129 matches
-
cel de-al doilea, particular, el devine narațiunea fondării unei anumite civilizații, în relație cu o figură specifică, cea a întemeietorului creștin (Constantin I), legendar (local, Dragoș sau Negru-vodă), istoric (Ștefan III al Moldovei) sau eventual chiar a anti-modelului (trădătorul, "turcitul" etc.). Sistemul imaginarului colectiv are un caracter general și nedeterminat, atât temporal, cât și spațial și cultural; de aceea, este un cadru generos de analiză, pentru că are o mare capacitate de adaptare, datorită sub-componentei sale antropologice, prezente difuz la toate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de Eliade) profan-sacru, astfel încât, în panoplia de personaje care populează lumea imaginarului, regăsim atât modelul ideal feminin (Fecioara, sfintele martirizate), cât și anti-modelul (Eva sau, în variantă socială, vrăjitoarea, adultera, păcătoasa), atât modelul "cruciatului", cât și contra-modelul, respectiv trădătorul sau "turcitul". Un al doilea nivel pe care îl străbat cele două registre este cel al structurilor simbolice și fantastice. Iau naștere: un imaginar al unităților-reper timp și spațiu, cronotopoii (Durand), pentru planul terestru (spre exemplu, ceremonialul încoronării, un montaj simbolico-descriptiv care
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
numai acesta de pe apa Bârladului, din fostul ținut al Tecuciului, celelalte fiind dispărute de mult timp. Faptul este interesant pentru că pe vatra vechiului Umbrărești întâlnim documentar prezența unui topic și a unei comunități umane cu numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre care vom vorbi, ci un altul pomenit în actele de pe timpul stăpânirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest aspect nu este lipsit de semnificație să readucem în atenția celor preocupați de antroponimia românească faptul că locuitorii satului Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de altă etnie, unii chiar români. Din punct
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]