400 matches
-
ca prim “izvor”, firește, pe martorul ei, Adrian Păunescu, a fost repovestită cu har de Aurelian Silvestru, scriitorul basarabean pe care, cunoscându-l, l-am absorbit ca pe un înțelept “rătăcit” (apropo de romanul său “Cel rătăcit”) în lumea noastră ușuratică, egoistă și aproape păgână. Iată și respectiva întâmplare, redată acum de mine, cu temerea că modesta mea repovestire va știrbi din coerența și semnificația conținute în sursa originară. Se știe că, în 1990, Grigore Vieru a fost investit cu însemnele
CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945]
-
din nou, cu Dumnezeu. Acum s-a încheiat o minunată pace, care mai înainte părea imposibilă. Căci cine ar fi nădăjduit că Dumnezeu iarăși se va împăca cu oamenii? Nu pentru că Domnul era vrăjmaș al oamenilor, ci pentru că omul era ușuratic la minte, nu pentru că Stăpânul era aspru, ci pentru că robul era nemulțumit”. De ziua Înălțării la Ceruri a Mântuitorului, Constituția Apostolilor consemnează: „doi bărbați au stat înaintea lor în haine albe, care au zis: bărbați galileeni, ce stați căutând spre
ÎNĂLŢAREA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341568_a_342897]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > PRIETENUL CASEI. Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1219 din 03 mai 2014 Toate Articolele Autorului O mai știți pe Zoe? Doamna Trahanache cum îi zice lumea bună descrisă de Caragiale. Aaa! Ușuratica aceea cu bilețelul pierdut? Da! Despre ea este vorba. Ce a îndemnat-o oare să rătăcească un bilet de amor? Numai așa, de florile mărului, ca Ion Luca Caragiale (acum este permis ca-ca, fără prenume nu) să aibă un motiv
PRIETENUL CASEI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343241_a_344570]
-
de mijloc ale poporului francez, tablou care are meritul de a fi autentic și veridic. Pasajele citate, zice el, reprezintă a cincisuta parte din roman. Dacă o femeie tânără va citi cartea, lectura ei nu o va îndemna la plăceri ușuratice, ci, dinpotrivă, înspăimântată, și le va refuza. Întregul roman nu este decât o succesiune de chinuri, de păreri de rău pentru faptele comise și de remușcări, care, într-o împletire inevitabilă a destinului conduc spre un final groaznic: moartea. Apărătorul
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
coboară spre cală. Annike își deschide drumul cu o lanternă. - Ai m-ai fost pe aici? o întreb, luptându-mă cu numeroasele pânze de păianjen, agasante, care mi se lipesc de față. - Destul de rar, zice, nu-s chiar așa de ușuratică precum crezi! De fapt, îți dai seama și singur! - N-am vrut să zic asta! Tace. Lumina laternei dezvăluie o ușă metalică uriașă. Annike o împinge cu amândouă mâinile, ignorând scârțâitul jalnic al balamalelor. Este un fel de depozit sau
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
Armonia, chitara, lira, psaltirea, instrumentele de aramă cu clape și în general muzica „cerească (adică de la Dumnezeu) are sens”. „Psalmul liniștește sufletele, le recompensează cu pace, calmează zgomotele și valurile cugetelor. Înmoaie tendința sufletului spre mânie și cumințește pornirile lui ușuratice. Psalmul strânge prietenia; unește cele despărțite; împacă pe dușmani. Fiindcă cine poate considera dușman pe cel cu care a înălțat același glas către Dumnezeu? Așa psalmodia acordă și cel mai mare bine, iubirea, pentru descoperă ca verigă de legătură pentru
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
nu-l plasează pe autor în amvon.Este doar o invitație în agora cetății culturii : o cetate cu toate porțile/cărțile deschise ! Așa cum îi și stă bine unei asemenea cetăți. Cartea poate fi lecturată pornind de la o predică ușoară (deloc...ușuratică !) : -«Priviți-l « și terminând cu una târzie : «Gorbaciov și Judecata de Apoi «. Și invers ! Fără a risca decât pierderea unei anumite coerențe de intenție stilistică.Și nicidecum de conținut ;și de care devii conștient abia după ultimul cuvânt. La a
LECTURI PERPENDICULARE : POZIŢII ŞI DIS-POZIŢII LA MARIN TARANGUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345438_a_346767]
-
toată poziția socială înaltă pe care o avea. Urmând sugestia lui Maiorescu că Veronica ar fi născută pentru a zăpăci destinele marilor bărbați, diferiți istorici literări, biografi și publiciști, în cursa pentru spectaculos, au creat Veronicăi Micle efigia unei femei ușuratice, nestatornice și indiferență la sentimentele înalte ale poetului. Realitatea a fost tocmai invers, dar clișeul impus de o societate nedreaptă, grăbita și superficială este greu de înlăturat cu toate dovezile incontestabile. Muză lui Eminescu nu a fost o femeie ușoară
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
al vieții mele, singura mea aspirație, și viața cu tine, singura mea speranța”. Eminescu o prezență pe strada amicilor lui drept logodnică să. Cercul “Junimea” s-a opus ostentativ. Maiorescu afirmă că “nu merită această cinste”, deoarece ar fi o “ușuratica”. Pe deasupra este “o femeie fără avere”. Probabil Maiorescu nu i-a putut ierta Veronicăi faptul că la 14 ani, depusese mărturie împotriva lui într-un proces de moralitate. Eminescu și Veronica nu s-au căsătorit deși erau legați printr-o
