149 matches
-
totdeauna dom’ doctor. Exact așa, ca totdeauna. Ce s-a întâmplat, Tolea? Da’ ce s-a mai întâmplat? Bineînțeles! „Ce s-a mai întâmplat, Tolea? Da’ ce s-a mai întâmplat?“ Așa îl lua, cu binișorul, de fiecare dată. Acum, Turbincă avea să dea în clocot, ca totdeauna: „Ce s-a mai întâmplat, ce s-a mai întâmplat! Parcă ești o babă căcăcioasă, asta ești. Mă plictisești, doar știi, mă plictisești la nebunie, asta e!“. Erau cuvintele cu care exploda, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
oportuniste la compozițiile-i proprii... Ați Înțeles motivul invidiei? Păi dacă noi pe scenă spunem Partidului, nimeni nu se gîndește la primăvară; ei compuneau ceva despre primăvară și ca să se cînte & remunereze, Îi ziceau Partidului... Montînd, la Teatrul Valah, Ivan Turbincă (scenariul meu, după Creangă), mi-am amintit de un frumos titlu de carte a lui Alexa Visarion: Spectacolul ascuns. Căci Ivan al meu, teoretic, destinat copiilor, ascunde o montare antisovietică destul de străvezie! Nu Întîmplător, cînd l-am jucat la Vinița
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
bună dreptate : suntem În postul Paștelui, și cum or să apară Nichiperci și Belzebuți, pe scenă?! Încep să cred că păgînul ăsta de Ion Creangă, trebuie scos din manuale : căci nu doar Stan Pățitu’, ci și Dănilă Prepeleac, și Ivan Turbincă, conțin ...Ucigă-i Toaca! Plus că marele humuleștean creează probleme, periodic, Învățătoarelor pioase din toate colțurile țării! Propun ca-n perioada posturilor să nu fie reprezentat, la Operă, ori la Sibiu, nici Faust ; și să se retragă din librării Maestrul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
bătut și nu a amenințat pe nimeni și nimeni nu l-a amenințat vreodată, iar în geanta cu cinci fermoare pe trei sferturi goală, în afară de sandvișul preparat de Dana, de umbrelă și de o traista ce semăna mai mult cu turbinca lui Ivan, nu avea nici roni, nici dolari, cu atât mai puțin euro sau droguri. Era curat și nu avea nici o legătură cu lumea interlopă. Cine o fi dincolo de faruri și de ce îl luminează intenționat, se întrebă în gând? În
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
erau doi sărmani de rând. Sub mantiile lor sărăcăcioase se ascundeau chiar sfântul Petre și Dumnezeu în persoană. Nu am stat mult pe gânduri. Am profitat de ocazie și i-am rugat să-mi blagoslovească și mie, nu o singură turbincă, ci cele două genți. După ce Dumnezeu le blagoslovi zâmbind, se făcu nevăzut, împreuna cu sfântul Petre. Și cu gențile blagoslovite ce ai făcut? Le-am încercat pe viu! Adică cum "pe viu"? Nu pricep mai nimic. În cea cu cinci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
etape. Și ce e rău în acest lucru?! Vrei să spui că sfatul meu nu a fost înțelept? Exact! Intelectualii nu erau pregătiți. La ieșire erau așteptați. Adică cum așteptați? Fiind noapte, primii care au ieșit din înghesuială ca din turbinca lui Ivan, din cauza întunericului, fără faruri și fără călăuză, au mers tot înainte ca Vodă prin lobodă, spre miazăzi. Și ce s-a întâmplat? Aceștia, curioși din fire, după ce au trecut cu multă precauție printr-o poartă mai înaltă decât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
convingă nimeni de faptul că există alte vârste, decât cea a puștimii, care cochetează cu adevărata înțelepciune, cu această extraordinară însușire de a dezlega marile mistere ale vieții. La început, când doamna ne-a vorbit despre moarte, cu ajutorul lui Ivan Turbincă, recunosc, nu prea am înțeles tot mesajul acela tulburător. Povestea m-a cucerit: "Pașol na turbinca, Vidma! Și de-acum nici nu-i mai spun lui Dumnezeu despre tine, hoanghină bătrână ce ești! Tu și cu Talpa-iadului sunteți potrivită pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
