276 matches
-
război și in trucție publică! [29 mai 1877] {EminescuOpIX 386} purtarea sa estravagantă trebuie atribuită și existenței unor cauze patologice. Ieri după-amiazăzi a avut loc înmormîntarea la cimitirul " Eternitatea", în asistența unui public puțin numeros, dar distins. [27 mai 1877] TURBURĂRI COPILĂREȘTI Cu ocazia venirii împăratului Rusici, puținii oșteni din oraș și corpul serjenților de uliță au făcut la gară onorile militare. Stradele erau pline de public și de băieți din gimnazie, școale primare și alte institute. Acești din urmă, nefiind
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
institut, tocmai în momentul în care d-na directriță asista pe o pacientă. Ne-am obicinuit a vedea că asemenea neorânduieli în școli nu provin totdeauna dintr-un spirit latent de {EminescuOpIX 412} nesupunere (cetitorii își vor aduce aminte de turburările din școala tecnică), ci sunt câteodată produse în mod artificial de înrîuriri străine cercului elevilor, pentru a da un caracter îndoielnic poziției învățătorului contra căruia sunt îndreptate. Deocamdată însă nu ne permitem a bănui nimic, mai ales că atât parchetul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stânga și dreapta, jurnalul conchide că trebuie să existe un centru, un element moderator între elemente estreme. Programa acestui nou factor politic va fi deci: conservarea și dezvoltarea gradată a tuturor principielor liberale din constituția noastră, cu escluderea a orice turburări; aplicarea sinceră și leală a legilor existente; întărirea dinastiei și naționalității române; c-un cuvânt consolidarea unui stat suveran care e menit a cuprinde un loc însemnat în concertul celorlalte state europene. Profesia de credință încheie cu deviza: "Libertate fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
modernă, cea a jurnalului comentat. Aceasta e textualizată prin tema naratorului și laitmotivul jurnalului, care apar în incipitul romanului, ca și în deschiderea capitolelor III, V, VII etc. Cele cincisprezece capitole, fără titlu, se succed cronologic, alcătuind „o monografie a turburării“ (I. Lotreanu). Însemnările din jurnal sunt parafrazate ori citate secvențial, sunt comentate, adnotate, dezvoltate sau infirmate în notații din registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mamei cuprinsul scrisorii mele"179. Maiorescu, știindu-l pe Șerban bolnav de plămîni, îi promisese un mic ajutor, de 60 de franci pe lună, însă de la 1 ianuarie 1875179. Acum, pe lîngă boala de plămîni, i-a apărut și o turburare mintală, într-un grad foarte înaintat, încît Șerban a fost internat în Sanatoriul de alienați Charité, din Berlin. Agenția română, pînă una-alta și-a asumat acoperirea cheltuielilor 180. După 51 de zile de spitalizare, Șerban a murit, la 29
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
modernă, cea a jurnalului comentat. Aceasta e textualizată prin tema naratorului și laitmotivul jurnalului, care apar în incipitul romanului, ca și în deschiderea capitolelor III, V, VII etc. Cele cincisprezece capitole, fără titlu, se succed cronologic, alcătuind „o monografie a turburării“ (I. Lotreanu). Însemnările din jurnal sunt parafrazate ori citate secvențial, sunt comentate, adnotate, dezvoltate sau infirmate în notații din registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe care le produce cârciuma din interiorul mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat ca și cum ar fi dezbrăcat, iar când văd vreun călugăr trecând se fac unealta Satanei și-și strâmbă ochii, ca și când ar dori împreunare; și așa râd și se întind, ca și când ar fi întru împerechere. Iar unii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într atâta de bătăile inimei încât sărise un bumb de la pieptarașul cam îngust de catifea neagră... de ce-l și încheiase? Dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul , sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ea răsuflă adânc , deși încet. Apoi își puse iute mâna la ochi iar, până ce i se răcori sufletul . Apoi ridică un degețel , . . . cel
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
