1,336 matches
-
când la Costăchel, rămas mut și dezorientat... „Vino cu mine!”s-a trezit luat de braț de căpitan. Au intrat în biroul majurului... Inima lui Costăchel bătea să-i spargă pieptul... Căpitanul s a înfipt în fața majurului și deodată a tunat... „De ce nu i-ai dat dovadă omului? Otreapă ce ești! Tu îl judeci și îl ameninți? Tu care nu ți-ai mișcat fundul de pe scaun nici pentru o cană cu apă? Tu știi ce înseamnă tranșeea? Știi ce înseamnă glonțul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-și viața, i-a cruțat-o pe cea a copilului, șoferul de taxi se îndreptă spre copil care se făcuse mic lângă învățătoarea Veturia, mai ales când văzu că șoferul făcea pași urieșești către el. Nenorocitule, puteai fi acum îngeraș, tună el cu glasul omului ajuns la disperare. Cum te-ai gândit să treci strada fără să te asiguri, și era gata să-i dea o palmă. Mâna îi rămase însă suspendată în aer. Învățătoarea se interpuse între copil și șofer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
venișoarele de pe frunte i se umflaseră din pricina tensiunii nervoase, iar suflul părea a-i fi din ce în ce mai greoi. Totuși, nu se dădu bătut. El făcu o sforțare evidentă și, cu un glas și mai pătrunzător decât înainte, continuă cu mare aprindere, tunând: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ce găsești într-o locuință înstărită, doar că prosoapele și săpunul, sunt de unică folosință, ca într-un hotel. Mă dezbrac și intru în cabina de duș, mă răsfăț, până aud bubuituri în ușă, sper că nu ai adormit acolo, tună Silvia, imediat începe slujba, eu sunt în corul bisericii, vino odată, doamne ce greu e să trăiești lângă o femeie pompier, mă îmbrac în grabă, aproape udă, ajungem în biserică trecând printr-un șir de oameni în vârstă, văd și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la oblânc, am pus între ele cârpe să nu sune și am venit într-o goană spre tine, bulibașa mo. Cum vei chibzui tu, așa o fi bine. Un timp, acesta nu scoase un cuvânt. Dar câteva clipe mai târziu tună: - Strângeți corturile! Porunca bulibașei străbătu repede de-a lungul poalelor pădurii, împânzite de sălașele abia întocmite, oamenii șatrei neavând timp să-și pună măcar pentru scurt timp capul pe o pernă. Toți, cu mic cu mare, începură desfacerea corturilor, știind
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
toate dăruind gurii rafinate gusturi dulciacrișoare la maturitate, dezvoltare pe care nu o mai apucau, căci le devoram crude, chiar dacă ne făceau gura pungă. Norul de lăcuste devoratoare ce eram, îi cuprindea pe frații Cimpoieșu îMihai, Ghiță și Vasilică), Lala, Tuna, frații Costescu îVirgil și Mihai - când soseau de la Dorna) și cu mine, eu jucând rolul de gazdă ospitalieră. Când ne săturam de acrituri, schimbam azimutul înspre grădinile vecine, unde dădeam năvală după roade ceva mai alcaline: bobi, maci, porumbi în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
au știut adevărații făptași și, oricum, nu mai avea importanță, căci prejudiciul fusese recuperat. Cu puțină sinceritate și diplomație, poți ieși din încurcături, adesea cu „hapy end”. La căsoaie venea des în vizită verișoara lui Lala, Antoneta, poreclită de noi Tuna, colegă de clasă cu sora mea, care ne aducea deseori necazuri, fiind o pârâcioasă ce-i spunea toate năzdrăvăniile mă-sii, Miți, o nemțoaică frumoasă de astă-dată, liberă de sarcini, dar pe care, eu personal, nu am văzut-o niciodată
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sacana”. Toți acei care nu agreau acest folclor colorat, erau asimilați mironosițelor și trimiși la promenadă, să plimbe „ursul”, vorba cântecului: „Pleacă, pleacă, mâine o să-ți treacă”! Simțeam că partenerii mei de năzdrăvănii, parascovenii și matrapazlâcuri, apăruți probabil după ce a tunat și i-a adunat, de s-a întâlnit tusea cu junghiul, iar capul lor de retardați care avea muci în creier și era „plin de șmecherii ca WC-ul de hârtii”, mă stimulau întruna să le luminez bezna minții și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
se opri și trase câteva înghițituri, ca un om însetat în deșert. Purtă sticla din mână în mână celor din grupul care îl însoțea, făcându-i În acest fel părtaș la marea lui bucurie. Nu se putu abține totuși și tună cu glasul său baritonal, de zornăiră geamurile din tot holul: - E băiat mo, e băiat mo, i se adresă el unui țigan cu care se prinse în joc, e bengalo 1 mo, aista are de pe acum mutră de bulibașă, n-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
