564 matches
-
azi de pe urmele lor? Două brățări și - reține! - o agrafă slavă! Acum te-ai liniștit? Broanteș tăcea mâlc. — Să-ți povestesc mai departe - reluă Cosette. Rămăsesem la Brăila. Stăteam cu foaia pe care trebuia să arăt de ce vreau să mă turcesc în față și nu știam ce să scriu. în mintea mea nu voiam, dar în sinea mea mi-era frică. Văzând turcul ăla că nu scriam nici una nimic, ne-a dictat el de ce vrem să ne turcim. Ne-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vreau să mă turcesc în față și nu știam ce să scriu. în mintea mea nu voiam, dar în sinea mea mi-era frică. Văzând turcul ăla că nu scriam nici una nimic, ne-a dictat el de ce vrem să ne turcim. Ne-a luat p’ormă foile, seara ne-a urcat pe-o corabie și-n trei zile, eram la Țarigrad. Aicea noi speram că, dacă tot ne-am turcit, ne trimit direct la haremul sultanului unde ni se spusese că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scriam nici una nimic, ne-a dictat el de ce vrem să ne turcim. Ne-a luat p’ormă foile, seara ne-a urcat pe-o corabie și-n trei zile, eram la Țarigrad. Aicea noi speram că, dacă tot ne-am turcit, ne trimit direct la haremul sultanului unde ni se spusese că e o viață mai ușoară, sultanul fiind intelectual. Așa a și fost ia început: ne-au dus la palat, ne-au primit, mâncare, băutură, haine, mă rog, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
2î UN DIALOG DE PATRU REPLICI îNTRE XIMACHI ȘI METODIU DE UNDE SĂ REZULTE CU UMOR CĂ NICIODATĂ PAPA N-O SĂ-ȘI POATĂ DA SEAMA CUM UN FLUVIU NĂSCUT îN NIȘTE MUNȚI PROTESTANȚI, TRECÂND PRINTR-O CÂMPIE CATOLICĂ, AJUNGE SĂ SE TURCEASCĂ PENTRU A SE VĂRSA îNTR-O TREIME DE BRAȚE ORTODOXE. 3î UN DIALOG DE TREI REPLICI îNTRE CĂPITANII JURAVCU, SPOICU ȘI BAȘOTĂ, DIN CARE SĂ REZULTE CU UMOR CĂ FLUVIUL RESPECTIV E DUNĂREA ȘI CĂ AR FI BINE SĂ-I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trecerea ei joasă, oglinda unei bălți mari adunate de ploaie în Sărărie, apoi se strecură pe sub ușă în hanul jupânului Iani, din marginea Socolei. Primul ce o auzi fu un surugiu căruia, de când se instituise birul numit călărit, îi luaseră turcii caii. Surugiul era poreclit Dutin, deoarece orice spunea, obișnuia să adauge fără răutate către celălalt și-un „Du-te-n...”, care-n moldovenește suna „Du-ti-n...”. La auzul veștii, surugiul ridică de pe masă capul toropit de băutură și strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
camarazii dumneavoastră. — Și umblați așa, fără rost, pe Dunăre? Știți că n-aveți voie să umblați neîncărcați? — Păi noi am fost încărcați, cum arată și actele, dar marfa ni s-a luat în amonte, spuse Georgios. — înseamnă că nu erau turci, spuse vameșul. Noi lăsăm totdeauna o dovadă. — Dar ce erau? zise disperat grecul. — Erau dușmani, spuse vameșul. Dușmanul nu lasă nimic. — Erau îmbrăcați ca dumneavoastră, cu fes, cu șalvari... — Eee, câți nu fac la fel ca după aceea să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Noi lăsăm totdeauna o dovadă. — Dar ce erau? zise disperat grecul. — Erau dușmani, spuse vameșul. Dușmanul nu lasă nimic. — Erau îmbrăcați ca dumneavoastră, cu fes, cu șalvari... — Eee, câți nu fac la fel ca după aceea să spună că erau turci! surâse vameșul. N-am ce vă face. Plătiți zece galbeni pentru lipsă de încărcătură. — Luminăția-voastră, dar a fost cu noi un tovarăș de-al dumneavoastră care-a văzut tot, a coborât adineauri, Suleiman. — Poți matale să fii prieten și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
te recunosc, mă sperii. Vorbești exact ca Niki. — Asta-i acum. Lasă prostiile. Zău nu sînt prostii. Suzi mi-a spus că i-a povestit și un vis care mi se pare semnificativ. Spunea că l-a visat pe Daniel Turcea, adică numai capul lui așezat pe lada studioului În loc de veioză. Chiar așa spunea, țin minte perfect că m-a tulburat. Își dădea seama În vis că Daniel fusese decapitat. Îți Închipui capul lui la ea În dormitor. Se gîndea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rădăcina nasului. Uriașul Godunov privea pieziș pe lângă el, ca să nu înceapă să zâmbească. Gândul îi fugea la eroul lui Disney, din desenul animat Alba ca Zăpada, piticul Mutulică. Te ascult! spuse Vlad, trăgându-și picioarele sub el și așezându-se turcește pe pat. Sper să nu fie o prostie ceea ce îmi propui. Dacă mi-ai stricat somnul degeaba, voi fi foarte supărat pe tine. Ai avut dreptate, trebuie să capturăm duhul acela. Ai grijă, deja încep să mă enervez! Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