înțelepciune, cu această extraordinară însușire de a dezlega marile mistere ale vieții. La început, când doamna ne-a vorbit despre moarte, cu ajutorul lui Ivan Turbincă, recunosc, nu prea am înțeles tot mesajul acela tulburător. Povestea m-a cucerit: "Pașol na turbinca, Vidma! Și de-acum nici nu-i mai spun lui Dumnezeu despre tine, hoanghină bătrână ce ești! Tu și cu Talpa-iadului sunteți potrivită pereche. Îmi vine să vă rup cu dinții de bunișoare ce sunteți. Am să te țin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai spun lui Dumnezeu despre tine, hoanghină bătrână ce ești! Tu și cu Talpa-iadului sunteți potrivită pereche. Îmi vine să vă rup cu dinții de bunișoare ce sunteți. Am să te țin la pastramă, hăt și bine! De-acum, în turbincă au să-ți putrezească ciolanele. Hă, hă! Suspină ea Moartea, dar pace bună; Ivan parcă nici n-o vede, nici n-o aude..." Când am văzut că Ivan i-a venit morții de hac, eram în al nouălea cer. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
o vede, nici n-o aude..." Când am văzut că Ivan i-a venit morții de hac, eram în al nouălea cer. Numai că, mai la vale, în poveste, toate au devenit sumbre și m-am cutremurat: "Dumnezeu, atunci, dezleagă turbinca, dă drumul Morții și zice lui Ivan: Ei, Ivane, destul de-acum; ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul! De milostiv, milostiv ești; de bun la inimă, bun ai fost, nu-i vorbă. Dar, de la o vreme încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Ivan: Ei, Ivane, destul de-acum; ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul! De milostiv, milostiv ești; de bun la inimă, bun ai fost, nu-i vorbă. Dar, de la o vreme încoace, cam de pe când ți-am blagoslovit turbinca aceasta, te-ai făcut prea nu știu cum. Cu dracii de la boierul cela ai făcut hara-para. La iad ai tras un guleai, de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. Cu Moartea te-am lăsat până acum de ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Mi se părea că lumea ce-ncepea să se adune sub pămînt nici nu existase vreodată. Mi se părea că exist. În timp ce citeam Vicontele de Bragellone. Omenirea de dedesubt era, desigur, eternă, așa scria pe toate regretele, dar vicontele, Ivan Turbincă și pubertatea m-au hotărît să supraviețuiesc eternității. Inițial am crezut c-o pot face Învățînd foarte bine, bucurîndu-mi părinții și profesorii pe care nu-i Înțeleg nici azi de ce se bucurau, admirîndu-mi cifra zece din carnețel În fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim element pe care trebuie să-l avem
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
autorul ajungând, în spiritul umorului care îi este caracteristic, până la parodierea acestuia. Ilustrative pentru acest tip de „coborâre” parodică a fantasticului în planul realității imediate sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Toate trei pot fi încadrate, așa cum deja s-a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face cu o deconvenționalizare a caracterului de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
prostiei sale. Intenția umoristică a autorului este cu atât mai bine realizată cu cât dracul, ființă fantastică ce ar trebui să aibă puteri supranaturale, este învins datorită prostiei sale de nătângul Dănilă. Intenția parodică este și mai evidentă în Ivan Turbincă, unde tentativa lui Creangă de a aduce pe pământ și de a micșora tot ceea ce este transcendent atinge punctul culminant. Sfântul Petre și Dumnezeu înșiși sunt coborâți în planul realității imediate. Ei dialoghează în același stil colorat și se comportă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pădure nu i-a mers bine în acea zi.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.206), „Acum să ne întoarcem iar din urmă.