476 matches
-
din Bălcești la vale” Că Dumitru-ncepe-a plânge: Are el un dor și-o jale. I Frunze cad și vântul bate, Când Petruța cu ilic - Prin zăpadă abia străbate - Pân’ la crâșmă mi-a venit. M-a găsit cu Turturică - Care-mi cântă din caval; Moș Marin zice cu frică: - Anul ăsta nu-i ca an..., Căci puteam să salt piciorul Și cu baba să mă-nvârt; Cât să țină și ulciorul..., Nu-i făcut tot din pământ?! Și în
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
amintire și de dor: „Uneori aș vrea să mai fiu copil, / Să mă bucur de-un strugure / Mi-e dor de nevinovăția vârstei” („Gânduri despre copilărie”); „Să mă întorc în timp mi-e frică / Și mă-nspăimântă orice amintire” („Cuib de turturică”). Trecerea timpului se arată a fi mai curând generatoare de visare și reflecție decât de suferință: „tot ce mi se-ntâmplă / Pare dintr-o poveste” („Despărțire”); „Trezește-mă mai bine din visare”(„Petale de uitare”). Ca pagină de adolescență se
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
amintire și de dor: „Uneori aș vrea să mai fiu copil, / Să mă bucur de-un strugure / Mi-e dor de nevinovăția vârstei” („Gânduri despre copilărie”); „Să mă întorc în timp mi-e frică / Și mă-nspăimântă orice amintire” („Cuib de turturică”). Trecerea timpului se arată a fi mai curând generatoare de visare și reflecție decât de suferință: „tot ce mi se-ntâmplă / Pare dintr-o poveste” („Despărțire”); „Trezește-mă mai bine din visare”(„Petale de uitare”). Ca pagină de adolescență se
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
descurcă totuși cu ... proteze! FURNICA ȘI GREIERELE Respins cu hotărâre de furnică, Vrând să își schimbe soarta, greierașul Porni să cucerească-n zbor orașul, Cântând manele, demn și fără frică. Ajuns vedetă (-n duo cu cosașul), Aplaudat chiar și de turturică, Își înălță o vilă c-o amică, Spre-a-și etala, cam prea semeț, panașul. Aflând de-acest succes printr-un expert, Furnica a-ncercat, cu vitejie, Să-i ceară invitații la concert. Deci, cu „mărinimie”, noul star I-a
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
Teatrul Odeon București VIZĂ DE CLOWN de Saviana Stănescu Traducere coordonată de Iulia Popovici Distribuția: Nadia: Nicoleta Lefter Borat: Marius Damian Bob: Alexandru Papadopol Lupita: Meda Victor Ins 1: Ionuț Kivu Ins 2: Relu Poalelungi Regia: Alexandru Mihail Scenografia: Vladimir Turturică Piesa „Viză de Clown (Aliens with Extraordinary Skills)“ a fost produsă în 2008 la Teatrul „Julia Miles“ din New York, primind cronici entuziaste în The New York Times și alte publicații americane. Povestea este inspirată de un fapt real relatat într-un articol din
Festivalul de Teatru Piatra Neamț PLEDEZ PENTRU TINE(RI) Teatrul Tineretului [Corola-blog/BlogPost/100670_a_101962]
-
Festivalul de Teatru Piatra Neamț PLEDEZ PENTRU TINE(RI): N(AUM) Programul Complet al Festivalului de Teatru Piatra Neamț UNTEATRU București N ( A U M ) Texte: GELLU NAUM Cu: Oana PELLEA și Cristina CASIAN Regia: Mariana CĂMĂRĂȘAN Scenografia:Vladimir TURTURICĂ Lumini: Ștefan VASILESCU Sunet: Horia MURGU Coordonator proiect: Iulia NECOARA O producție UNTEATRU și Teatrul METROPOLIS București - România Proiect sunținut de RAIFFEISEN BANK Cu sprijinul FUNDAȚIEI GELLU NAUM și Asociația goONg „Iubite, iubite om ! Tu, cel care ești alături de mine
Festivalul de Teatru Piatra Neamț PLEDEZ PENTRU TINE(RI) Teatrul Tineretului [Corola-blog/BlogPost/100671_a_101963]
-
