2,079 matches
-
detecta desenul papilar chiar dacă mâna fusese Înmănușată. Dar Încă nu m-au prins, cu toată știința lor. Un lucru pe care ochiul l-a Învățat de la cinematograf, se gândi Savory, e frumusețea peisajului În mișcare, felul În care se mișcă turla unei biserici peste și dincolo de copaci, cum se lasă și se-nalță În pasul inegal al omului, frumusețea unui coș ridicându-se spre nori și cufundându-se printre celelalte hornuri. Senzația mișcării trebuia transformată În proză și urgența necesității Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mă salut cu ea, ceea ce a fost o ușurare. Ziua de Crăciun În Megève este ca decupată din Crăiasa zăpezii. Ninsoarea abundentă căzută peste noapte făcea ca orășelul să arate de parcă fusese scufundat În cremă Chantilly, biserica oferind privirii o turlă ca o bezea. După slujba religioasă Încântătoare, eu și Hunter am cumpărat ciocolată caldă din piața centrală și apoi am mers acasă și ne-am petrecut cea mai mare parte a după-amiezii relaxându-ne În bazinul cu apă fierbinte de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ceva. O bucățică de plastic maroniu plină de puroi împuțit și de sânge, care aterizează pe prosop. Mona o întoarce cu acul, și puroiul galben se îmbibă în prosop. O culege cu penseta și zice: — Ce naiba e asta? E o turlă de biserică. Nu știu, zic. Mona cască gura și scoate limba. Gâtlejul i se ridică sub piele și se îneacă. Flutură mâna la nas și clipește repede. În halul ăsta pute puroiul galben. Șterge acul pe prosop. Îmi ține degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ce i se iveau în cale. Numai deschideri, intrări și uși... Londra însăși, își dăduse Bull seama, era doar o rețea de tuneluri. Era absurd să descrii arhitectura londoneză ca fiind „falică“, așa cum făcuse criticul de artă de la Get Out!. Turlele bisericilor, monumentele dedicate eroilor războiului, turnurile cu ceas, zgârie-norii - indiferent dacă erau brutale, puritane sau constructiviste -, chiar și dragul de obelisc al lui Nelson, erau, în definitiv, lipsite de relevanță, niște puțe de care se putea dispensa. Abia acum își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nu era unul din ei, fiindcă toamna nici nu se întrezărea), trebuie să-și fi luat zborul din centrul orașului, mai precis de pe strada Crăciun, de la numărul 21, să se fi înălțat și să fi plutit pe deasupra acoperișurilor, bulevardelor, copacilor, turlelor de biserici, piețelor și maidanelor, să fi ajuns într-un târziu peste blocurile din Drumul Taberei, iar acolo, deloc derutat, știind prea bine care-i sunt ținta și menirea, să se fi îndreptat către D 13 (spre colțul său nordic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la Valea Argeșului, pentru ca la sud, să se găsească, odată și pentru totdeauna, câmpul. Și, la fel de bine cum harul omonimiei a făcut ca „un puf minuscul, asemănător funigeilor... să se fi înălțat și să fi plutit pe deasupra acoperișurilor, bulevardelor, copacilor, turlelor de biserici, piețelor și maidanelor, să fi ajuns într-un târziu peste blocurile din Drumul Taberei“, s-ar putea ca acest troleibuz ciudat să fie mult mai îngăduitor decât orice avion cu motor (despre care se știe că nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
săi, care nu pregetau să urce pînă la apartamentul său, situat la ultimul etaj al imobilului. Lift nu exista. Scara era În spatele clădirii, spre Chelsea; de la etajul al doilea În sus, cel care urca scara redescoperea priveliștile războiului. Mai toate turlele bisericilor păreau ciuntite În vîrf, aidoma unor batoane de zahăr, și multe străzi altădată selecte arătau ca niște maidane după dărîmarea cocioabelor. Rowe se opri, cu o strîngere de inimă, În fața casei cu numărul 63, cîndva familiară. Îi fusese totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
o tartină cu brânză și șuncă, am observat doi domni în costume gri ieșind din pădurea locală și apropiindu-se de mine. Unul era tânăr, celălalt nu. Cel tânăr vorbea, indica: - Aici o să fie biserica, un model canadian cu patru turle, vitralii pictate de Dali, ultimul răcnet, o nebunie, ce mai... Acolo, în dreapta, cam pe unde vine pinul ăla uscat, tragem o tipografie, iar acolo, mai la dreapta, un orfelinat. Pe partea cealaltă, piața cetății și magazine: o patiserie, un Panipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
