149 matches
-
a-l servi pe Dumnezeu și se întoarce la poarta Raiului, pe care o păzește zi și noapte. Într-una din zile sosește Moartea pentru a primi porunci, dar paznicul nu o lasă înăuntru și-i cere să intre în turbincă. Dumnezeu îi spune lui Ivan să-i transmită Morții că va trebui să ia în următorii trei ani doar oameni bătrâni, dar fostul soldat îi comunică că i s-a poruncit să mănânce timp de trei ani doar pădure bătrână
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
doar copii obraznici. Paznicul interpretează greșit porunca, forțând Moartea să mănânce trei ani doar copaci tineri, iar în următorii trei ani doar vlăstare fragede. Odată ce calvarul se termină, ea sosește din nou la poarta Raiului, dar Ivan o vâră în turbincă și nu-l mai anunță pe Dumnezeu, pedepsind-o că a ucis "„atâta amar de lume, de la Adam și pănă astăzi”". După o vreme, Dumnezeu sosește la poartă, eliberează Moartea și îi ia turbinca lui Ivan, spunându-i acestuia că
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Raiului, dar Ivan o vâră în turbincă și nu-l mai anunță pe Dumnezeu, pedepsind-o că a ucis "„atâta amar de lume, de la Adam și pănă astăzi”". După o vreme, Dumnezeu sosește la poartă, eliberează Moartea și îi ia turbinca lui Ivan, spunându-i acestuia că i-a venit vremea să moară. Fostul soldat cere un răgaz de trei zile pentru a se pregăti, folosind acel timp pentru a reflecta cu privire la viața sa și a-și confecționa un sicriu. Moartea
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
acțiunea pe plaiurile moldovenești, menționând într-un stil umoristic de Statu-Palmă-Barbă-Cot, de Academia din Podul-Iloaiei, de ținutul Herței, de molitfe, de Elenci și Catinci etc. Potrivit criticului Eugen Simion, verva scriitorului o anunță pe cea a lui Creangă din „Ivan Turbincă”, iar boiernașul petrecăreț Toderică păcălește moartea la fel cum o va face și Ivan. Un rol important în începerea activității literare a lui Ion Creangă l-a avut prietenia cu poetul Mihai Eminescu. Cei doi s-au cunoscut la începutul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
la "Junimea", fiind proclamat „scriitor poporal”, iar criticul Titu Maiorescu (ce era în acea perioadă ministru al cultelor și instrucțiunii publice în guvernul condus de Lascăr Catargiu) afirmă că scrierile lui „sunt o adevărată îmbogățire a literaturei noastre”. Povestea „Ivan Turbincă” a fost publicată în numărul din 1 aprilie 1878 al revistei "Convorbiri literare" din Iași (anul XII (1 aprilie 1878 - 1 martie 1879), nr. 1, 1 aprilie 1878, pp. 22-31). Între timp, armata României participase alături de oștirea rusă la Războiul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
fiind bătuți cu nuiaua pe spate în văzul întregului sat precum elevii obraznici în școlile din vremea autorului. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă. Filologul francez Jean Boutière afirma de altfel că Ivan Turbincă nu este decât un țăran din Moldova. Limbajul popular pitoresc este folosit nu doar de oamenii simpli, ci și de personajele fantastice ale poveștii. Spre exemplu, chiar și Dumnezeu se adresează oamenilor ca un bătrân sfătos și hâtru din Humulești
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Humulești: "„Ei, Ivane, destul de-acum; ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. De milostiv, milostiv ești; de bun la inimă, bun ai fost, nu-i vorbă. Dar, de la o vreme încoace, cam de pe când ți-am blagoslovit turbinca aceasta, te-ai făcut prea nu știu cum. Cu dracii de la boierul cela ai făcut hara-para. La iad ai tras un guleaiu de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. Cu Moartea te-am lăsat pănă acum de ți-ai
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
venit și ție rândul să mori; n-am ce-ți face. Trebuie să dăm fiecăruia ce este al său, căci și Moartea are socoteala ei; nu-i lăsată numai așa, degeaba, cum crezi tu”". Câteva aspecte narative ale poveștii „Ivan Turbincă” sunt comune și altor povești ale lui Ion Creangă. Astfel, întâlnirea omului cu Dumnezeu și cu Sfântul Petru mai apare și în „Povestea poveștilor” (scrisă în perioada 1877-1878) în care un țăran ce semăna porumb îi răspunde cu obrăznicie lui
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