căscate la mine” progresul unei persoane, constatat în mijlocul unui grup social, are o autenticitate și o veridicitate de necontestat. II. p. 171, r. 15 16 : „Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turburarea sa” naivitatea și lipsa de griji a vârstei copilăriei aduc o stare extatică sublimă; p. 172, r. 20 22 : „Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat” recunoștința față de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
În vară a urmat una din cele mai dificile componente ale reformei reforma industriei minere, cu implicații politice foarte puternice. În ciuda așteptărilor abia mascate ale opoziției de atunci, în frunte cu PDSR și PRM, nu au existat niciun fel de turburări nici măcar în Valea Jiului (unde președintele Constantinescu organizase un miting de mare amploare pentru a pregăti reforma). Mai mult de 80.000 de disponibilizați (e drept, cu compensații destul de substanțiale) au redus cea mai mare parte a cheltuielilor enorme ale acestei
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
normali, acești inși au acest obicei curios să ne arate pe noi, cei normali, cu degetul la tâmplă. Tocmai ei, despre care afli, azi despre unul, mâine despre altul, că și-a omorât nevasta, că a fost internat pentru reale turburări de comporta- ment pricinuite de sifilis, că a înfundat pușcăria, sau a ajuns pe cea mai umilă treaptă în profesiune din pricina beției sau a vreunei muieri oarecare... De ce îmi plăcea istoria? Fiindcă aveam sentimentul că trăiesc de atunci, de pe vremea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a para noi infamii care, într-o lume dată și nu ideală, ne-ar murdări cu noroi, ne-ar amenința chiar existența în datele ei naturale, munca unde câștigăm o pâine, reputația printre oamenii de bună credință. Și apoi marile turburări sociale care ne duc cu ele, cu forța cataclismelor naturale, precum seceta, cutremurul, inundațiile? În curând aveam să plec militar și chiar să mor, sau să rămân schilod în războiul care bântuia ca o molimă înfricoșătoare. Mă puteam opune? O
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
repetat, dar mai rău, își lipise genunchii de-ai mei iar chipurile ne erau atât de apropiate încît am uitat că nu trebuia decât să-i șoptesc ceva și cu răsuflarea înăbușită de bătăile inimii, amețit, în prada unei mari turburări, i-am luat capul în mâini și mi-am lipit buzele de-ale ei într-o sărutare încleștată. Ea mi-a răspuns după o secundă de ezitare, timp în care am îmbrățișat-o și sărutul a devenit mai pătimaș. Apoi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Răspunsese la sărutul meu, dar dacă nu eram liniștit, adică stăpân pe mine ca un bărbat (și dacă puteam fi bărbat!) atunci nu trebuia s-o mai văd, fiindcă astfel de efuziuni, dacă nu erau stăpânite, însemna că erau întîmplătoare, turburări ale vârstei, care pe o femeie împlinită o puteau ameți doar pentru o clipă... Ca să-i spulber acest gând m-am înclinat rece, am plecat și am pus o lună distanță între dorința mea de a o vedea și ironia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu o slăbiciune particulară, iar celălalt a afirmat că "la încercările ce a făcut, gustând de multe ori din vărsătura oamenilor ce era loviți de holeră și încă altoindu-se cu acea materie, n-a simțit decât o foarte ușoară turburare a sănătății". După descrierea simptomelor boalei și a pricinilor ce o aduceau, autorul anonim făcea cunoscute mijloacele pentru tămăduirea ei. Odată începute "înghiorțăturile mațelor, colica, urdinarea", trebuiau asigurate bolnavului odihnă și dietă, apoi băgarea picioarelor sale în baie foarte caldă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Se-nțelege că acest lucru se petrece numai pe-o unitate de teritoriu al pământului. Ceea ce se pierde aci - esport de grâne, de vite, de oameni - se restituie în alt loc. Marea scade într-un loc, dar crește-ntr-altul. Cauza tuturor turburărilor e disproporția între teritoriu și ginte. t[2g. Popoare războinice. Teritoriu mare opune greutăți enorme esploatării. Se cultivă locurile sărace cari cer proporțional munci multe. Se dezvoltă puterea fizică, dar capital ioc. Dorința de a-l câștiga prin pradă. Războaie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o mulțime de partizani de ai lui Midhat Pașa. S-au făcut încercarea de-a învenina pe Mahmud-Damat, care a fost scăpat numai prin inteligența medicului său. Astfel mine si contramine se încrucișează în viața publică de la Cornul de Aur, turburarea populațiilor e foarte mare și crește prin vestea