645 matches
-
yaramazlığıma rahatsız olmadan! Babam otların arasında savașırkan, Ben hafıza hile sanmıyorum! O yıllarda ben okul çocuğu olarak O çok ișleri anlamıyordum! Traducere: Urfet Șachir /Tercüme: Urfet Șachir. Mangalia, 06.12.2015 Referință Bibliografică: AROMA MERELOR GOLDANE (Poezie tradusa in limba turca) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AROMA MERELOR GOLDANE (POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341676_a_343005]
-
merită toată stima și mândria, a ieșit Soundcity. Suoni dalle città di frontieră. Sounds from Bordertowns (Finisterre 2016). Bandă nu mai e mică, a crescut, dar e la fel de interesantă. Cântă și povestește, curat sau amestecat, în sabir („limba mării”), în turcă, în arabă, în franceză, în spaniolă, în napoletană, în română sau în macedoneană. Descrie frumusețile, speranțele și durerile „orașelor de frontieră” ale Mediteranei. E o călătorie. O aventură care începe la Lampedusa, cu un început de „Tatăl nostru” în swahili, continuă
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut () [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
Acasa > Impact > Istorisire > NU GĂSESC LEAC DORULUI (POEZIE BILINGVA TURCA - ROMANA) Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu găsesc leac dorului Lacrimi curg din ochii mei, Pe boltă sunt negri nori. Vai, au ars ficații mei Și nu găsesc leac de
ROMANA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378627_a_379956]
-
Canımda sana yanar, Hasretlikten kurtulsam, Seni ben bir unutsam. Gurbet yolunu almaz, Yűreǧime o da az, Kalbim dőner dolașır Bir anda seni bulur! Urfet Șachir Mangalia, 27.05.1995, h 15.00 Referință Bibliografică: Nu găsesc leac dorului (Poezie bilingva turca - romana) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1810, Anul V, 15 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ROMANA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378627_a_379956]
-
pe cap și cu pene de cocoș în vârf, un clopot la spate și cu o măciucă mare în mână, îl simbolizează pe Irod cel rău, turcul, care a ucis miile de pruncii până la 2 ani. Cine se îmbracă în turcă își pierde năravul, nemaiputând merge la biserică cca. șase săptămâni de zile(Fochi, p. 337). -Ceată cu ursul: ursul, țiganul, boreasa, boierul, jocul ursului-ceata ursarilor, fără măști: Foaie verde lemn uscat,/ Ia-ți muierea, măi Ursac,/ și învârtește-o după
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
care a descris continentul necunoscut până atunci, Asia, în care se afla și împărăția Chinei. Își începe instrucția la Școala Domnească de la Trei Ierarhi din Iași, apoi continuă la Școala Mare din Constantinopol, unde deprinde slavona, greaca veche, neogreaca, latina, turca, araba, istoria și filosofia, devenind la numai 17 ani grămatic la Curtea Sucevii în timpul domniei lui Gheorghe Ștefan și al lui Gheorghe Ghica, care în jurul vârstei de 24 de ani îl înalță pentru scurt timp, cât a domnit în Muntenia
UN SPION VALAH ÎN SOLDA ŢARULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371598_a_372927]
-
frecvență este determinată de natura activităților și relațiilor interumane existente între vorbitorii unei populații dintr-o anumită perioadă istorică. La pag. 36 din Etimologicum Magnum Romaniae, Hașdeu spune: „după Cihac, limba română se compune din: o cincime latină, o cincime turcă, două cincimi slavice și o cincime eterogenă”... Mai departe...” nicăieri ca în Dobrogea, românii nu au fost expuși la o mai mare influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
2011:32), așa cum în zilele noastre proprietatea poartă numele celui care o ridică și în care își poartă de grijă lui și urmașilor lui. Satul Goruni, așezat în Podișul Oltinei, în partea de sud-vest a județului Constanța, cândva, purta numele turco - tătar de Velichioi, provenit din două cuvinte Veli - Chioiu (din lb. turcă: veli = protector, ocrotitor, părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut de șaptezeci de ani, ne-a fost ghidul pe toată perioada cât
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
ridică și în care își poartă de grijă lui și urmașilor lui. Satul Goruni, așezat în Podișul Oltinei, în partea de sud-vest a județului Constanța, cândva, purta numele turco - tătar de Velichioi, provenit din două cuvinte Veli - Chioiu (din lb. turcă: veli = protector, ocrotitor, părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut de șaptezeci de ani, ne-a fost ghidul pe toată perioada cât am vizitat satul: veche, foarte veche această așezare, îmi zise bătrânul: locuită
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Provine în idiomul spoitorilor din forma pozitivă a imperfectului nedeterminat turcesc. Formarea în turcă: la tema timpului prezent-viitor se adaugă sufixele predicative ale timpului trecut determinat. Schema: tema timpului aorist (rădăcină verbală + sufixul -(V)r) + sufixul imperfectului nedeterminat -dV (V are 4 variante fonetice) În spoitorească imperfectul indicativ turcescoid se obține de la rădăcinile verbelor
INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
-