probabil, o temă veche din folclorul românesc, despre care se crede că ar avea legături cu teme similare din mai multe tradiții folclorice europene. Într-un studiu scris la începutul secolului al XX-lea, cercetătorul Tudor Pamfile a inclus „Ivan Turbincă” într-un cadru larg de povestiri folclorice din Europa de Est în care Moartea sau "Samodiva" sunt antagoniști. De asemenea, potrivit lui Pamfile, povestea soldatului ce scapă de fatalitate într-un mod similar cu Ivan este prezentă în folclorul ucrainean. Filologul francez Jean
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
copii Muguraș Constantinescu a descris asemănarea dintre personajul lui Creangă și Till Eulenspiegel, un personaj popular din folclorul german. Constantinescu, care a analizat modul în care bătrânețea este ilustrată în opera scriitorului din secolul al XIX-lea, a văzut „Ivan Turbincă” ca o creație ce prezintă o „latură adaptabilă, veselă și jovială” a ultimilor ani de viață ai omului, concluzionând: „Chiar dacă bătrânețea eternă [a lui Ivan] este situată la limita între plictiseală și distracție, ea lasă loc pentru jocuri, pozne, trăsnăi
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
cu boala, neputința, tristețea”. Istoricul literar Mircea Braga, care a studiat prezența motivelor narative folclorice în principalele povești ale lui Creangă, a remarcat că acestea sunt de obicei introduse în astfel de texte printr-o „situație perturbatoare” - în cazul „Ivan Turbincă”, achiziționarea de „unui obiect cu calități miraculoase”. Un alt element omniprezent, susține Braga, este seria de „judecăți” care le sunt impuse diferiților protagoniști și care, în acest caz, se găsesc „în episodul casei bântuite”, în cel al petrecerii din Iad
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
În această etapă, numită retrospectiv „grandomanie culturală” de istoricul Lucian Boia, ideologul protocronist Dan Zamfirescu a afirmat că Ion Creangă ar fi egal sau mai mare decât clasicii universali Homer, William Shakespeare și Johann Wolfgang von Goethe, considerând că Ivan Turbincă, „personajul care domină istoria lumii în secolul nostru”, ar fi „mai contemporan decât Hamlet, Faust, Don Quijote și Alioșa Karamazov”. Povestea „Ivan Turbincă” este, de asemenea, populară în Republica Moldova, care a făcut parte la momentul publicării din gubernia Basarabia a Imperiului
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
egal sau mai mare decât clasicii universali Homer, William Shakespeare și Johann Wolfgang von Goethe, considerând că Ivan Turbincă, „personajul care domină istoria lumii în secolul nostru”, ar fi „mai contemporan decât Hamlet, Faust, Don Quijote și Alioșa Karamazov”. Povestea „Ivan Turbincă” este, de asemenea, populară în Republica Moldova, care a făcut parte la momentul publicării din gubernia Basarabia a Imperiului Rus și apoi a format, după o scurtă perioadă în care a fost parte a României, RSS Moldovenească din cadrul Uniunii Sovietice. Ea
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
atunci când acestea au început să circule în traducere. Potrivit autorului britanic Paul Bailey, variantele traduse se bazează prea mult pe arhaisme și sunt nesatisfăcătoare; el a recomandat realizarea de noi traduceri și în special a poveștii „teribil de amuzante” „Ivan Turbincă”. Povestea „Ivan Turbincă” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Iwan mit den Ranzel”, în vol. "Rumänische Märchen", Editura Wilhelm Friederich, Leipzig, 1882, pp. 96-118; traducere de Mite Kremnitz), poloneză („Iwan Turbinka”, în vol. "Prozaicy rumunscy: Nowele i
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
început să circule în traducere. Potrivit autorului britanic Paul Bailey, variantele traduse se bazează prea mult pe arhaisme și sunt nesatisfăcătoare; el a recomandat realizarea de noi traduceri și în special a poveștii „teribil de amuzante” „Ivan Turbincă”. Povestea „Ivan Turbincă” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Iwan mit den Ranzel”, în vol. "Rumänische Märchen", Editura Wilhelm Friederich, Leipzig, 1882, pp. 96-118; traducere de Mite Kremnitz), poloneză („Iwan Turbinka”, în vol. "Prozaicy rumunscy: Nowele i szkice", Biblioteka Tygodnika
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991) și franceză („Ivane Tourbinka”, în vol. "Contes roumains", Editura Cavallioti, București, 2002, pp. 65-80; traducere de Micaela Slăvescu). „Ivan Turbincă” a avut parte de mai multe adaptări dramatice pentru teatrele românești (la Teatrul Național din București, Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, Teatrul de Nord din Satu Mare etc.). Povestea l-a inspirat pe scriitorul timișorean Șerban Foarță, care a folosit-o
