7,871 matches
-
unor asemenea lucrări pe zeci de kilometri în condițiile dotării din trecut - interlocutorul rămâne imperturbabil. „Fii serios, există sigur”, întărește el, după care îți adaugă confidențial: „Mi-a spus mie cineva! Desigur, mai există și categoria scepticilor: „Ce catacombe, care tuneluri!? În solul nostru mlăștinos? Baliverne! Sunt simple canalizări”. Și totuși, există sau nu subteranele Timișoarei? Adevărul, ca de obicei, este undeva la mijloc. Pasajele secrete Semnificația militar-strategică a Cetății Timișoarei este binecunoscută, ea perpetuându-se de-a lungul secolelor, urbea
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
fie trimiterea de emisari prin care se solicita ajutor în caz de asediu. Istoricii sunt unanim de acord că lipsa unor asemenea subterane într-o cetate de calibrul Timișoarei ar reprezenta o notă discordantă foarte puțin probabilă. De altfel, existența tunelurilor ce comunicau cu exteriorul este atestată și de istoricul venețian Francesco Griselini, în a sa Istorie a Banatului. „Despre greaua situație a asediaților - ne spune Griselini - e încunoștințat generalul Castaldo, prin românul Ladislau Bucoșnița, care se strecoară în noapte printre
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
luptă pe câmpia din jurul cetății. Îngrijit de un cunoscut din rândul atacatorilor, Forgaci reușește, odată întremat, să se strecoare în cetatea asediată. Sistemul de canalizare al contelui Mercy După cucerirea austriacă din octombrie 1716, apare necesitatea unei duble utilități a tunelurilor: structură secretă defensivă în cazul unui nou atac al Porții otomane pe de o parte, aprovizionarea cu apă pe de cealaltă. Rețeaua de ape subterane ce alimenta castelul din Cetate fusese distrusă în întregime de-a lungul celor 164 de
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
anul 1939 la lungimea de 96,5 kilometri. Controalele Securității Subteranele Timișoarei aveau să revină în actualitate în ultimele două decenii ale regimului comunist. Orice vizită importantă în Timișoara punea în alertă Securitatea, în „agenda de lucru” figurând și verificarea tunelurilor subterane. Unul din angajații regiei de apă și servicii de canalizare a orașului își amintea în urmă cu câțiva ani în urmă de agitația iscată în ajunul fiecărei manifestări patriotice: „Cu o zi-două înainte de fiecare eveniment veneau obligatoriu securiștii ca să
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
metri mai jos. Manifestările omagiale, dovezi de adeziune la adresa regimului și conducătorilor săi, erau astfel însoțite în subteran de neîncrederea materializată în verificări atente, în vederea depistării posibilelor pericole, mai mult sau mai puțin explozive. O nouă punere în discuție a tunelurilor avea să se producă în zilele Revoluției din decembrie 1989, voluntari entuziaști intenționând să străbată rețeaua subterană a orașului în căutarea teroriștilor. Alături de canalul corespunzând Bulevardului Republicii se avea în vedere și cercetarea spațiului din fața Muzeului Banatului, fostul Castel Huniade
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
Bulevardului Republicii se avea în vedere și cercetarea spațiului din fața Muzeului Banatului, fostul Castel Huniade. Nu s-a obținut nici un rezultat, misterele subteranelor rămânând în continuare... un mister. Catacombele din Piața Veche Desigur, Timișoara nu reprezintă un caz singular în ceea ce privește tunelurile din vestul țării. Acestea apar bunăoară și la Arad, aduse fiind în prim-plan cu prilejul discuțiilor referitoare la lucrările edilitare vizând amenajările stradale. Locuitorii din centrul vechi al orașului relatau astfel că sub clădirile din zonă s-ar afla
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
din centrul vechi al orașului relatau astfel că sub clădirile din zonă s-ar afla catacombe. Afirmația era atestată de descoperirea făcută de unul dintre proprietarii unui imobil din acea parte a Aradului, o dată cu lucrările de consolidare a fundației: două tuneluri boltite din cărămidă, primul ducând în spatele casei, iar cel de-al doilea fiind direcționat înspre stradă. Un alt locuitor al Pieței Vechi afirma, întărind dorințele vecinilor și susținând în forță că, dacă ar primi facilități sau parte din terenul din
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
facilități sau parte din terenul din zona pieței, ei ar fi dispuși să facă strada circulabilă: „Avem în zonă o clădire de 170 de ani și o alta de 270! Sub case, oamenii au descoperit urme de catacombe sau chiar tuneluri. Asfaltul ar trebui să fie cu jumătate de metru mai jos dacă s-ar turna, căci aici oamenii au pus piatră și s-a tot intervenit. E cea mai veche zonă a Aradului”. Parisul în oglindă Cu siguranță că într-
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