becuri în frunte și l-au salutat pân’ la pământ și i-au povestit lui secretele lumii, de-a fir-a-păr. Ăsta e în stare să-l vadă, la vreme de seară, și pe balaurul Sfântului Gheorghe cu coada încolăcită pe turla bisericii. Ce-i mai împuiați capul lu’ dom’ profesor cu povești de pe vremea lu’ Pazvante? Ați uitat când s-a jurat Iacob că i s-a arătat în vis o femeie înaltă, frumoasă, îmbrăcată în alb și i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
spre acea lume de legende. În depărtare, Ceahlăul se ridică peste împrejurimi, fiind parcă un uriaș al acelor locuri, un bătrân împărat ce privește solemn spre supușii săi. La poalele lui, casele parcă se întrec în a-i aduce venerații. Turla unei biserici, cel mai înalt loc din sat, nu e decât o pitică pe lângă faimosul munte, care își înalță piscurile printre norii albicioși din văzduhuri. Și iată că, acum suntem chiar jos, la temeliile acestui templu al naturii. Privim în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tuneluri înguste, poduri și pivnițe nefolosite, buncăre, coridoare de întreținere, proprietăți industriale neîngrijite, case părăsite, fabrici închise, cu geamuri sparte, centrale electrice scoase din uz, unități subterane, camere de depozitare, spitale abandonate, ieșiri antiincendiu, acoperișuri, pivnițe, biserici în paragină, cu turle periculoase, mori părăsite, canale victoriene, tuneluri întunecate, pasaje de trecere, sisteme de ventilație, scări, lifturi, coridoarele mizere și întortocheate din spatele cabinelor de probă ale magazinelor, ascunzișurile de sub capacele canalelor și din spatele tufișurilor de lângă macazurile de cale ferată. Î: Ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
destul timp să găsească drumul de întoarcere din explozia bombei de litere care tulburase fluxurile. Atunci trebuia să mă retrag în spatele personalității lui Mark Richardson, să instalez din nou dictafoanele. Astăzi, Eric Sanderson ieșise la suprafața lacului precum acoperișurile și turlele unei vechi sat scufundat într-o secetă din miezul verii, dar după ziua de azi nu avea să se mai zărească decât întinderea netedă a apelor liniștite. Nu voiam să fiu din nou asta, orizontul gol. M-am gândit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu mai facă nimic pentru a-și dovedi tenacitatea sentimentelor. Any observă Catedrala, îi aprecie arhitectura un amestec între baroc și neoclasicism -, dar amendă gestul entuziast al lui Gustav cu o observație atât de prozaică, într-un moment în care turla principală depășise granițele universului Crucea Sfântă a iubirii atingând apele de cristal ale celuilalt cer încât spusele ei nu numai că prăbușiră tot turnul de ceruri aflat în echilibru, ca teancul de farfurii pe capul unui acrobat, dar treziră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lacului Colibița (la aproximativ 15 km de schit), în timp ce panacidarii preferau mânăstirile din Bucovina, unde un blid de mâncare și un pat costau cât o zi de muncă. Era octombrie, dar ningea ca în toiul iernii. Pădurea de brazi ascundea turla bisericii, fumul chiliilor scria pe cer, rugăciunea zgâria oglinda, îngerii orbi citeau cu degetele: prima Catismă despre un împărat al necuprinsului, ultima pecetluia mormântul până la a doua venire. Bătea vântul, slovele cu miros de rășină înmiresmau norii. Ningea ca dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
focul și nu fântâna din inimă). Domnișoara și-a desfăcut palmele, rugăciunea îmbrățișa necuprinsul, degetele, precum niște lumânări aprinse în noaptea de înviere, capul aproape căzut peste umărul stâng confirma aparențele. A fost femeie jumătate de viață, acum este corabie, turlă de catedrală, far la capătul lumii în vreme de potop. Închină-te, părinte, și bucură-te! Nici această ipostază nu o exersa pentru prima dată, a făcut teatru, a studiat mimica, drama, baletul, a repetat pe scenă, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
case de acolo, pe Fromercz Tibi. Între timp, János, care venea de mai departe, ne ajungea din urmă. Treceam În formație prin fața celor două biserici, mai Întîi cea romano-catolică, tencuită În pămîntiu-Închis, cu fața da la drum, poruncitoare, cu o turlă foarte Înaltă și cu o bătaie de clopot puternică, grea, răsunătoare. Apoi biserica ortodoxă, albă, mai mică, odihnitoare, rotunjită la colțuri, așezată cu spatele la șosea și avînd intrarea de cealaltă parte. Clopotul ei bătea mai subțire. Bisericile conviețuiau În aceeași curte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