îngrijorător“ (least concern) - statut inexistent din perspectiva raportărilor în baza art. 12 din directivă - unui număr de cel puțin 12 specii de păsări care, potrivit raportărilor, au statut de conservare nefavorabil, necunoscut sau tendințe populaționale descrescătoare. Astfel, ciocârlia de câmp, turturica și lișița au statusuri de conservare nefavorabile și trenduri descrescătoare, potrivit ambelor raportări, rața moțată, ierunca, cioara de semănătură, graurul, rața mică și rața mare aveau în prima raportare statut favorabil, iar în noua raportare statut și tendințe populaționale nefavorabile/descrescătoare
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
volănașele vărgate, Melci îndrăgostiți săruta mici boboci de trandafir, Grațioasele lalele au fustițele cloșate. Fluturi dantelați se-alintă în pastel de reverie, Visele în evantai, aripi și-au deschis în zbor, Lăcrimează-n flori de măr, doi cocori, de bucurie, Turturica-și cheamă dorul ațipit în cuib de nor. Referință Bibliografica: Reveria primăverii / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Turnătorul este un personal tragicomic din junglă unui regim socio-politic închis în el însuși, autist, în care dreptul de mișcare și de exprimare era strict interzis. Actorul Ștefan Sileanu, romancierul Constantin Turturică ne ajută să înțelegem banalitatea terorii cotidiene a acelor vremuri. Să începem cu actorul: „Ajungând la această vârstă, eu știu exact ce trebuie denunțat, în ce moment și în legătură cu ce. Nu mă înșel niciodată. Am un instinct special pentru asta
TURNĂTORUL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381563_a_382892]
-
introducă în duplicitatea care îl măcina în primul rând pe turnătorul obligat să se denunțe el însuși, pentru a fi la mâna comisarului, care nici el nu este în afara acestui cerc vicios, a „Circuit (ului) normal“. În ce privește cartea lui C. Turturica, scriitorul este exhaustiv - deja pe coperta suntem introduși în tematica: Republica Populară Română (Stema țării), Ministerul Afacerilor Interne, Secret (după completare), numele autorului, titlul romanului, Nu ești obligat să mori tâmpit, cu subtitlul, Mărturia informatorului, Dată, Editura Tehnopress, Iași 2006
TURNĂTORUL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381563_a_382892]
-
care în mod paradoxal nu muncă era pe primul plan, ci o sumedenie de reguli scrise și nescrise, riscurile pe care eroul nostru încearcă să le facă față. Atât marele actor Ștefan Sileanu cât și scriitorul, prea puțin cunoscut, Constantin Turturica au realizat, primul rolul unui personaj de neuitat, al doilea o carte extraordinară. E vorba de o societate sortită ab ovo eșecului pentru că nu muncă sau altă activitate creativă dădeau tonul, ci PCR, Partidul Comunist Roman, sau mai exact „Circuitul
TURNĂTORUL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381563_a_382892]
-
lumina-n grădină Pe aripi frânte de vânt, Albinele dau zor în stupină, Cu florile făcând legământ. Livada bătrână se-nclină Ca baba-n strai de mireasă. Flori grele ciorchine anină De ram și rodu-și revarsă. Cântă-n tufiș o turturică; În sat din frunza de fag O doină timpu-l despică Și-și lasă ecoul pe prag. O iau de mână ca pe-o soră Și-o cuibăresc adânc în pântec; E primăvară și e horă ! Și toate-mi izvorăsc din
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
