155 matches
-
zece. Și dacă nu ei personal, atunci copiii lor, înainte să-și ducă părinții la groapă. Deci o latură boemă, autodestructivă, pe care ultimul vlăstar masculin al familiei nu o trăda în niciun fel. La rândul lor, cei din ramura Tupilat recunoșteau în Leo rudimente de comportament intelectual, înăbușite însă de escapadele sale haotice și primitive, cum ar fi înnoptarea în castanii și mestecenii (speciile care îl vindecau de insomnie) din parcurile bucureștene. Chiar și așa, era vorba de defecte ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
răbdarea: hai, cucoană, să mergem, nu vezi că nu vrea nici mort? Ăsta a fost primul avertisment pentru Sabina. A încercat să pluseze. Era septembrie, fusesem chemat la liceu. A sunat la secretariat și le-a spus că profesorul Leonard Tupilat are catedră la cel mai bun liceu din Botoșani, să nu se bazeze pe el pentru anul școlar care începea. S-a dat alarma. Am fost chemat la ordine, trimiteau elevul de serviciu să mă aducă la direcțiune. Am reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
convinsă că te-ai întors la ea. Am sărit în tren și uite-mă aici. Sunase acasă la Maria Firidă, întrebase de mine. Fusese la liceul „Mihai Eminescu” și-i spusese directorului că degeaba îl aștepta la post pe Leonard Tupilat, el avea angajamente serioase în București. Aleluia cu catedra mea călduță din centrul târgului moldovenesc. Ce-a fost verde s-a uscat! Mă irita faptul că Adelina se amestecase în perspectivele mele de viitor casnic. Pe de altă parte, aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-și depună icrele. Se strâng atunci mulți păstrăvi în băltuțele cu apă lină și sunt atât de prinși de treaba icrelor, încât ei, cei sperioși, acum nu prea bagă de seamă ce se întâmplă pe țărm. Moș-Martin se apropie tiptil. Tupilat, ajunge la balta în care știe că se joacă păstrăvii, și se culcă pe burtă, lungit tocmai pe buza malului. Rămâne apoi nemișcat, ca un buștean, numai cu ochii dintre pleoapele aproape închise petrece cu luare aminte cele ce se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Crivești, Todirești sau Târgu Frumos<footnote Ibidem, p. 41v, 42r. footnote>. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8 din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) „...viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu”, 3 din Roman, 3 din Boiștea (ținutul Neamț) „...viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești”, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, d.95/1831, f.262v. footnote>, Parfeni Ion din Târgu Frumos<footnote Ibidem, f.268r. footnote> sau Ion Munteanu din Tupilați<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II, 2018/887, f.76v. footnote>. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dar nu și istovitoare. Greșești, orice supunere la nemișcare, vreme îndelungată, e o silnicie. Asta de care vorbesc îți amorțea ceafa și îți încovoia spinarea. Când aveam dreptul să mergem printre paturi sau, cu program, să ne facem nevoile, umblam tupilați, cu umerii căzuți și bărbia în piept, de parcă am fi fost în tranșee, hăituiți de obuze. Ușile celulelor erau metalice, dublate cu un grătar de zăbrele. Țac, se deschidea grătarul. Apoi cheia mai groasă descuia ușa metalică. Nu se auzea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8 din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu, din Roman, din Boiștea (ținutul Neamț), viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși, Parfeni Ion din Târgu Frumos sau Ion Munteanu din Tupilați. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia se ține/ și lasă-l să se roadă, să se zbată...”131
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
părăsind năsipul cald. Călătorul pasionat din el evoacă nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ieșind de sub regimul solarului, grațiosului, devine mai puțin evazivă, indistinctă. Stimulată de sentimentul ororii, fantezia inventează imagini pline, de o materialitate puternică. Haosul alecsandrian este populat de păsări rău prevestitoare: vulturi, ulii, buhne și corbi. Umbrele groase, ceața densă, „fantasmele tupilate”, vedeniile mari, tăcute” dau impresia de vitalitate monstruoasă. Poemul are o Încheiere morală. Satanicul Grui Își ucide tatăl, Codrul fără viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
