474 matches
-
mai deschise decât la guguștiuc. Coada este lungă, rotunjită, neagră, bordurată cu alb pe margini, cu excepția rectricelor centrale. Ochiul galben este înconjurat de un inel roșu. Ciocul este brun. Picioarele sunt roșu-vișinii. De la sfârșitul lunii aprilie până la migrarea din septembrie, turturica este de preferință o pasăre a peisajelor deschise din regiunile de deal și de câmpie presărate cu arbori, tufișuri, garduri vii și boschete. Se întâlnește și în desișuri, păduri cu mult subarboret, cu apă în apropiere. Este adesea găsită în
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
și de câmpie presărate cu arbori, tufișuri, garduri vii și boschete. Se întâlnește și în desișuri, păduri cu mult subarboret, cu apă în apropiere. Este adesea găsită în desișurile care mărginesc terenurilor agricole, unde își căuta hrana. Spre deosebire de porumbelul gulerat, turturica este rar găsită pe clădirile orașelor. Ea preferă, conform firii sale prudente, să rămână la adăpostul unei vegetații de înălțime medie. Turturica este răspândită în Europa, Africa de Nord, Asia de Vest. Ea este prezentă în întreaga Europă, din Insulele Canare până în Urali
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
în apropiere. Este adesea găsită în desișurile care mărginesc terenurilor agricole, unde își căuta hrana. Spre deosebire de porumbelul gulerat, turturica este rar găsită pe clădirile orașelor. Ea preferă, conform firii sale prudente, să rămână la adăpostul unei vegetații de înălțime medie. Turturica este răspândită în Europa, Africa de Nord, Asia de Vest. Ea este prezentă în întreaga Europă, din Insulele Canare până în Urali. Este, totuși, total absentă în Scandinavia, Irlanda. Este, de asemenea, găsită în vestul Africii de Nord (Maroc, Algeria, Tunisia) și în Asia
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
fumărițe ("Fumaria" spp.), altor buruieni, care cresc în câmpuri cultivate și pârloage. Pasăre preferă să ia semințele care se coc pe plantă, mai degrabă decât să le ciugulească de pe sol. Acest mod de a colecta semințele de pe plantele vii determină turturica să se întoarcă în Africa tropicală toamnă, când fumărițele europene dispar. Într-o mare măsură, distribuția turturelei coincide cu cea a fumăriței. Turturica se hrănește și cu semințe plantelor cultivate (cereale etc.) , în mod special floarea soarelui și mei. În
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
degrabă decât să le ciugulească de pe sol. Acest mod de a colecta semințele de pe plantele vii determină turturica să se întoarcă în Africa tropicală toamnă, când fumărițele europene dispar. Într-o mare măsură, distribuția turturelei coincide cu cea a fumăriței. Turturica se hrănește și cu semințe plantelor cultivate (cereale etc.) , în mod special floarea soarelui și mei. În fosta URSS, turturica consumă boabele de mei, o resursă comercială importantă, și, prin urmare, este considerată ca o pasăre dăunătoare locală. Ici și
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
întoarcă în Africa tropicală toamnă, când fumărițele europene dispar. Într-o mare măsură, distribuția turturelei coincide cu cea a fumăriței. Turturica se hrănește și cu semințe plantelor cultivate (cereale etc.) , în mod special floarea soarelui și mei. În fosta URSS, turturica consumă boabele de mei, o resursă comercială importantă, și, prin urmare, este considerată ca o pasăre dăunătoare locală. Ici și colo, se poate vedea turturica ciugulind semințele care au fost date păsărilor de curte. Înghite și pietricele pentru ușurarea digestiei
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
semințe plantelor cultivate (cereale etc.) , în mod special floarea soarelui și mei. În fosta URSS, turturica consumă boabele de mei, o resursă comercială importantă, și, prin urmare, este considerată ca o pasăre dăunătoare locală. Ici și colo, se poate vedea turturica ciugulind semințele care au fost date păsărilor de curte. Înghite și pietricele pentru ușurarea digestiei semințelor. Se hrănește, de asemenea, cu insecte și moluște mici care reprezintă aproximativ 3% din hrana sa. În timpul paradei nupțiale, masculul atrage femela prin plecăciuni
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
este gri-albăstruie. După 19-21 de zile se acoperă complet cu pene. Puii rămân în cuib de aproximativ 18 zile. Ambii părinți hrănesc în mod egal puii cel puțin trei săptămâni. În primele zile, la fel ca toți membrii familiei columbidelor, turturica hrănește puii cu o substanță numita "lapte de porumbel", bogată în grăsimi și proteine, care este secretată de gușă. Este răspândită în toată țara, în regiunile de câmpie și de dealuri, prin dumbrăvi, plantații, în păduri cu subarboret sau la
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
de pasaj ce cuibăresc mai spre nord. Nu este o specie amenințată și figurează pe lista IUCN ca specie cu risc scăzut, dar declinul populației în unele țări a fost în 1970-1990 de 50%. Cauzele scăderii numărului de populații sunt: Turturica este vânată, în special în timpul migrației și în timpul de iarnă. Această pasăre are un istoric lung în cultura umană. Turturelele au devenit simbolul fidelității în dragoste, din cauza referinței biblice (în special versetul bine-cunoscut din Cântarea Cântărilor), vocii lor triste, faptului
