423 matches
-
pompieri, care nu tac niciodată prea mult timp. Douăzeci și patru de ore pe zi cineva fuge și altcineva încearcă să-l prindă. Acolo, în bezna nopții a o mie de crime, erau oameni care mureau, erau mutilați, răniți de geamuri sparte, turtiți de volan sau zdrobiți sub roțile automobilelor sau camioanelor. Erau oameni bătuți, jefuiți, strangulați sau uciși, femei violate. Oamenii erau flămânzi, bolnavi, plictisiți, deznădăjduiți din pricina singurătății, remușcărilor sau fricii, furioși, sălbatici, scuturați de friguri ori zguduiți de suspine. Un oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pompieri, care nu tac niciodată prea mult timp. Douăzeci și patru de ore pe zi cineva fuge și altcineva încearcă să-l prindă. Acolo, în bezna nopții a o mie de crime, erau oameni care mureau, erau mutilați, răniți de geamuri sparte, turtiți de volan sau zdrobiți sub roțile automobilelor sau camioanelor. Erau oameni bătuți, jefuiți, strangulați sau uciși, femei violate. Oamenii erau flămânzi, bolnavi, plictisiți, deznădăjduiți din pricina singurătății, remușcărilor sau fricii, furioși, sălbatici, scuturați de friguri ori zguduiți de suspine. Un oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Aceasta afectează mai frecvent persoanele peste 50 de ani și foarte rar pe cele sub 40 de ani. Deseori, simptomele sunt confundate cu cele date de îmbătrânire sau de osteoartrită. Localizarea la nivelul coloanei prezintă următoarea particularitate: vertebra afectată este turtită, fiind redusă ca înălțime, iar volumul este mărit în raport cu celelalte vertebre. Aceste particularități determină unele modificări de postură vertebrală manifestate prin cifoză sau scolioză. Sunt evidente durerile moderate, ca urmare a presiunii directe pe osul afectat, dar și durerile radiculare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe care nu-l simțea nimeni, În felul acela nepământean al meselor de spiritism, lingura de argint Începu să se miște, să se legene, la Început Într-un mic cerc a cărui orbită devenea din ce În ce mai eliptică, până când traiectoria s-a turtit și a devenit o linie dreaptă, arătând dinspre cuptor Înspre banchetă. De la nord la sud, cu alte cuvinte. Desdemona strigă: ― Koros! Și camera izbucni În strigăte: ― Koros, koros! În acea noapte tatăl meu spuse: ― Douăzeci și trei la rând Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de altă parte, era un oraș american, prin urmare era dedicat banilor, așa că designul a cedat În fața funcționalității. Începând din 1818, orașul se Întinsese de-a lungul râului, depozit după depozit, fabrică după fabrică. Roțile judecătorului Woodward fuseseră strivite, secționate, turtite În obișnuitele dreptunghiuri. Sau, privind altfel lucrurile (dintr-un restaurant aflat În vârful unei clădiri): roțile nu pieriseră câtuși de puțin, doar Își schimbaseră forma. În 1900 Detroitul era deja cel mai mare producător de vagoane și garnituri de tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pete mici și albe, de la crema anti-pistrui. Acolo unde frecam, pielea i se Înroșea. Eram conștientă de sângele de dedesubt, care curgea pe rutele sale. Subsuorile Îi erau aspre ca limba unei pisici. Sub ele i se umflau marginile sânilor, turtiți de saltea. ― Bine, am spus după mult timp. E rândul meu. Dar noaptea aceea a fost ca toate celelalte. Adormise. Cu Obiectul nu era niciodată rândul meu. Îmi revin În minte zilele Împrăștiate ale acelei veri cu Obiectul, fiecare Încastrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Se întoarse spre mine și începu să-mi vorbească, parcă pentru a se lăuda: Fii atent! Scoase pistolul dintr-un sertar al biroului la care stătea, îl îndreptă spre cel mai apropiat geam și trase câteva focuri. Gloanțele s-au turtit de tabla neagră așa cum făcuseră și în cealaltă cameră. Antiglonț, zise el mândru. Da, Constantin, am descoperit și noi asta, spusei zâmbind ca unui copil mic ce face o mare descoperire și apoi o prezintă părinților, care deja știau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