frumos al țării mele, MÎndră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele! Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, Și Siretul te Încinge cu-al său braț dismierdător. Umbra ta, răcoritoare, adormită, parfumată, Stă aproape de lumină, prin poiene tupilată. Ca o nimfă pînditoare de sub arbori Înfloriți, Ea la sînul ei atrage călătorii fericiți. Și-i Încîntă, și-i Îmbată, și-i aduce la uitare Prin o magică plăcere de parfum și de cîntare, Căci În tine, luncă dragă, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
șoapte CÎnd trec fiori În aer și demoni roși În noapte; CÎnd umbra trădătoare așează pe sub maluri, Prin unghiurile casei, prin guri de văi, pe dealuri, Prin codri, prin ruine de veche monăstire, Pe naltele clopotniți, prin negre cimitire Fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute, Ce stau ca niște visuri din ochi nedispărute, Și astfel, locuită de umbre, noaptea pare Mută de groază, rece și fără răsuflare. E ora de uimire, cînd Codrul-fără-viață S-arată mai sinistru prin văi de oarbă ceață
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
toată făptura se ascunde...” Este un peisaj În peisaj, o reverie lipsită de obișnuitul farmec interior. Fără adeziunea poetului, peisajul este Însă mai puternic liric, farmecul mai convingător. Descripția Începe cu elemente generale de decor (nalte clopotniți, negre cimitire, fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute), acelea pe care le folosesc toți poeții romantici cînd e vorba să sugereze infernul materiei. În acest cadru de tenebre, Alecsandri introduce peisajul său liric, caracterizat admirabil printr-o dublă opacizare a elementelor: „văl de oarbă ceață
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Valea Ursului Cheltuieli curente și de capital 250 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Vânători- Neamț Cheltuieli curente și de capital 325 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Zănești Cheltuieli curente și de capital 250 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Borca Înlăturarea efectelor calamităților naturale și cheltuieli curente de întreținere și funcționare 400 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Tupilați Cheltuieli curente și de capital 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Văleni Înlăturarea efectelor calamităților naturale și cheltuieli curente de întreținere și funcționare 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Girov Cheltuieli curente de întreținere și funcționare 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Orașul Roznov Cheltuieli curente de întreținere și funcționare 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Stănița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
25. Costișa │71. Roznov 26. Stanița 31. Doljesti 77. Ștefan cel Mare 32. Dragomirești │78. Tărcau 33. Drăgănești │79. Tașca 34. Dulcesti │80. Tazlau 35. Dumbrava Roșie │81. Tamaseni 36. Farcasa │82. Timisesti 37. Filioara │83. Trifesti 38. Galu │84. Tupilați 39. Gheraesti │85. Țibucani 40. Ghindaoani │86. Urecheni 41. Girov │87. Valea Ursului 42. Gidinti │88. Văleni 43. Gircina │89. Viișoara 44. Grintesu │90. Vinatori-Neamt 45. Grumazesti │91. Zănești 46. Hangu │ JUDEȚUL OLT cu reședința în orașul SLATINA A. ORAȘE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngăra��i 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
camping, bird - watching, vizitarea unor așezări ale indigenilor Orang Asli. Amurgul Începuse a se ridica din adâncuri... iar Între piscurile Înalte ale munților, ce se răsfățau Încă În pulberea de lumină roșietică a celor din urmă raze ale apusului, văile tupilate Întunecau priveliștea, ca atâtea pete imense de umbră, viorie. Zgomotele se topesc treptat În liniștea cea binecuvântată. Numai râul, mânat cu grăbire, În calea lui fatală, de o putere nevăzută, mai Însemna, În amorțirea universală, eterna mișcare a vieții În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
COMUNE 1. Bîrgăuani 13. Piatra Șoimului 2. Bodești 14. Podoleni 3. Borlești 15. Războieni 4. Cîndești 16. Rediu 5. Costișa 17. Roznov 6. Dobreni 18. Săvinești 7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]