facă formale departajeri : adicătelea, e o clară diferență Între studenții din primul an, cei mai experimentați - anul trei și actorii-actori... Nu mi s-a părut : talentul, disciplina & inspirația nu țin de birocrație, bre!... Tot așa, la Timișoara am asistenți care tună și fulgeră cum că de ce le permit studenților din anii incipienți să apară pe scenele profesioniste, fiindcă nu-s pregătiți. Șin plus, Îi pot strica unii regizori & actori derutați. Personal, cred că dacă un student are șansa să apa ră
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
patul de lemn, Mortua est. Atâta ne-a trebuit-râdea nenea Epa amintindu-și toate astea cu lux de amănunte - se uitaseră ofițerii prosovietici unul la altul, iar unul din ei, cu mustață neagră, scos din minți de râsetele noastre, a tunat: < De ce nu Mortua Vest, boule? > și-apoi să fi văzut nebunie de bătaie. La ora la care nenea Epa povestea lucrurile astea, deja România pășise pe noul făgaș comunist, altfel fostul general nici măcar nu ar fi putut scoate un cuvânt
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
totdeauna, domnule. Fără el, Henri nu poate acționa. În scena asta totul se schimbă la comanda lui. Dar Henri? Unde e Henri? Henri! Cred că și Henri și Mihai o să întârzie puțin-făcu contele. Nu se admit întârzieri. Să fie clar! - tună din nou, vocea Regizorului. Să-și caute alt servici - se auzi altă voce. Mai mare rușinea. Nu mai merge, domnule, așa. Adică cum? Poimâine e reprezentația piesei și noi... Măcar de aveam dubluri. Da. Ne-am făcut de tot rahatul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
așteptați zadarnic de întregul nostru popor și mai ales de partizanii din munți. Cam acesta era esențialul discuțiilor, desigur gratuite, care se înfiripau între prieteni. Într-una din zile, Ghiță, deasupra tuturor, că la el acasă se juca pocherul, deodată tună: Odată stabilite sferele de influență, nu se mai putea face nimica, iar ceea ce mâncase deja lupul, era bun mâncat. Și cât de caraghios au murit atâția prin munți, convinși că americanii vor veni si vor face pe dracu’ ghem? Cel
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
regele rockului, replică Elvis, scuturându-și din nou Începutul de coxartroză. Pe mine mă ascultă o lume Întreagă. — Tată-socrule, Între timp s-au mai schimbat niște lucruri, se auzi din nou aceeași voce plângăreață. — Michael, treci imediat În camera ta! tună Elvis. Cele două tabere se Înfruntară cocoșește, din priviri, estimându-și reciproc Înzestrările de război. Câteva săgeți prinseră a zbura peste capetele beligeranților. „Regele Italiei? Ce tupeu! Eu sunt regele Italiei!“ strigă Sinatra. „Noroc cu Columb, altfel rămâneați nedescoperiți“, punctă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
brusc cînd nu aveau pe unde să-l ocolească. Credeai că n-o să mai vină, erai presat de timp, peste mai puțin de trei ore trebuia să fii la poarta unității, altfel Comandantul avea să facă spume la gură, să tune și să fulgere, să te acuze de nesupunere, să te amenințe cu arestul. Nici nu apucă bine să pășească pe celălalt trotuar, că Părințelul citindu-i parcă gîndurile, după ce îl salută scurt, îl înșfăcă de braț și îl trase cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
găsesc eu și-n gaură de șarpe. O să mi-o plătească! Singurul om de care-mi pare rău, e mama sărăcuța, care a Închis ochii și n-a mai apucat să mă vadă ieșit din pârnaie. Dar gata cu sentimentalismele! tună bruta, lovind cu pumnul În peretele șubred al magherniței. Îmi plac ghetourile. Mă omor după ele și... simt că am să mă integrez aici, dacă-mi dă pace mâncărimea de palme...,. După ce bruta a adormit și sforăitul lui zguduie pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un rând de fuste jegoase adunate pe șoldurile late. Am Înjurat În minte: era doamna Britz, administratoare, patrula pieței și agenție de colectat datorii, toate astea Într-o singură persoană. — Cât despre mine, eu abia aștept să-mi plătiți chiria, tună și fulgeră când ajunse la etajul meu. Zâmbind, Își Încălță un papuc căzut, sprijinindu-se de ușă. (Trebuie să mărturisesc că papucii aceia nu m-au convins niciodată din punct de vedere estetic. ) După ce Îl urmări cu privirea pe Wickert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