CE VREMURI...Pogoară lumina-n grădinăPe aripi frânte de vânt,Albinele dau zor în stupină,Cu florile făcând legământ.Livada bătrână se-nclinăCa baba-n strai de mireasă. Flori grele ciorchine aninăDe ram și rodu-și revarsă.Cântă-n tufiș o turturică;În sat din frunza de fagO doină timpu-l despicăși-și lasă ecoul pe prag.O iau de mână ca pe-o sorăși-o cuibăresc adânc în pântec;E primăvară și e horă ! Și toate-mi izvorăsc din suflet.Au adus berzele cuciiși
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LIVADA Ghiță-a hotărât să vadă Ce mai este prin livadă. Și-a văzut, de poți să crezi, Cum pășteau cuminți doi iezi, Cum din cuibul din gutui Se ițeau vreo patru pui Măricei, de turturică, Cercetându-l fără frică; Iarba verde și compactă, Cucul dând ora exactă, Mierla-n prun cântând o horă, Iar prin roua incoloră Un arici ca un moșneag, Strecurându-se pribeag; Pomii-n floare de sidef Și un sturz, cam fără
LIVADA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374532_a_375861]
-
din relatările Elenei Preda, soția scriitorului) De aici și până în ziua fatală n-a fost decât un pas. Va urma) Ion Ionescu-Bucovu MARIN PREDA ȘI „ERA TICĂLOȘILOR” ( partea a doua) În cartea sa, "Cum a murit Marin Preda", scriitorul C. Turturică, ,povestește cum și-a petrecut ultima zi din viață. Am să recapitulez și eu. Era pe 15 mai 1980, o zi splendidă de primăvară. Marin Preda jubila după succesul său cu "Cel mai iubit dintre pământeni". În relații proaste cu
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
ai Ligii Scriitorilor Români, Matei Călinescu, Andrei Codrescu, Octavian Curpaș și Florentin Smarandache (membru al Ligii Scriitorilor ), din S.U.A., Mariana Zavati Gardner, din Anglia, membră a Ligii Scriitorilor, Radu A.Florescu, Virgil Nemoianu, Petru Popescu, Dorin Tudoran și Dan Cristian Turturică din SUA, Daniela Voicu, membră a Ligii Scriitorilor, din Elveția, Petre Jipa, membru al Ligii Scriitorilor, din Germania, Alexandru Petrescu din Spania, membru al Ligii Scriitorilor, Vasile Barbu, Livius Lăpădat, Pavel P. Filip, din Serbia, membrii ai Ligii Scriitorilor Români
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
le înțeleg pe dos Lumină e un pom umbros Rămân în mână cu săgeată Iar arcul pleacă spre o țintă Inima roșie-i... de pică Învăț să zbor mai mult de frica Curajul cuibărit în piept Se zbate că o turturica Un șoricel ce botu-și linge, Satul. Mâncată-i o pisică. Pe coală neagră de hartie Sunt desenate albe fonduri Ca niște hărți desfășurate Acoperind întreg pământul Doar niște litere-s lăsate Vârfuri de gânduri, inundate. Citește mai mult Toate le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
misiuni a încetat activitatea uzinei și fabricarea avionului IAR 80/81″. ------------------------------------ [1] Numele de alint al fratelui mijlociu [2] Wikipedia, Turnu-Severin, epoca 1940-1945. (Misiuni de sacrificiu - Grupul 1 Vânătoare în apărarea teritoriului național, aprilie - iunie 1944, Alexandru Armă și Sorin Turturică, editura Militară, 2011 Fragment din volumul „La vârste senectuții” - proză scurtă 265 pag. Editura „Societatea Scriitorilor Militari”, București, 2014 * Paște Fericit, tuturor! E liniște și pace în orașul lui Brâncuși. În această duminică, prima din luna Mai 2013, probabil ați
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
este de „a răspândi cunoștințe privitoare la toate relăciunile vieții poporului nostru” și „a lăți gustul cetitului”, prin reproduceri din clasici și din literatura populară. Ca atare, în domeniul poeziei, sumarele conțin pagini din Miron Costin (Viața lumii), Ienăchiță Văcărescu (Turturica), V. Cârlova (Păstorul întristat), I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, D. Bolintineanu, V. Alecsandri (inclusiv poezii din culegerea sa de balade populare), M. Eminescu. Nu lipsesc nici Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici, G. Coșbuc (în 1919 i se reproduce