eter de miere... Și m-ai făcut c-un lucru de preț mai știutor: Ca două sunt, nu una, femeie și muiere. CÎNTEC DE RUȘINE El știa să-njure bine Și cântece de rușine. Anton Pann Stă un biet țigan turcit La un cap de pod, pe vine De toți dracii chinuit. Și la râu, drumeți, jivine Cu glas spart hodorogit Cântec zice, de rușine. Hee... miul biul gee Miul biurè doldù - Hananîma mù! La Zornur, pe Ikdar Enghe, Muri azi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al procesului alchimic, nigredo (opera la negru), în care elementului terestru, corporal, i se atribuie o forță ascunsă, focul primordial, recuperabil prin dizolvare și închegare. Acea raia himerică "la mijloc de Rău și Bun", târgul hilar de "la vreo Dunăre turcească", unde, printre gâzi și simigii, Nastratin topește, la "jar alb," in, sunând în cazane, e cetatea "ruptă din coastă de soare", încremenită în slavă, utopia poetului, raiul său geometric, "vis al dreptei simple", al creației. Aici își primește poetul pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
el era un poet excepțional (atenție, nu-i vorba de cunoscuta gratuitate a termenului, ci de valoarea în sine a poeziei sale). Un poet crescut în vecinătatea lui Nichita Sănescu, școlii onirice și prietenilor săi tragici Virgil Mazilescu și Daniel Turcea. Să fi ciocnit un pahar de orice cu Nichita sau Gheorghe Pituț nu i-a fost dat oricui! Din rațiuni necunoscute (la care presupunem și reticența manifestă a tinerei familii, în care apăruse viitorul medic Daniel), Brăilița a „abandonat” poezia
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
de la Luceafărul a fost acel „coup de foudre” poetic, în care a descoperit în eruditul poet și estetician Octavian Mihalcea („acest Erasm de Drumul Taberei”; pare caterincă amicală, dar enunțul este extrem de adevărat) un „siamez” al gustului și adâncimii lirice. Turcea, Mazilescu și Dimov pe care Mihalcea îi adora fuseseră prieteni la cataramă cu Brăilița. Din acel moment, confesiunile nocturne Brăilița/ Mazilescu își reluaseră firul cu tânărul emul, iar Octavian spre onoarea lui, într-un exces de devoțiune, admirație și chiar
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
în dragostea aprinsă de Dumnezeu, de la Care și prin Care au primit înapoi și făptura în dragoste și în slujire. În ei frumusețea lui Dumnezeu a biruit frumusețea lumii, înfrățind și întregind totul. Știu, vom muri, dar câtă splendoare (Daniel Turcea). Dar ce înfățișări ia însingurarea la oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu este bună pentru toată lumea, numai în chip teoretic. Există o predanie a însingurării chiar în lumea mirenilor. De la primele generații creștine, nedespărțite în mireni și monahi
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
greco-slavii îi pedepsesc pe romanii, când ei înclină spre Vest mai mult decât considera oportun Sultanul, Tarul rus, ambii susținuți necondiționat de Patriarhii greco-pravoslavnici. Și occidentalii trec la măsuri drastice când romanii trădează. În acest conflict de interese, est-vest, atât turcii cât și rușii sunt interesați în cooperarea cu occidentul, așa că romanii se folosesc de această marjă de manevră, de regulă chiar la comanda stăpânilor lor, și încearcă să iasă de sub tutela Constantinopolului și Moscovei, și să revină la Roma. VII
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
de unde în limbile neoromanice, engleza se compară cu denumiri ale astrului diurn cu s la început : sol în latină, sal în gâro, India, seră, sară, sare în Papua Nouă Guinee, suar, sur, sura în v. indiană etc. . Tot asa pl. turcesc în lar poate fi legat de lara “soare” în ins. Aru, Indonezia. Chiar și pluralul ebraic im (seraphim, heruvim) e soarele în osage din America de Nord mi, căci evreii scriu și citesc de la dreapta la stânga. În limba nepali din nordul Indiei
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
țări poartă numele unui român transnistrean Rușii vor ajunge în 1772 la Bug, în 1792 la Nistru și în 1812 la Prut. La fiecare din aceste etape Rusia avea șansa să obțină clauze privind dreptul supușilor creștini rămași sub suzeranitate turcească să se mute între granițele ei pentru a-i coloniza. Țarii doreau ca sudul Ucrainei să nu rămână nepopulat. Astfel la 1739 Constantin și Dumitrașcu Cantemir (urmași ai celui ce la 1711 au trecut Nistrul cu 4.000 moldoveni) conduceau
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