șeful dumneavoastră are calități de clovn. Justus Stegemann susține că niciodată n-ați pus piciorul În cinematograful acela - ceea ce l-a făcut pe Diels să vă aducă aici pentru interogații. La stânga, vă rog. După ce am urcat două etaje, pașii noștri tunând pe scările de metal, am continuat pe același coridor nesfârșit, dar În direcția opusă. — La dreapta, vă rog. — Cum poate să spună așa ceva? Toți spectatorii Îmi sunt martori! Și doamna Himmel vă poate confirma. Era și ea acolo. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
colierul ăla Împreună cu el. Au mers la nu știu ce magazin de bijuterii amândoi În ... Italia... sau... nu, În Londra! Așa e! un magazin de bijuterii din Londra care Îi place reginei... Ia mai taci cu regina aia! Ce-a mai zis, tună poruncitor Lauren. Zice că el o să te părăsească pentru ea. Crede că lumea deja vorbește despre asta și că știu. Mi-a spus că Hunter o iubește de pe vremea când erau la liceu și că e greu pentru tine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cine să-l audă. Și Helen Hoover Boyle are dreptate. Nu l-am uitat. Primul cuvânt îl generază pe cel de-al doilea. Primul vers îl generază pe următorul. Vocea mi se înalță ca pe o scenă de operă. Cuvintele tună și se rostogolesc cu sunetul profund al unei piste de bowling. Tunetul prinde ecou în faianță și linoleum. Cu vocea asta răsunătoare, de operă, descântecul nu mai sună absurd, așa cum suna în biroul lui Duncan. Sună plină și grea. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
aș fi tratat așa cum am făcut-o cu Dan Amedeu Lăzărescu și Alexandru Paleologu - fără milă. Nu numai pentru că a fost turnător, ci și pentru că, după ’89, a beneficiat de tot felul de funcții, inclusiv cea de senator, de unde a tunat și fulgerat împotriva comunismului și Securității, fără să simtă nevoia să-și mărturisească păcatul. Dar, dincolo de toate acestea, Doinaș nu a fost decât un „amărât de scriitor”, un sclav al sistemului comunist. Cel care a reclamat însă public, pe baza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Casement - erau totdeauna plătiți, ceea ce atrăgea doar o anumită categorie de indivizi. În războiul de acum, se Înfruntă tot felul de ideologii. Cel pentru care aurul este un blestem simte o atracție firească față de sistemul economic german. Cei care au tunat și-au fulgerat ani de zile Împotriva naționalismului asistă acum la prăbușirea tuturor vechilor frontiere naționale. Pan-Europa lor se realizează, dar, ce-i drept, nu chiar așa cum o concepuseră ei. Și Napoleon se pe idealiști. (Ochelarii savantului Johns străluceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu-i adîncă, răspunse maiorul Stone, și intră de-a dreptul În iaz. MÎlul negricios Îi Înghiți pantofii și manșetele pantalonilor. Hai, Împinge! zise el. Ușurel, băiete! Digby Împinse, dar cam prea tare: scîndura căzu În apă. Mii de draci! tună maiorul Stone, și, intrînd În mîl pînă la brîu, apucă scîndura și o aduse din nou la mal. Scuză-mă, te rog, spuse el. Am o fire cam aprigă. Dumneata n-ai experiență, dar văd că vrei să mă ajuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din gura mea și jumătate din a ei. — Mă doare! - spune Amaranta, pe când o împing cu tot trupul pe saci și-i simt apăsarea sânilor și zvâcnetul pântecului. — Canalie! Animal! De asta ai venit la Oquedal! Așa tată, așa fiu! tună vocea Anacletei în urechile mele, iar mâinile ei m-au apucat de păr și mă izbesc de stâlpi, în timp ce Amaranta, lovită cu dosul palmei, geme căzută peste saci. Tu de fata mea nu te atingi, nici n-ai să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
o devoreze. Sunt, totuși, un umanist - renunț la termite. - ... pervers? Ar fi fost o idee să urc la Universitate, să-i zic portarului că am de lucru, ce să fac, așa-s șefii, parcă te poți înțelege cu ei, le tună de pe-o zi pe alta că au nevoie de tot felul de situații, america lor de comuniști, da’ n-ai ce face, mănânci și tu o pâine de-aici, unde alta mai bună?, vă înțeleg, da’ nu vreți o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]