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
14; Ileana Alexandra Orlich, Song of My Emerging Self: The Poetry of Andrei Codrescu, MELUS, 1993, 3; Autobiography & Postmodernism, îngr. Kathleen Ashley, Leigh Gilmore și Gerald Peters, Amherst, 1994; Ioana Pârvulescu, Poetica exilului, RL, 1995, 19; Emanuel Tânjala, Dan Cristian Turturica, „România” de la New York la Los Angeles, București, 1997, 319-326; Richard Collins, Andrei Codrescu’s Mioritic Space, MELUS, 1998, 4; Florea Firan, Întoarcerea lui Andrei Codrescu, R, 1998, 1; Gabriel Stănescu, Un poet postmodern în blue jeans, RL, 1999, 13-14; Andreea
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
ATIONEM] Care ibovnică? Cea grasă... Pthiu... trecut, nici vorbă nu mai este. ANETTA. Drept spui? INTENT[ATIONEM] Parole d'honneur! Ce-ți spun eu... Doamne mare gâscă era... și cine 294r dracu să ție // la o gâscă... când are o turturică ici... ca tine. {EminescuOpVIII 367} ANETTA Bine măi, nu ți-i rușine de oameni? INTENT[ATIONEM] (tragic) Dar ce să fac Dumnezeul meu! când tu nu mă mai asculți... când sufletul tău nu mai vrea să știe de mine. Un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
casă, era așa de mult sânge, așa de mult venin care curgea pe pământ și șerpi pătați cu alb se târâiau {EminescuOpVIII 573} în șiroaiele de sânge, eu însă stam sus și priveam cum se înghițeau unii pe alții. O turturică albă zbura deasupra pământului; însă un șerpe-și ridică capul din adâncime și apucă pe turturica albă. Ea fâlfâia, sărmana mititică, însă o parte după alta fu înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pătați cu alb se târâiau {EminescuOpVIII 573} în șiroaiele de sânge, eu însă stam sus și priveam cum se înghițeau unii pe alții. O turturică albă zbura deasupra pământului; însă un șerpe-și ridică capul din adâncime și apucă pe turturica albă. Ea fâlfâia, sărmana mititică, însă o parte după alta fu înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era înspăimîntători să vezi, și neci o rază de lumină și speranță nu mergea în jos prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gîndit niciodată să emigreze. Lipsa unui asemenea gînd din mințile majorității românilor Își are explicațiile ei și sînt prea complexe ori prea simple pentru a putea fi expediate Într-o frază. Dar au, parțial, dreptate Emanuel TÎnjală și Dan Cristian Turturică atunci cînd, vorbind despre emigrația română În Lumea Nouă, după 1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut acest pas pur și simplu pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
România Împotriva Statelor Unite. Diplomația absurdului, 1985-1989, traducere de Melania Stela Radulescu, Editura Silex, București, 1995, passim. Vezi și ediția americană: Romania versus the United States. Diplomacy of the Absurd, 1985-1989, St. Martin’s Press, New York, 1994; Emanuel Tânjală, Dan Cristian Turturică, „România”, de la New York la Los Angeles, cu un cuvînt Înainte al autorilor, Editura Nemira, București, 1997, passim. Vezi și Lucian Giurchescu, „Noi nu sîntem de-aici, noi sîntem de niciunde”, 22, nr. 40, 6-12 octombrie 1989, pp. 12-13. Emanuel Tânjală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]