148 matches
-
Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte de parcă ar vorbi în numele țării. Este bruiat de „kalinka” și de tropăitul dansatorilor. Scriitorii occidentali sunt foarte bucuroși. Turcoaica Sezer Duru coboară și dansează cazacioc, strigă „bravo” și „spasibo”, bea vodcă. O urmează și nemțoaicele, care sunt luate la dans de tinerii ruși în costume populare. „Petrecerea” ține vreo 15 minute, mai mult decât era programat. Apoi urcă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Aflat încă la hotel, prind un fragment dintr-un interviu TV al unei doamne pe nume Kalinina, din stafful organizatorilor, care declară cu seninătate că scriitorii europeni sunt încântați de orașul Kaliningrad. „E o exagerare”, ar fi spus Petre Țuțea. Turcoaica Sezer Duru, care a dansat la intrare în Kaliningrad și s-a străduit să articuleze rusește, aruncă acum câteva vorbe în engleză și în turcă oamenilor de pe peron. O spune și pentru urechile noastre: Good bye, russians! Poore peoples! See
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vinzi atât de scump? Cred că 5$ îți ajung.“ (Rusul cerea 8$.) Fără să mai aștepte răspunsul sau să se târguiască, Sezer Duru pune obiectul în sacoșă. Rusul dă a lehamite din mână, copleșit de turația verbală și de îndrăzneala turcoaicei. Sezer mi-a și explicat de ce procedează în felul acesta. „Rușii sunt foarte nehotărâți și, abia scăpați de comunism, nu prea știu să facă afaceri. Noi, turcii, avem comerțul în sânge, așa că nu le forțez mâna, de fapt, îi ajut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sentințe filosofice. Joi 23 Vineri 24 Sâmbătă 25 Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul și unul din sfetnicii lui, înțelept care e plin de apropouri și proverbe orientale. Acesta se adaoge la Brăila, unde e cadiu și a judecat și pe Jder cel tânăr. iașma vălul pe față al turcoaicelor La Brăila, moschee mihrab un fel de altar nimbar locul predicilor Brăila Când e închis Ionuț și Stratonic îl ajută să scape. Este un popă care vorbește rău românește și împreună cu dascălul lui îi aduce scule pentru fugă. Isaiia hoave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai ales pentru ce au ei toate bune, frumoase și scumpe. Nevasta lui Dămian înțelege că, în familie, trebuie să menajeze pe jupâneasa Ilisafta și, în consecință, își menajează bună voința ei. Ionuț fuge dela Brăila cu ajutorul a două fete turcoaice, pe care le duce apoi în adăpost la o sfântă mănăstire. Acolo găsește o familie care se duce să așeze pe o fată la mănăstire. Fata ar vrea să rămâie în lume. Atunci Ionuț o fură cu voia ei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
218)"/>. O glumă a naționaliștilor șovini din România spune multe : „Afară cu ungurii din țară, ca să ne rămână nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În unele enclave etnoculturale izolate. Mihail Șolohov, de pildă, Își Începe romanul Donul liniștit cu o acțiune de xenocid ritual, petrecută Într-un sat căzăcesc de pe Don, cândva În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cazacii ucid o turcoaică de la marginea satului, convinși că ea, nefiind creștină, a provocat molima care decima vitele comunității <endnote id="(140)"/>. În Memoriile sale, contele ruso-francez Langeron - vorbind despre „cruzimea rușilor” - relatează următorul fapt, petre cut În Moldova În timpul războiului ruso-turc : În iarna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și-au purtat pe aceste meleaguri visurile (din păcate am aflat că locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am ajuns, dar asta nu ne-a împiedicat să visăm), cișmeaua la care se adunau turcoaicele să ia apă, toate au fost mai mult intuite, ele fiind abandonate sau transformate. Apoi, chiar ne-am rătăcit, sub soarele torid, ieșind din greșeală din oraș, pe lângă unul din munții-dealuri, formațiuni stâncoase albe, caracteristice zonei. După câteva minute de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Diană, Sub al persicii tulei, Sub șalvarii de sultană! Anteriu de selemie Cu dalgal de fir deschis!... a Brusei: Cu-ale sale minarele, Ce se-nalță strălucind, Brusa pare, predomnind Dealuri verzi cu verzi vălcele Cinse-n râuri de argint... a turcoaicei din Esme: Când o vezi la preumblare Feredjeaoa-i se-mlădie Sub iașmac adus din Sam, Pe kiahiul, bogat cerchez, Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea fiic-a lui Osman. Cu șalvari largi de geanfez... Macedonele nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