peste masă, Își puse mâinile peste sâni și ne zâmbi. O parte a feței Îi arăta mai frumos când zâmbea, așa că se-ntoarse cu partea bună spre noi. Farmecul profilului fusese accentuat prin cine știe ce Întâmplare În care nasul Îi fusese turtit și netezit, de parcă ar fi fost făcut din ceară fierbinte. Dar nasul nu părea totuși să-i fie făcut din ceară fierbinte. Dimpotrivă, părea rece și foarte solid, atât doar că era turtit. — Îți place de mine? Îl Întrebă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cine știe ce Întâmplare În care nasul Îi fusese turtit și netezit, de parcă ar fi fost făcut din ceară fierbinte. Dar nasul nu părea totuși să-i fie făcut din ceară fierbinte. Dimpotrivă, părea rece și foarte solid, atât doar că era turtit. — Îți place de mine? Îl Întrebă pe Guy. — E mort după tine, răspunsei În locul lui. Doar că nu știe italiana. — Ich spreche deutsch, spuse ea mângâind părul lui Guy. — Vorbește cu doamna În limba ta maternă, Guy. — De unde ești? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mârâită: țiganii sunt de vină. În cazul acesta, spuneți și dumneavoastră, cum să stau eu în expectativă și să nu caut împreună cu ceilalți, vinovații sau, mă rog, vinovatul, de acest lăboi dat în plin peste figura noastră și așa bine turtită de alte labe anterioare. Am studiat o săptămână problema și se pare că munca mea a fost încununată de succes. Acum pot să spun cu toată responsabilitatea care mă caracterizează, că vinovat (observați, la singular) de toată această situație în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
toată de noroi, alergai cu picioarele goale în iarbă și un bătrân institutor te urmărea furibund, agitând o joardă. Azi văd că porți altfel de veșminte. — Cursus honorum, prietene! îți amintești de câte ori ne-am încăierat? — Chiar. Ultima dată ți-am turtit nasul, mi se pare. Sper că acum nu mai sângerezi. Râseră amândoi, dar tăcerea din jurul lor îi readuse la gravitatea momentului. De îndată, Sebastianus i se adresă din nou lui Gundovek, care îi urmărea pe amândoi cu o nerăbdare prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
însă că fiul ei intrase în greva foamei. De la miezul nopții, în ziua precedentă, Danny începuse să refuze orice fel de mâncare. Cu toate astea, Jina sesizase că rezerva de sucuri fusese văduvită, iar în gunoi găsise mai multe cutii turtite de Pepsi. De ce nu ? a întrebat Danny, care stătea sprijinit cu coatele pe masă. Vocea i se modulase - deliberat, Jina era sigură - revenind la acel alto de copilaș, căreia mama rareori putea să-i reziste. Școala se termină într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
după paharele și furculițele de plastic pe care stewardesele le aruncă? O dată ajunse acolo, n-am văzut nici o Miss Liberty, ci un câmp cu bălării și apoi, în noapte, un lung drum spre statul NJ, cu așezări omenești care îmi turteau nasul de geam ca în Fetița cu chibrituri. Așa am făcut în primele dăți cu supermarketurile: intram în ele ca în expoziții, îmi duceam mâna la gură ca Valeriile din Sâncrai și mă minunam, nerecunoscând mai nimic din „exponate”. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se întreabă: ce vor ăștia de la viața noastră? Ursula a avut o singură problemă cu mine: - Dumnezeule, nu te mai saturi odată să mănânci scârboșeniile de hamburgeri? Noi nu aveam atunci McDonalds și eu eram de groază. Înfulecam la chiftele turtite în pâine ca o spartă. Toate răcnetele americancelor pe tema: - Where is our vegetarian food? cu adresă la restaurantele poloneze, mi se păreau scălămbăieli și mofturi de doi bani. Veneam dintr-o țară în care carnea a fost decenii un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
îmbrățișare cât mai curând ca să încerc s-o liniștesc. Și-a vârât capul la pieptul meu și a izbucnit în plâns. Am strâns-o în brațe ca s-o fac să tacă, temându-mă să nu fie auzită. S-a turtit de pieptul meu, înăbușindu-și încetul cu încetul suspinele, dar trupul îi tremura și, încet, se prăbușea. A rămas curând aidoma unui vreasc fără vlagă pe care-l țineam moale în brațe. Prietenii mă preveniseră că în noaptea nunții multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sala lor sălbatică de sport. Viața e stocată de alții, în altă parte. Banii sunt așa de aproape, că ai putea să-i atingi, dar sunt întotdeauna de cealaltă parte - singurul lucru pe care-l poți face e să-ți turtești nasul de geam. Pe vremea mea puteai să renunți. Acum nu mai poți renunța. Au avut grijă banii. Nu ai unde să te duci. Nu te poți ascunde de bani. Pur și simplu, nu te mai poți ascunde