tendențioasă ce s-a răspândit că prorocul s-ar fi arătat sultanului și i-ar fi poruncit să facă pace. Sânt dar în Constantinopol două curente opuse, unul pentru pace, cellalt pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu turcul și țineam sfaturi cum să răsturnăm domnia. Jucam cum ne cânta Mazar Pașa. lată că războiul era aproape să izbucnească și țara era asupra intrării a o jumătate de milion de ruși. Noi amenințam domnia și țara cu turburare, pe când [î]i era omului mai greu, pentru că puțin ne pasă nouă daca merge și țară și domnie pe apa Sâmbetei, numai nouă să ne meargă bine. Domnia, văzând că tocmai la vreme de cumpănă am putea face turburări, ne-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu turburare, pe când [î]i era omului mai greu, pentru că puțin ne pasă nouă daca merge și țară și domnie pe apa Sâmbetei, numai nouă să ne meargă bine. Domnia, văzând că tocmai la vreme de cumpănă am putea face turburări, ne-au chemat la ministeriu, pentru că domnia cunoștea pe conservatori și știa că sunt oameni de treabă și, fie sau nu fie la putere, turburări n-or să facă. Astfel dar, pentru a înlătura un pericol, pentru a astupa gurile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să ne meargă bine. Domnia, văzând că tocmai la vreme de cumpănă am putea face turburări, ne-au chemat la ministeriu, pentru că domnia cunoștea pe conservatori și știa că sunt oameni de treabă și, fie sau nu fie la putere, turburări n-or să facă. Astfel dar, pentru a înlătura un pericol, pentru a astupa gurile flămânzilor liberali, pentru a evita ca proletariatul de ciocoi și cenușari să intre în înțelegere cu dușmanul, ne-au adus pe noi ciocoii și cenușarii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu nepot, cu strănepot ș. a. ". Așa ar trebui să vorbească redactorul "Romînului". Au fost aduși la putere pentru că sunt elementul acela care trebuia liniștit cu "pita lui Vodă", pentru că, în vremea războiului între ruși și turci, ei ar fi făcut turburări în țară esploatînd nemulțămirile altfel naturale ale oamenilor. Dar ce are a face nația românească cu trebile d-nilor liberali nu înțelegem. Nația e împrejurul domnului ei și luptă într-adevăr împreună cu dânsul, pe când liberalii fac vorbe că fost-a războiul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atunci vom ști cu cine avem a face. Ș-atunci am sta la vorbă și am arăta în ce mod s-au fabricat reprezentanții orașelor de societatea de esploatare a roșilor și cum M. Sa, dorind ca la vremi de turburare de dinafară să aibă liniște înlăuntru, i-a chemat pe d-lor la putere, care c-o zi înainte s-adunau la Mazar-Pașa, răsturnau domnia și voiau să dea ajutor turcului în contra Rusiei. Țăranul zice azi ca și înainte de trei sute
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
către Poartă, prea puțin mai ieșea. Ce va fi fost vecinătatea aceea nu știm bine nici astăzi, dar, tocmai pentru că n-o știm, ni se pare că trebuie să fi fost o măsură luată de Domni, după vremi de mare turburare și de invazii, ca să statornicească oamenii, să nu umble din loc în loc cu bejănia. De-ar fi fost vrun rău pe capul oamenilor ne-o spuneau cronicarii, cari totdauna revarsă cuvinte de mânie asupra orînduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
43} Până acum nu s-a mai întîmplat în Cernăuți un proces de asemenea natură, din care cauză publicul se îmbulzea nu numai în sala de ședințe, ci și pe uliți, încît, pentru a păzi ordinea și de teamă de turburări, ulițele era percurse de patrule de agenți polițienești. Arestul preventiv al tinerilor ținuse unsprezece săptămâni. În ziua achitării ei au fost puși pe picior liber. [4 februarie 1878] CONTESTAREA ALEGERII D-LUI MAIORESCU Colegiul I din Iași au ales deputat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dim. Cantemir, a Mușatinilor, dacă ne luăm după cercetările mai nouă. Cu fiii lui Petru Rareș se stinge sau, mai drept zicând, se-nstrăinează chiar linia nelegitimă a familiei domnești. Se-ncepe în Moldova o vreme neliniștită, un veac de turburări care a permis turcilor de a lua în posesiune - nu în proprietate - Cetatea Albă și Chilia. Voind să-și întărească drepturile asupra Moldovei ei își crează două puncte de razim în aceste două cetăți, în care au garnizoane turcești și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]