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.222), „Căci trebuie să vă spun că boierul acela avea o păreche de case [...]” (Ivan Turbincă, p.290) etc. Tot naratorului îi revine și misiunea de a întreține o minimă undă de fabulos, fără de care basmul și-ar pierde identitatea. Intervine aici ceea ce exegeza a numit „homerismul” lui Creangă, adică tendința scriitorului de a da o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și viitoarea mea montare... Cum lucram eu acolo, în acel teatru pentru copii, văd o scenografă brunetă (acum e-n Austria) care face păpuși. Plăcută. Timp de un an, eu am scos două premiere (Ursul păcălit de vulpe? și Ivan Turbincă). Scenografa noastră, niciuna. Dar... lucra de zor. Timp de un an, teatrul i-a plătit hotelul! (lucru care se întîmplă destul de rar). Dar premiera, vai!, n-avea să mai iasă niciodată! Fiindcă regizorul, G.G., din București, a luat un avans
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
schimbat numele în Tudor Vianu), Mircea M. Ionescu, de care mă leagă o veche și frumoasă prietenie, m-a invitat să montez un spectacol pentru copii. I-am propus trei titluri: după mici discuții, am convenit că vom face Ivan Turbincă. Era un text (al meu, după Creangă) pe care-l știam pe dinafară, deoarece îl mai montasem la Iași, Cluj și Brăila. Mă duc să cunosc trupa: am picat într-un moment prost în ziua aceea actorii tocmai fuseseră înștiințați
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
41 : „mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă” se subliniază imposibilitatea de a beneficia de ajutor de la o persoană care nu dispune de nici o calitate morală; IVAN TURBINCĂ (Poveste) p. 136, r. 11 12 : „pornește la drum cântând” un tovarăș nelipsit al omului a fost cântecul, în vremuri grele având rol curativ, dar și fiind și un mod de exprimare a bucuriei și împlinirii; r. 25 26 : „de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Fata babei și fata moșneagului (1 sept.). În timpul scrierii lui Harap-Alb are primul atac de epilepsie. 1878. I. Creangă este decorat cu medalia Bene Merenti clasa a II-a pentru lucrările și publicațiile sale didactice. Publică în Convorbiri literare: Ivan Turbincă (1 apr.) și Povestea unui om leneș (1.oct). 1879. La 25 iunie Ion Creangă cumpără, cu 50 de galbeni, locul și bojdeuca din ulița Țicău, pe numele Ecaterinei Vartic. 1880. În Albumul macedoromân publică Anecdotă (Moș Ion Roată și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
În Convorbiri literare din 1 noiembrie, publică Popa Duhu, iar în Contemporanul, 1 decembrie, Versuri populare culese la București, în timpul internării în Spitalul Brâncovenesc. În volumul Rumànische Märchen, antologie de Mite Kremnitz, apar și poveștile Punguța cu doi bani, Ivan Turbincă și Fata babei și fata moșneagului, în traducerea germană a acesteia. 1882. partea a III-a din Amintiri din copilărie apare la 1 martie în Convorbiri literare. 1883. I se conferă gradul de cavaler al Ordinului „Coroana României” pentru opera
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
poveste. IX. 10. Literatura populară. Dănilă Prepeleag, poveste. IX. 12. Povestea porcului X. Moș Nichifor coțcarĭul, povestire glumeață. X. 10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap Alb. XI. 5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scriu scrisorele de amor, petrec „boierește” etc., o lume afectată de vicisitudinile istoriei. Se rețin numeroase secvențe narative, cum ar fi transformarea sătenilor în îngeri înaripați, episodul venirii Raiului pe Pământ, într-o versiune apropiată de cea a lui Ivan Turbincă, catastrofa în care piere satul întreg la o revărsare a Dunării, ca o variantă acvatică a Sodomei și Gomorei, și încă altele, dintre care tema „Strămoașei”, cumva izolată, în răspăr, livrată contrapunctic, sub formă de mici pasaje culese cu alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]