frontului. Le au cerut scurt și imperativ sătenilor să se adăpostească În case. CÎnd au Început să tragă, s-a văzut că gloanțele zburau de-a lungul Uliței Luncii, de unde românii porniseră atacul. Cel mai periculos țintaș neamț trăgea din turla bisericii. Camarazii săi s-au retras după cîteva ceasuri, dar el a rămas să-i mai Încurce pe atacatori. Atunci, un soldat a primit ordin să urce În turlă și să-l anihileze. Era o misiune de linia Întîi, cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de unde românii porniseră atacul. Cel mai periculos țintaș neamț trăgea din turla bisericii. Camarazii săi s-au retras după cîteva ceasuri, dar el a rămas să-i mai Încurce pe atacatori. Atunci, un soldat a primit ordin să urce În turlă și să-l anihileze. Era o misiune de linia Întîi, cu puține șanse de scăpare. Băiatul a pornit să urce trăgînd În susul scării. Neamțul Însă a lansat și el o grenadă rănindu-și adversarul la cap. Se pare că și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a lansat și el o grenadă rănindu-și adversarul la cap. Se pare că și el era convins că nu mai poate rezista mult timp la postul lui oricît avantaj Îi oferea Înălțimea. Ar fi urmat luarea cu asalt a turlei. Așa că l-a bandajat pe celălalt la repezeală cum a putut, l-a cărat În cîrcă pînă jos și l-a depus În casa unui țăran din vecinătate, ca Îndată să se grăbească și el pe urmele camarazilor săi. Contingentele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să-i cerem imediat ajutor Tovarășului, ca să ne scape de toate relele! Trage odată fermoarul la gură, lasă că mai vorbim, a pus capăt conversației surioara mai mărișoară, vizibil stingherită de prezența în preajmă a unor gură-cască. După ce orologiul din turla Sfatului a marcat ora matinală cu șase bătăi grave, cele două fetițe, purtând în sacoșe câte un pachețel de unt, câte două pâini și două pungi cu lapte, s-au îndreptat voioase către casă și și-au reluat discuția întreruptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gheață. Chiraleisa!! A răsunat răspunsul din una sută de piepturi. La plecare, câteva bătrânele se jurau pe toți sfinții că l-au zărit pe Sfântul Duh cum a apărut din altar, a fâlfâit pe deasupra mulțimii, după care a dispărut în turlă. Trifănele, dar ce înseamnă pe limba noastră Sfinte Duh, ni te arată! Din valahă? Sfintei Dușe, pocajese! Da' Nu-i! S-a nădușit în traistă! Nema bo u taistri zadușeuse! Măi-măi! A îngânat Mălina profund nedumerită de prezența Sfântului Duh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
minte bine totul: de la cele două porți mari și larg deschise de la intrare, până la ultima crăpătură din perete. Iar, după firea pe care o avea, s-ar putea să fi și reușit asta în întregime. Peste gard, în vecini, din turla bisericii tocmai începură a bate tare și ritmic clopotele; dangătul lor gros era mai aparte astăzi, parcă spuneau ceva, parcă transmiteau un mesaj anume, dar totul i se părea prea tainic și de nedeslușit băiatului; pesemne că liturghia era pe cale
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lui, cu propria-i memorie, războiul, câmpul de luptă i se păreau În noaptea aceea ceva curat și Îndepărtat, unde inamicul era cel ce-ți stătea Înainte, iar Dumnezeu - se spunea - era mereu de partea ta. Bătu de opt În turla Carmeliților Desculți. Și aproape imediat, de parcă bătăile de clopot fuseseră un semnal, un zgomot de copite se făcu auzit la capătul drumeagului, după colțul gardului de piatră al mănăstirii. Diego Alatriste privi spre cealaltă umbră pitulată În cadrul portiței, iar fluieratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
multe școli. De ce ar fi creat o singură școală, de ce ar fi creat o singură lume în tot Universul?... Bart își ridică ochii spre cerul fără margini, scăldat în lumina soarelui care asfințea, apoi își coborî încet privirile în stânga, spre turlele mănăstirii. Articulă: Bine, dar religia creștină spune altceva... Da, știu, și nu mă mir că spune altceva, și nu mă mir că spune că după o viață urmează raiul sau iadul pentru veșnicie, păru femeia să bată în retragere. Nu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
decât să fie nedezmințit frumoase: "mâna întră'n repaos ca'ntr'un han călătorul." (II). Mărgele cu ața tăiată, ciocnind, una cîte una, timpanul dedulcit la rime: "Crepusculul se'ncrustează în bufniță, în fluer,/ Prevestitoarea întârzie în tâmplă, rotește în turlă,/ Cu fundele distanței mărite prin cristaluri,/ Cu ghețurile zdrobind în strângeri corabia spiritului/ Și anotimpul înmărmurit pe colină ca un luptător în armură." (VII). E un sfîrșit de vară, sau cine știe... Hazard pe care ar fi de rău augur
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]