duhul, de astă dată foarte suav, al unei îmbrățisări mistice. O bună nuvelă este Gloria Constantini, cu acțiunea tot lângă Dunăre, de astă dată la Corabia, în același mediu cosmopolit balcanic, eroul fiind fiul românului Tudor Fierescu și al unei turcoaice. Gala Galaction se dovedește în ultimă analiză un verist. Verga își lua lumea lui din sudul Italiei, acolo unde sângele e mai iute, ca să explice izbucnirile eroilor, Galaction îi alege printre sârbi, greci, turci, hibrizi balcano-dunăreni cu sufletul pripit și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Argeș XXII/25) - Apud Dubău, D., Op. cit., 23. Apare în documente abia la începutul secolului XIX (Dubău, D., Op. cit., p. 24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești au fost mocanii ardeleni care au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în vreme ce unele naturi statice sau compoziții (uleiurile "Prânzul secerătorilor" și "La seceriș", proiectul de frescă "Cele 2 fete de împărat" etc. ) se mențin în cadre convenționale. Printre cele mai izbutite tablouri ale sale se remarcă peisajele "Stradă în Maroc", "Istanbul", "Turcoaice la fântâna de la Balcic", "Peisaj cu salcii" etc. Pictor de peisaje, flori și naturi statice excelente în desen și cu agreabile armonii delicate în nuanțe cromatice. Maniera picturii sale este aceea a impresionismului german, prin caracterul veridic, calmul atmosferei seriozitatea
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
oaste al mamelucilor manifesta porniri spre nesupunere, francezii de îndată ce ar fi aflat de moartea sultanului și-ar fi reluat ofensiva, cum, de fapt, s-a și întâmplat. Din acest impas Egiptul a fost salvat de văduva sultanului, inteligenta și energica turcoaică Shajar-Al-Durr. Ajutată de emirul Fakhr, un apropiat al lui Al Salih, și de câțiva sclavi credincioși, ea a ascuns moartea soțului și, ca să nu trezească vreo bănuială, să câștige timp până la venirea fiului, a continuat să emită acte purtând semnătura
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
Özel participă la Cupa EHF din 2002-2003 și la Cupa Cupelor, în sezonul competițional 2003-2004. În 2004, Yeliz Özel părăsește Turcia pentru Macedonia, transferându-se la campioana acestei țări, Kometal Gjorče Petrov din Skopje. Momentul cel mai important din cariera turcoaicei a fost în 2005, când, alături de echipa macedoneană, Özel a jucat finala Ligii Campionilor, dar a pierdut ultimul act în fața danezelor de la Slagelse FH. Özel a fost a doua marcatoare a echipei sale, cu patru goluri, după vedeta Bojana Radulović
Yeliz Özel () [Corola-website/Science/320930_a_322259]
-
turce au adoptat o strategie diferită de cea din alte țări. În loc să militeze direct pentru drepturile de bază și egalitate, ai au ales să promoveze și să dezvolte reformele kemaliste, dedicate valorilor seculare și egalității pentru toți, inclusiv ale femeilor Turcoaicelor li s-a permis să decidă dacă își acoperă sau nu capul. În ciuda acestei libertăți îndelung așteptate, numeroase femei, în special cele mai în vârstă, au continuat să-și acopere capul. Georgia Scott, o ziaristă americană, care a petrecut un
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