tot intervenit. E cea mai veche zonă a Aradului”. Parisul în oglindă Cu siguranță că într-un top al celebrităților, subteranele Parisului ar ocupa primul loc, concurență făcându-i doar catacombele romane ale primilor creștini și poate, ceva mai recent, tunelurile ghetoului din Varșovia în perioada ocupației Poloniei de către armatele celui de-al III-lea Reich. Pentru a ne explica întâietatea indiscutabilă pe care o are capitala Franței în acest clasament ad-hoc, trebuie să ne întoarcem în epoca Imperiului și să
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
în-tr-o perioadă în care, deveniți „cetățeni”, parizienii își descoperiseră vocația de revoluționari. Haussmann creează mai ales un gigantic sistem de canale subterane, unic în felul său. Într-adevăr, fiecărei străzi de la suprafață îi corespundea un canal în subteran. Rețeaua de tuneluri o imita astfel pe cea stradală de deasupra; existau în adâncuri - și mai există încă - plăcuțe indicatoare cu numele și chiar numerele străzilor. A te rătăci în acest adevărat oraș în oglindă devenea astfel aproape imposibil. Exploatată cu sârg în
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
Pinori de la Spitalul municipal din Nisa (Franța) va efectua în Timișoara consultații și intervenții chirurgicale cu laser (fără internare, cu anestezie locală) pentru pacienți cu: epicondilită, gonartroză, poliartrită reumatoidă, tendinită, contractura Dupuytren, lombosciatică, cervicobrahialgie, cefalee, hernie de disc, sindrom de tunel carpian, spondiloză cervicală, pinteni calcaneeni, periatrită scapulo-humerală, afecțiuni reumatice ale genunchiului, fractură de menisc. Pentru amănunte și programări, persoanele interesate pot contacta de luni până vineri între orele 9 și 19 și sâmbăta între orele 9 și 13 clinica „Euroclinica
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
foarte emotiv, care simte mai mult decât poate să spună. Cred despre mine că sunt un prieten până la moarte, am toate calitățile și toate defectele zodiei Taur. Sunt o tăuroaică cu aripi. Sunt oameni care nu văd nimic la capătul tunelului, eu văd o lumânare care arde la amândouă capetele. Sunt un om foarte milos, care poate fi doborât doar cu o privire. Sunt un om care a învățat din fericire ce înseamnă greutățile vieții, încerc să mă bucur în fiecare
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
drăcesc de precis, caută să prindă imaginea, fizionomia cea mai semnificativă. Asta m-a urmărit totdeauna, în copilărie: fotograful ambulant, cu trepiedul și cutia dreptunghiulara de deasupra, și capul lui ciufulit, pitit în aceeași și aceeași mânecă neagră, în același tunel obscur, în care viața...se transformă în întuneric. Fotografii ambulanți din parcuri sau din ateliere improvizate mi se păreau niște artiști mai mari decât poeții sau pictorii, numai pentru că, ridicând brusc, de pe ochiul aparatului, dopul, obturatorul, ei lăsau realitatea, într-
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
și fragmente imaginare de jurnal adresate unui interlocutor necunoscut, în mod inevitabil lacunar, dar urmând o logică proprie viselor, în tradiția realismului magic, traseul biografic picaresc al lui Aristotel Cenușă, un antierou, "fost politic" care "are ghinionul să treacă prin tunelul anului 1947". Răstignit de enoriașii de la Schitul Frumoasa, unde se retrăsese după ieșirea din închisoare, Aristotel repetă, până la un punct, figura mitică a țapului ispășitor: "și, din câte își amintește el, cu câteva zile în urmă, s-a... sinucis, parcă
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
sine și devorarea de alții/ m-am ridicat în picioare ca un copil/ ținîndu-mă numai de pereții aceștia/ pe care întunericul umed se prelingea din tavan/ plin de sperma liliecilor morți./ N-am văzut niciodată o asemenea peșteră sau un tunel asemănător/ prin care înaintam de la naștere/ ca într-un fel de gestație prelungită./ Mama Bătrînă m-a vărsat de-a dreptul în subterana aceasta/ apoi a murit lîngă mine cu plămînii sufocați de cenușa radioactivă/ uitînd să-mi lase un
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
nepotrivit cu funcția lui și lipsit de acea modestie pe care o dă valoarea personală trag ponoasele zeci, uneori sute de mii de oameni. Iar alteori întreaga populație. De un deceniu în România se așteaptă miracole, oameni providențiali și capătul tunelului. Iar pînă la apariția lor se folosesc cîrpeli și se investesc speranțe uriașe în omul care vine. Se construiesc lăcașe de cult, ceea ce nu e rău, dar din aceiași bani comunitari nu se găsesc fonduri pentru un dispensar sau pentru
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