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
în special la Teatrul Național din București, având premiera la 27 noiembrie 2009. Filmul moldovenesc "Se caută un paznic" (1967), regizat de Gheorghe Vodă după un scenariu scris de prozatorul Vlad Ioviță, a avut ca punct de plecare povestea „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă și a reprezentat un exemplu timpuriu de cinematografie moldovenească. El a fost produs de studioul cinematografic „Moldova-Film” din Chișinău și are o durată de aproximativ 70 de minute. Filmările principale au fost realizate în regiunea Cernăuți
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
mea iubire" (2012), compozitorul transnistrean Eugen Doga a înțeles acolo că moldovenii și românii au aceeași cultură: limbă, tradiții, folclor, port și dans popular, fapt ce i-a marcat creația viitoare. Rolurile principale au fost interpretate de Mihai Volontir (Ivan Turbincă), Ion Sandri Șcurea (Dumnezeu), Ion Ungureanu (Sf. Petru), Nina Vodă (Moartea), Mihai Curagău (dracul Michiduță), Maria Chibzii (îngerița), Anatol Rusu (țăranul mut) și Ilie Todorov (Scaraoțchi), printre interpreții rolurilor secundare fiind Trifon Gruzin și Grigore Grigoriu. Filmul a obținut Premiul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Televiziunea Română, fiind regizat de Radu Popovici după scenariul tatălui său, Alecu Popovici. Filmul are o durată de aproximativ 68 de minute și a fost prezentat în cadrul emisiunii pentru copii Arlechino. Rolurile principale au fost interpretate de Mihai Gruia Sandu (Ivan Turbincă), Eugen Cristea (Dumnezeu), Armand Calotă (Sf. Petru), Cristian Nicolae (Scaraoschi), Liliana Gavrilescu (Moartea) și Tudorel Filimon (boierul).
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
dintre cei mai importanți reprezentanți ai contribuției sociologice, de inspirație marxistă, adusă literaturii”. A publicat volumul "Antologia della narrativa romena" (Editura Guanda, Modena, 1956), în care a inclus traduceri ale unor scrieri românești în proză printre care și povestea „Ivan Turbincă” („Ivan Bisaccina”) de Ion Creangă.
Giuseppe Petronio () [Corola-website/Science/335591_a_336920]
-
să desfacă.”" Potrivit istoricului literar George Bădărău, „Dănilă Prepeleac” este una din scrierile lui Creangă în care atmosfera de basm întâlnește „fantezia realistă”. Intriga, notează el, este similară cu cea a altor povești fantastice și satirice ale lui Creangă, „Ivan Turbincă” și „Povestea lui Stan Pățitul”, în care oamenii care par proști sunt totuși capabili să-i păcălească pe diavoli. Povestea a fost descrisă de către influentul critic și istoric literar interbelic George Călinescu ca una din scrierile lui Ion Creangă cu o
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie și asemănându-se cu personajele Ivan Turbincă și Dănilă Prepeleac din scrierile lui Ion Creangă. "„Ciutura a avut de furcă mulți ani la rând. De mic copil le turna cu nemiluita, și nu era niciun chip să-i astupi gura. Deseori le potrivea atât de bine, încât
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Pan” a primit premiu și tânăra regizoare Antoaneta Cojocaru. Regizoarea Gabriela Dumitru a fost distinsă pentru punerea în scenă a trilogiei ce marchează împlinirea a 180 de ani de la nașterea lui Ion Creangă, cu musicalurile “Punguța cu Doi Bani”, “Ivan Turbincă” și “Harap Alb” (a cărui premieră va avea loc pe 5 mai). “Vă felicit din toată inima pentru evoluția extraordinară și unică pe care ați avut-o ca instituție, ca proiecte și ca spectacole! M-am simțit înconjurată de oameni
Opera Comică pentru Copii și-a premiat realizatorii și partenerii la Gala OCC by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105555_a_106847]
-
13 spectacole în premieră: “Pinocchio” (la Sala Mare), “Concert-lecție de Violoncel”, “Cu Nino la Londra”, “Concert-lecție de Harpă”, “Nino Arlechino”, “Concert-lecție de Pian”, “Salonul de Musical”, “Concert-lecție de Vioară și Pian”, “Directorul de Teatru” (la Salonul Mozart), “Povestea Sunetului”, “Ivan Turbincă”, “Underground Tango”, “Harap Alb” (la Sala UnderGrant). Teatrul STELA POPESCU prezintă baletul „Harap Alb”, pus în scenă de Ștefan Soare, adaptare după basmul lui Ion Creangă. Premiera va avea loc sâmbătă, 18 februarie, de la ora 17:00, la Sala Mare
Spectacole colorate și inteligente pentru copii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105804_a_107096]