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
când se întovărășesc în cârdurile de plecare având o „ideală căsnicie” și sunt triste, îndoliate când unul din parteneri e împușcat. În Noul Testament, două turturele sunt menționate ca fiind sacrificate cu ocazia nașterii lui Isus. În perioada Renașterii din Europa, turturica a fost înfățișată ca un partener devotat al lui Phoenix. Turturica este iubită de popor, ca și de poeți. Ea figurează în poemul de dragoste ale lui Robert Chester "Love's Martyr" și în poemul lui William Shakespeare "The Phoenix
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
și sunt triste, îndoliate când unul din parteneri e împușcat. În Noul Testament, două turturele sunt menționate ca fiind sacrificate cu ocazia nașterii lui Isus. În perioada Renașterii din Europa, turturica a fost înfățișată ca un partener devotat al lui Phoenix. Turturica este iubită de popor, ca și de poeți. Ea figurează în poemul de dragoste ale lui Robert Chester "Love's Martyr" și în poemul lui William Shakespeare "The Phoenix and the Turtle". Turturica este prezentă într-o serie de cântece
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
ca un partener devotat al lui Phoenix. Turturica este iubită de popor, ca și de poeți. Ea figurează în poemul de dragoste ale lui Robert Chester "Love's Martyr" și în poemul lui William Shakespeare "The Phoenix and the Turtle". Turturica este prezentă într-o serie de cântece populare despre dragoste și pierderi. În literatura română turturica o găsim în poeziile lui Vasile Alecsandri (Turturica, Cucul și turturica).
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
Ea figurează în poemul de dragoste ale lui Robert Chester "Love's Martyr" și în poemul lui William Shakespeare "The Phoenix and the Turtle". Turturica este prezentă într-o serie de cântece populare despre dragoste și pierderi. În literatura română turturica o găsim în poeziile lui Vasile Alecsandri (Turturica, Cucul și turturica).
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
Robert Chester "Love's Martyr" și în poemul lui William Shakespeare "The Phoenix and the Turtle". Turturica este prezentă într-o serie de cântece populare despre dragoste și pierderi. În literatura română turturica o găsim în poeziile lui Vasile Alecsandri (Turturica, Cucul și turturica).
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
s Martyr" și în poemul lui William Shakespeare "The Phoenix and the Turtle". Turturica este prezentă într-o serie de cântece populare despre dragoste și pierderi. În literatura română turturica o găsim în poeziile lui Vasile Alecsandri (Turturica, Cucul și turturica).
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), lăstunul de mal ("Riparia riparia"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
apiaster"), presura sura ("Miliaria calandra"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura albă ("Motacilla albă"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), lăstunul de mal ("Riparia riparia"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), ivorașul
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
suflet ce intălege tot ce este frumos, care pentru cel mai mic lucru câteodată plânge și altă dată îi în stare să-și jartfeasca viața, care îi destoinica să facă faptele cele mai mari, care când îi blândă că o turturica, cănd turbata că o leoaica, care când îi crudă, cănd miloasa; femeia este un amestec de gratii, de bunătate, de răutate, de duh, de cochetărie de slăbiciuni și de tărie, a căreia mai toată viața se mărginește între a iubi
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
regizorului cu un teatru de provincie din România. Pe scena teatrului din Baia Mare au mai interpretat, de-a lungul anilor, actori de prestigiu: Ștefan Iordănescu, Iancu Economu, Vasile Crețoiu, Larisa Stase-Mureșan, Vladimir Jurascu, Julieta Strâmbeanu, Ecaterina Sandu, Vasile Constantinescu, Teofil Turturică, Mircea Olaru, Cornel Mititelu ș.a. Începând cu stagiunea 2005/2006, Teatrul Municipal Baia Mare a devenit organizatorul prestigiosului Festival Internațional de Teatru Atelier (director Radu Macrinici). Primele treisprezece ediții ale Festivalului s-au desfășurat în orașele Sf. Gheorghe și Sighișoara. Fiind
Teatrul Municipal din Baia Mare () [Corola-website/Science/314131_a_315460]
-
modularis"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codroș de grădină ("Phoenicurus phoenicurus"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate de romi (1
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
În iunie 2010, ziarul "Curentul" publica un serial numit "Rețeaua lui Vântu", care dezvăluia plățile pe care Realitatea Media, compania deținută de omul de afaceri, le făcuse pe numele unor cunoscuți ziariști și analiști. Printre aceștia se numără Dan Cristian Turturică, Ruxandra Săraru, Ion M. Ioniță, Grigore Cartianu, Corina Drăgotescu, Cornel Nistorescu, Adrian Ursu, Oana Stancu, Alex Stoenescu și o serie întreagă de alți jurnaliști și lideri de opinie. Valoarea contractelor varia între câteva sute de RON și câteva sute de
Sorin Ovidiu Vântu () [Corola-website/Science/312276_a_313605]