turcă se simțea din plin peste tot. Mădălina și-a cumpărat o pereche de șalvari, să fie-n ton cu locurile prin care colindam; negustorii te asaltau cu oferte și te făceau să te simți exact ca în renumitele bazare turcești de unde era imposibil să pleci fără a cumpăra măcar un mic souvenir. Am poposit la o cafenea și după ce am sorbit cu plăcere o cafea turcească veritabilă am plecat să hoinărim prin alte și alte magazinașe, care mai de care
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
Lațcu (călugărită sub numele de Maica Teodosia, Traian Dorz și Costache Ioanid, Valeriu Gafencu, Radu Gyr cu cântecul său de luptă, Sandu Tudor, Valeriu Anania - între Anamneze și File de acatist, Ștefan Augustin Doinaș, un psalmist modern, Lidia Stăniloae, Daniel Turcea. Există o monografie pe internet publicată de Maria-Daniela Pănăzan- Poezia religioasă românească- Eseu monografic și prefațată de profesorul univ.dr. Ion Buziași, care face o incursiune documentată în istoria poeziei religioase românești de la izvoare până în prezent. Eseul este publicat în 2006
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
greco-slavii îi pedepsesc pe românii, când ei înclină spre Vest mai mult decât consideră oportun Sultanul, Țarul rus, ambi susținuți necondiționat de Patriarhii greco-pravoslavnici. Și occidentali trec la măsuri drastice când românii trădează. În acest conflict de interese, est-vest, atât turcii cât și rușii sunt interesați în cooperarea cu occidentul, așa că românii se folosesc de această marjă de manevră, de regulă chiar la comanda stăpânilor lor, și încerca să iasă de sub tutela Constantinopolului și Moscovei, și să revină la Roma. VII
TRAIAN BĂSESCU LA ROMA 2013 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351802_a_353131]
-
engleză cu copiii de aici și părinții au fost mulțumiți de serviciile ei. Deși nu are aceeași confesiune cu ei (fiind o grădiniță sub tutela bisericii), i-au dat acceptul cultului. Dacă Timpul a transformat într-un peisaj de mahala turcească o parte frumoasă a orașului, măcar sufletele și concepțiile oamenilor s-au deschis ...spre oameni. E duminică. Renunțați la sloganul “N-am timp!”și faceți ceva frumos ... pentru sufletul vostru! E timp ... pentru toate! Timișoara, 18.11.2012 Corina-Lucia Costea
E TIMP ... PENTRU TOATE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351324_a_352653]
-
COZIA, dramă istorică în versduri în 2 acte, de AL.FLORIN ȚENE ACTUL II POVESTITORUL Anii au trecut. Mănăstirea a fost ridicată. După multe intrigi și repetate lupte dintre pretendenții tronului lui Baiazid Ildârâm, Mahomed reușește să refacă unitatea imperiului turcesc după ce învinge pe cei doi frați ai săi, Murat și Mustafa. În pridvorul mănăstirii, dej� terminată, în așteptarea domnitorului se găsesc logofătul Neacșu, căpitanul Alună, Baatur Djahar și alți boieri și curteni care discută cu neliniște ultimile evenimente sosite cu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
etimologia lui stâng. Acesta e dedus de unii din lat. stancus „obosit“, alții îl consideră de origine autohtonă, comparându-l cu termeni din albaneză, germană etc. Dar ungurii au [bol] „ stâng“ pe care noi îl punem alături de sl. bol' „boală“; turcii zic sol „stâng“, însă tot în turcă este verbul sol - „a se ofili, a se vesteji“(scris solmak). Englezii au [il] „bolnav“, care este interesant că amintește de un cuvânt eschimos: „Când eschimosul strigă ili-ili, aceștia cârmesc spre stânga“ (A
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
chiar obiecte provenite de la Viena (instalațiile de iluminat utilizate la moschee ), sfeșcice, lămpi de petrol. Pentru producerea obiectelor din arama și alama în timpul Imperiului Otoman cunoscut era orașul Karaman (Anatolia de Sud),Serai Bosnia (Identificat de Anton Maria Del Chiaro) .Turcii însă efectuau și diferite importuri din Egipt, Bagdad, Siria ,Tebriz, și din alte centre din Asia Centrală sau nordul mării Negre . Astfel comerțul a favorizat răspândirea inventarului casnic oriental în spațiul balcanic ce a avut ca urmare specializarea unor meșteșugari în
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
a ocrotit, am simțit cum coboară peste teii din fața hotelului și mi se așează pe umeri, probabil că doar pe mine mă cunoștea aici, chiar dacă le scrisese el cinci scrisori, Baiazid nici nu a vrut să-l recunoască. De fapt, turcii nici nu știu ce este cu ei, nici nu au auzit de Ștefan cel Mare, de Mihai Viteazul, doar de Vlad Țepeș, ăsta le-a băgat spaima în oase! Mică, (soția) crezi c-am luat-o razna? Este de așteptat, cu atâta
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]