fost una dintre cele mai fascinante din istoria islamului, în special datorită tensiunilor politice care într-un fel sau altul au avut un impact considerabil asupra evoluției religioase. Puterea mamelucă este instituită de , văduva ayyubidului (m.1247), o fostă sclavă turcoaică sau armeancă. La început sclavă în haremul califului , Šağar intră ulterior în serviciul lui al-Șăliḥ, care o eliberează după ce aceasta îi naște un fiu. Timp de 80 de zile, sultana, singura musulmană care a condus o țară din nordul Africii
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
străini care studiază in Germania și nu vorbesc germana. Împărțindu-și apartamentul cu vărul său, s-a spus că se ducea la discoteci și petreceri de pe plajă și că nu mai frecventa moscheea. A întâlnit-o pe Aysel Șengün, o turcoaică care studia stomatologia, iar cei doi au devenit buni prieteni. Au avut multe întâlniri pentru restul vieții, în cele din urmă măritându-se și locuind împreună curând, lucru care i-a deranjat pe prietenii lui mai religioși. În 1997, Jarah
Ziad Jarrah () [Corola-website/Science/322238_a_323567]
-
perioadă a început o dată cu era republicană, cu primul președinte al Turciei, Mustafa Kemal Atatürk, care a acordat o serie de drepturi femeilor; iar cea de-a treia etapă a coincis cu intervenția militară din 1980 care a fost inițiată de turcoaice însele. În perioada "Tanzimatului" (1839-1876), Imperiul Otoman a promovat o politică de reforme, luând ca model Europa, considerat la acea vreme un tărâm al modernității. Oprimarea femeilor a fost văzută ca reprezentând un obstacol în calea procesului de modernizare al
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
aflat la conducerea statului în care egalitatea femeilor devenise garantată în fața legii nu au fost suficiente pentru a acoperi dorința acestora de emancipare, așa încât mișcarea feministă a fost continuată prin intervenția militară din 1980, în fruntea căreia s-au aflat turcoaicele însele și care coincide cu cea de-a treia etapă a procesului de emancipare al femeilor. Această eveniment care a avut ca rezultat depolitizarea societății a fost considerată ca fiind prima mișcare de opoziție democratică. Oficialii statului turc au subestimat
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
Genova sau Messina în jurul anului 1545, fiind membru al unei familii nobiliare, familia genoveze Cicala. Tatăl său, viconte (di Cicala), a fost, potrivit lui Stephan Gerlach, un corsar în slujba Spaniei, în timp ce despre mama lui se spune că a fost o turcoaică din Castelnuovo (azi Herceg Novi). Vicontele și fiul său, capturați în Bătălia de la Djerba de către marina otomană în 1560 sau 1561, au fost duși mai întâi la Tripoli (în Africa de Nord) și apoi la Constantinopol. Tatăl a fost răscumpărat din captivitate
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
manifesta pentru oamenii nevoiași. Succesul lui Tímár conduce la ruinarea și apoi la moartea perfidului Brazovics, precum și la ruperea logodnei Athaliei cu Kacsuka, iar fostul marinar cumpără la licitație casa negustorului, dăruind-o Timéei, pe care o cere în căsătorie. Turcoaica acceptă cererea în căsătorie a lui Tímár ca un gest de recunoștință și se creștinează. În perioada următoare fostul căpitan încearcă zadarnic să câștige dragostea soției sale. Într-una din călătoriile sale prin țară, el ajunge iarăși în „insula nimănui
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
Personajele lui Iser, cele care nu suferă travestiuri (arlechini, odalisce, spaniole), transmit un suflu modernist, ce amintește de formația sa franceză. Modelul profesionist este folosit de Iser în marile compoziții cu personaje ale deceniului 4 și 5, realizate în România. Turcoaica în veșmânt specific nu mai apare ca la începutul carierei, atunci când familiile tipic dobrogene erau analizate în pânzele artistului. Acel travesti amintit este realizat după 1935-1940 cu ajutorul unor modele și a unei recuzite iscusit alese. Întrega compoziție devine spațiu cromatic
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]