întreg peisajul s-a făcut țăndări/ precum un geam izbit c-o piatră./ altcineva s-a apropiat și a început/ să adune cioburile/ căutînd să recompună întregul/ după o semnificație dată" (Semnificație dată). Că și "te încumeți să săpi un tunel prin inima lui Dumnezeu" (Întrebare și răspuns). Că și: "pielea cu stele a corpului său/ îl strînge foarte tare/ și-l silește să fie sferic pe el care/ este paralelipipedic" (Necuprindere și uitare). Că și: "Îngerii purtau ochelari/ și aveau
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
de ani în urmă. Mă dusese prin galerii, îmi arătase oamenii, fumaserăm împreună în locurile amenajate, toți se mirau că mă văd, si ca, ce, altă treabă mai bună n-aveam?... În cele din urmă, inginerul se vîrîse într-un tunel strimt, ca o conductă cu diametrul de 60-80 de cm., făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l urmez. Aveam de mai înainte unele semne că sufeream de claustrofobie. De data aceasta, mă încredințasem că ceva nu era în regulă
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
a timpurilor; fiecare percepe timpul în felul său, fiecare își reprezintă, cum ar spune Husserl, propria lume: pentru cei de-afară, de pe străzi, clipă a explodat, "timpul nu mai are răbdare"; infernul în care se trezesc aruncați seamănă cu un tunel traversat în cea mai mare viteză, printre străfulgerări de lumină. Pe mulți aceste străfulgerări îi vor face să plonjeze definitiv în beznă. Pentru cei de jos, muncitorii din groapa, timpul este același că până acum, este timpul "dinainte de ^89", ca să
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
Cum stiti cu toții, căzusem de pe cal,/ și nemișcat stăteam an iarbă șiroind an sânge", Nod 12) se ăntinde o traiectorie lirica tragică. Este istoria unei prăbușiri icarice ăntr-o lume bruegeliană devenită malefica și terifică, totodată, cu orizontul strâmt că un tunel oranj inundat de o ceață luminiscenta și compactă, pe un tărâm ănghetat bântuit de hâite sălbatice, acoperit de zloate murdare sub un cer apăsător și opac de unde "murise ăngerul!" și unde ănsusi daimonul ominiscient se arătă ănspăimântat și urlând. Un
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
văzut că pot să lunec la fel de ușor ca ea. Și am încercat s-o ajung. Lunecam cu o viteză fantastică, dar ea se făcea tot mai mică în depărtare, așa că m-am oprit. Locul unde dispăruse femeia era ca un tunel portocaliu. Și deodată s-a auzit o muzică fermecătoare și deasupra gurii tunelului au apărut niște lumini, iradiind în cercuri concentrice, ca undele unui lac după ce arunci o piatră. „Aurora boreală”, am auzit vocea femeii. Și m-am trezit.
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
o ajung. Lunecam cu o viteză fantastică, dar ea se făcea tot mai mică în depărtare, așa că m-am oprit. Locul unde dispăruse femeia era ca un tunel portocaliu. Și deodată s-a auzit o muzică fermecătoare și deasupra gurii tunelului au apărut niște lumini, iradiind în cercuri concentrice, ca undele unui lac după ce arunci o piatră. „Aurora boreală”, am auzit vocea femeii. Și m-am trezit.
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Guvernul român și cel belgian au semnat un memorandum de cooperare care prevede, printre altele, coborârea Gării de Nord în subteran și legarea acesteia prin tuneluri de Gara de Sud și Gara Obor. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, și secretarul de stat belgian pentru Mobilitate, Etienne Schouppe, au semnat joi, în prezența premierului Emil Boc și a prim-ministrului belgian, Yves Letermeun un memorandum de înțelegere prin
Gara de Nord coboară în subteran () [Corola-journal/Journalistic/24373_a_25698]
-
Letermeun un memorandum de înțelegere prin care se urmărește modernizarea infrastructurii feroviare a Bucureștiului. Parteneriatul dintre cele două state va fi de tipul public-public și va viza, printre altele, realizarea infrastructurii feroviare de la Chitila la Gara Progresul și legătura prin tunel cu Gara de Sud și Gara Obor pentru a transforma Gara de Nord dintr-o stație capăt de linie într-o stație de conexiune, potrivit money.ro. „Ministerul Transporturilor din Regatul Belgiei are o experiență majoră în dezvoltarea și coordonarea lucrărilor de infrastructură
Gara de Nord coboară în subteran () [Corola-journal/Journalistic/24373_a_25698]
-
copii. Nu întâmplător își amintește cântece din copilărie și reface imaginea tatălui și a celor apropiați, pe care îi descoperă, fără excepție, într-o galerie de nefericiți. În orice caz, ființa ei interioară e copleșită de incertitudini. Scrie, în legătură cu bolile: „Tunelul acesta mi se pare interminabil. Nu mai văd când și cum vom ieși din el”. E un verdict asemănător cu cel despre România postdecembristă, o lume ce întârzie, crede ea, să-și încheie socotelile cu propria conștiință. Se încurajează, nu
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]