Hood, care ia de la cei avuți, poate chiar străini, ca să dea mai bine amărâților? Am depășit anii în care oamenii se mulțumeau cu ce primeau
așa arată Piața Victoriei după protestul a 150.000 de oameni. Și de ce ideea a două Românii este falsă by https://republica.ro/o-imagine-asa-arata-piata-victoriei-dupa-protestul-a-150-000-de-oameni-si-de-ce-ideea-a-doua-romanii-este [Corola-blog/BlogPost/338221_a_339550]
-
fost cu totul izolată și lăsată în paragină. În iarna lui 1916 - 1917, când în această zonă s-au purtat lupte grele pe linia Siretului cu armata germană și cea austro-ungară invadatoare, zidurile mănăstirii s-au prăbușit din cauza obuzelor de tun. Din mijlocul curții vedeam rândunelele, lăstunii, vrăbii și porumbei sălbateci ce zburdau jucăuș dintr-o parte în alta sau intrau în cuiburile lor ca într-un buzunar. Zbenguiala lor întovărășită de ciripitul vesel și muzical ne introducea parcă în atmosfera
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Din pocalul cu venin și nectar mă îmbăt Și spre Iordan mă aplec cu sfială: Ce vreau eu de fapt? Unde-i ieșirea din catacombele abisului? Mâna stângă mă strangulează ușor Și sfâșie bucăți de argilă din mine - Ghiulele de tun ce doboară cosmicul gând: Nu vreau să mă lepăd de Legea Ta, Domnul meu... Dă-mi ochii cei puternici să-mi cunosc aripile. Și cad alarmant în fălcile lui Cerber - Înalte cupole de biserici asediate: Mic Constantinopol înghițit de propria
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
casnicei îndeletniciri a întinsului rufelor „pe frânghie” cu simple piese de artilerie sau componente aferente utilizării lor „șrapnea, bumbi, câlți, praf(uri)”, pentru a adjudeca spre final (prevăzut a fi devastator) nimicitoarele arme de artilerie grea de mai târziu, precum „tunul” (i-a dat un „tun”, pentru a marca cacealmaua trasă păgubitului), pentru a capota onomatopeic în declicul nimicitoarei arme: Buuum!”. După cum, în dulcele stil anglo-saxon, să fie preluat același echivalent românesc de mai sus, pentru a desemna o perioadă de
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]