de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dedesubtul mormanului de fiare. Planeta plutitoare stătea așezată pe trupul victimei sale. Căzută, pe jumătate zdrobită, avea aceeași răutate ursuză a Chestiei transformate ulterior în instalație. Partea de sus încă își păstrase forma ei inițială, dar partea de jos se turtise peste corp de parcă încerca să-i stoarcă orice urmă de viață. Împrejurul lor, imensele inele de argint se întindeau ca o ramă. Priveliștea era atât de ireală încât pentru câteva secunde nu m-am putut uita; era ca un tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ai încotro, de dragul coroanei trebuie să rabzi să te doară capul. Împăratul: Păi asta și fac, rabd, vai de capul meu! Ai, ai, ai, acum a început să mă apese! Cotoșman: Capul? Împăratul: Nu, coroana...simt cum încep să mă turtesc sub ea. Cotoșman: Pare să fie cam grea pentru capul Luminăției Tale... Împăratul: Ehe, și asta nu e nimic! Asta e coroana de toate zilele, dar mai am una “de zile mari”. Pe aia s-o vezi, e mare cât
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
la încercare. ― Cum ? - au întrebat mai mulți deodată. ― Păi, i-a cerut dracului să facă un fir de păr luat de la... să stea întins ca sârma... A luat dracu’ firul de păr, l-a întins, l-a răsucit, l-a turtit în fel și chip, dar firul de păr numai nu ședea întins. Una-două se încovriga din nou. Atunci dracu’ i-a dat firul de păr femeii, spunându-i: „Na! Fă-l tu să stea întins, să văd dacă poți?” Femeia
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
meșter făurar - valoare uriașă, având În vedere că nici nu se compară cu ciurucurile de tablă smălțuită care se găsesc În comerț și care se găuresc și se lasă podidite de rugină după nici cinci ani de folosire. Chiar dacă e turtit amarnic, se pot Încă observa finele gravuri ce-l Împodobesc și care reprezintă o corabie cu pânzele umflate În vânt, valuri de apă șerpuite, un soare vesel și, mare cât toate acestea la un loc, un turc cu turban Împletit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani nomazi și dăruit unor strămoși de-ai mei În chip de mulțumire că, În mărinimia lor, Îngăduiseră Înălțarea cortului și așezarea taberei În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al libelulelor - că ne așteaptă o iarnă grea, viforoasă, geroasă, cu zăpezi fioroase până peste streșini, ca În copilăria fiecăruia dintre noi; În burta unui somn uriaș pescuit de către persoane anonime În plin sezon interzis a fost găsit un ibric turtit de aramă, pe care Încă se puteau desluși, gravate, o corabie pe valuri, un turc trăgând din narghilea și un soare cu zâmbetul pe buze, aparținător cândva - ibricul - profesorului Foiște, care știe mai multe - dar nu ține neapărat să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
până acela scosese pușca din ascunzătoare, o făcuse praf, patul cel frumos Împodobit Îl pusese pe focul ce ardea sub niște pirostrii, Îndoise țeava, azvârlise mecanismele cât colo, confiscase capsele și, cu un ciocan, le bubuise pe toate, iar tuburile turtite de alamă roșiatică le aruncase Împreună cu alicele În hazna. Se repezise acasă, cotrobăise În fundul prăfuit și plin de lucruri inutile al unui dulap din magazie și scosese - spre adânca deznădejde și presimțire a morții Încercate de sufletul tremurător al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
strâmb. — Ei, da, sigur că da! Cum altfel să-i stea? Nu arunci o femeie într-un puț de zece metri fără să-i deranjezi freza în timpul acțiunii. Nu, nu era așa. îi stătea numai pe-o parte și era turtit. Ca și cum ar fi fost lovită. — Probabil că a fost lovită. Dacă e adevărat ce mi-ai spus despre capacul de lemn, că era la locul lui, atunci femeia n-a coborât acolo din propria-i voință. Dar nu poți totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
încăpere. Pretutindeni era la fel. Mucuri de țigară zăceau stinse în cești de cafea sau strivite pe covor. Niște bucăți de disc spart, ajunse după canapea, marcau sfârșitul Simfoniei a V-a a lui Beethoven. Tot felul de pernițe zăceau turtite lângă perete. Lumânări consumate atârnau moi, postcoitale, din guri de sticle. Parcă pentru a da o tușă finală atmosferei sordide din casă, cineva desenase pe un perete, cu un marker roșu, un portret al prințesei Ann. Era înconjurată de polițiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]