asigure traiul zilnic. În același timp frecventează Școala de psaltichie la Biserica Nicolaie Șelari înființată de Petru Efesiu timp de doi ani, apoi cursurile lui Gheorghe Lazăr de la Sfântul Sava. Încă din copilărie cunoștea și stăpânea cinci limbi: româna, greaca, turca, bulgara și rusa, având cunoștințe bogate de literatură balcanică. În anul 1821, anul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, Anton Pann pleacă la Brașov unde întâlnște un mediu cultural cu totul deosebit de atmosfera de sfârșit de ev fanariot a Bucureștiului. Nu
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
ăn VII , nr . 1 ( 13 ) p. 24); Obiecte de artă decorativă monumentala din colecție Dr. C.I.Istrati , distinse cu diplomă de onoare, clasa I , la Expoziția Generală Română, București, 1906. în, (Drobeta, arheologie -istorie , XV, 2005, p. 236); Prezenta minorității turco tătare la expoziția generală București 1906. Elemente de civilizație turco tătara la Muzeul Regiunii Porților de Fier.(Drobeta, XVII, 2007, p. 257-265); Aspecte istorice etnografice privind olăritul în Argeș. Ceramică pictorului Ion Marinescu Vâlsan, în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
decorativă monumentala din colecție Dr. C.I.Istrati , distinse cu diplomă de onoare, clasa I , la Expoziția Generală Română, București, 1906. în, (Drobeta, arheologie -istorie , XV, 2005, p. 236); Prezenta minorității turco tătare la expoziția generală București 1906. Elemente de civilizație turco tătara la Muzeul Regiunii Porților de Fier.(Drobeta, XVII, 2007, p. 257-265); Aspecte istorice etnografice privind olăritul în Argeș. Ceramică pictorului Ion Marinescu Vâlsan, în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, în(Porțile de Fier , ăn XIII, nr.19, 2011
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
numele adevărat Anton Pantoleon Petroveanu, autorul „Poveștii vorbei” a avut o viață amoroasă ieșită din comun. Mai întâi trebuie să spunem că era un om cult al timpului, bun cunoscător al literaturilor balcanice, cunoștea cinci limbi străine (româna, greaca, bulgara, turca și rusa) și avea temeinice cunoștințe de muzică bisericească. Avea un glas melodios și foarte plăcut, fiind la începuturi paraclisier iar apoi cântăreț de seamă în mai multe biserici din Muntenia, Oltenia, Moldova și chiar peste Carpați, în cetatea Brașovului
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
sensul „schimbat euro”. Am înțeles că dorește să-i vând euro sau ceva în sensul acesta. Nu am putut scăpa de el. Până la urmă am folosit un ton mai ridicat care a atras atenția ghidului. Acesta, vorbind cu turcul în turca lor vine la mine cu un pumn de mărunțiș spunându-mi. „Este restul la suma dată de Dumneavoastră. Prețul este în moneda locală nu euro” I-am mulțumit ghidului și l-am rugat să cheme împricinatul căruia i-am oferit
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
soare”în salinan, California; ciuvaș tus față de tasa “astru diurn” în pima bajo; uzbecu yar “amic” cf. yor luminatorul diurn în khowar, Pakistan; oriya sanga “friend”: sngi “soare” în khasi, India de NE; udmurt esh cf. gunes “astru diurn” în turcă; iacut dogor cf. daga “soare”în Caucaz; esckimo illamar “prieten”: lmar “soare “în pashto, Afganistan; nara într-o limbă aborigeana din Australia cf. nar “soare în mongola”. Sunt multe exemple pe internet dacă scrieți soare prietenul omului. Citam numai din
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Este adoptat din turcă (-cık/-cik/-cuk/-cük). § Alomorfe: -ʒìk/os, -a, -oja, -es (m. sg., f. sg., m. pl., f. pl.) § Se aplică îndeosebi substantivelor de declinarea V̀/s, -des. (o) para/s, -des ‘ban’ | para + -ʒìkos > paraʒi
SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -MAKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
smerlì/s, -des | kïsmerlìk/a, -es paral`ï/s, -des | paral`ïk/a, -es nazl`ï/s, -des | nazl`ïk/a, -es § Fără a fi înlocuit, este readoptat din turcă, prin intermediul romanei, ca -lì-, cuvintele formate având terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja la m., -a și -es la f.. § Un sufix asemănător, -lìv-/-lìw-, provine din bulgară (-лив), via română (-liv
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
vocala i din prepoziție a cade, articolul se reduce prin afereză la ’l- și construcția contrasă bi-l- se atașează fără spațiu substantivului. Dacă în arabă consoana -l este înlocuită în pronunție de consoana coronală inițială a substantivului ce urmează, în turcă nu apare înlocuirea. bil- < bi-l- < bi-’l- < bi- + al- Referință Bibliografică: PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
Rromani > SUFIXUL PRIVATIV -SVZI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului În idiomul spoitorilor transformă substantivele în adjective cu sens privativ (de absență, lipsă). Provine din sufixul turcesc -sız, care în turcă are 4 variante fonetice, care se folosesc conform legii armoniei vocalice: -siz, -süz, -sız, -suz. Se adaugă substantivelor integrate cu enclitice grecescoide, după înlăturarea xenocliticelor. Are trei variante fonetice: -s`ïzi (după subst. ce au ultima vocală a
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv. Temele lor se termină în vocală (a sau e). subst.
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒìos/-aʒìos/ -(a)nʒìos cuvintele formate având terminațiile -os, -a, -oja, -es la m. sg., f. sg., m. pl., f. pl. N.. Derivatele cu ajutorul acestui sufix indică deprinderea, îndeletnicirea, meseria, ocupația
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]