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
-l surprinsese mai înainte zâmbind atât de atrăgător. Înghițea în sec și se întreba în gând: "oare mi-a văzut picioarele? Nu am tras fusta suficient ori bluza mi-a dezgolit sânii și l-a deranjat?! Nu-i plac fetele ușuratice, asta este clar, dar ce? Eu arăt ca ele...?" Seara, fără să treacă de ora nouă, Eugen avea grijă să o conducă acasă, chiar dacă ea mai protesta uneori. - Dar este devreme, de ce trebuie sa intru în casă, neapărat? - Pentru că este
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
șoldurile bine proporționate, umerii largi, iar văzută de aproape n-ai niciun cusur, ba chiar ești încântătoare! La asemenea vorbe măgulitoare din partea unui străin abia cunoscut, Violeta găsi de cuviință să bată în retagere, așa, ca să nu fie considerată o ușuratică, mai ales că era vorba despre ea. Acum aprecierile erau venite ca de la un bărbat aflat în fața femeii dorite, nu ca ale unui doctor despre o bolnavă întinsă pe targă. - Regret că n-am fost prevăzătoare și m-am considerat
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
în ziua precedentă, Bebe zisese ceva mai excitant despre instabilitatea ei, eroina romanului, dar nu i-a luat vorbele în seamă. Și-a adus aminte de trăirile doamnei Bovary în prezența soțului ei mai vârstnic decât ea. Nu o vedea ușuratică și avidă de aventuri amoroase. Găsea la Emma un trai ca al ei și acest lucru o fământa. Și George avea unele asemănări cu domnul Charles Bovary și era soțul ei, de la care dorea multă, mult mai multă afecțiune. Reiese
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
frumos decât să concepi un copil, să îi dai viață și să îl crești?! Mama este o Dumnezeire minunată. Mama este o ființă puternică. Din păcate, uneori, în societate, importanța ei este minimizată de oameni fără scrupule sau de femei ușuratice, care, doar pentru faptul că au avut timp și au răsfoit niște cărți, dând copy-paste la câteva cuvinte, se cred emancipate. Poate că nici nu ar fi cazul să le enumerăm aici, pentru că acele păreri chiar nu contează. Sunt oameni
REFRENE PENTRU OAMENI SLABI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376174_a_377503]
-
din nou, cu Dumnezeu. Acum s-a încheiat o minunată pace, care mai înainte părea imposibilă. Căci cine ar fi nădăjduit că Dumnezeu iarăși se va împăca cu oamenii? Nu pentru că Domnul era vrăjmaș al oamenilor, ci pentru că omul era ușuratic la minte, nu pentru că Stăpânul era aspru, ci pentru că robul era nemulțumit”. De ziua Înălțării la Ceruri a Mântuitorului, Noul Testament consemnează: „doi bărbați au stat înaintea lor în haine albe, care au zis: bărbați galileeni, ce stați căutând spre cer
ÎNĂLŢAREA CA O ÎNTOARCERE „ACASĂ” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378682_a_380011]
-
pe] care nu le înțeleg, nu au nici un rost. Și atunci când tov. prim-secretar era în concediu au fost unele probleme care nu aveau nici un rost. Aceste probleme ridicate în fața C.C. și față de sarcinile mărețe pe care le avem, par ușuratice. Îmi iau angajamentul ca aceste probleme, mărunte în fond, să nu mai aibă loc și să răspund întocmai hotărârii C.C., pentru că prin aceasta, implicit, primim un sprijin efectiv în munca politică și profesională. Acum mă zbat tocmai cu acest birou
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cunoaște numele. Borsa îi atrage atenția Ducelui asupra unui grup de femei care traversează cameră alăturată. Printre ele se află Contesă Ceprano pe care Ducele o admiră foarte tare, desi cu un aer neserios și vesel, isi proclama principiile lui ușuratice în materie de femei (Questa o quella per me pari sono). În timp ce dansatorii sunt angrenați într-un menuet, femeile avansează și Ducele se îndreaptă direct spre Contesă și își exprimă regretul că aceasta părăsește bălul. Ducele îi oferă brațul pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nea lăsat un portret care este expus la Muzeul Louvre, din care ne privește un personaj cu un aer batjocoritor, care l-ar fi putut face atrăgător. Se spune că o dată, când a fost acuzat de a avea un comportament ușuratic, Francisc I și-a scos de pe deget inelul sau cu diamant și a scrijelit cu el pe geamul uneia dintre ferestrele palatului cuvintele următoare: Fiecare femeie este diferită. Francisc I era un soldat viteaz, dovadă fiind faptul că a fost
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
unanim cele două creații de maturitate ale lui Verdi, publicul larg a descoperit în ele o secătuire a inspirației melodice, o prea accentuată slăbire a miraculoaselor însușiri din tinerețea Maestrului, o lipsă a acelei mentalități laissez fair aller poate ocazional ușuratica dar atractivă și pe care nici un fel de perfecțiune tehnică nu o putea înlocui. Numai timpul va fi cel care ne va da răspunsul la această dilemă. Giuseppe Verdi s-a născut într-un cătun, Le Roncole, si a crescut
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
e „unul dintre acei tinerei din lumea bună care suferă de literatură, de slăbiciuni elegiace, de mici nimicuri de eleganță și subtilitate, de tandreți vane, de flirturi, cu un stil prețios și pretențios”3. Așadar, un simplu dandy vanitos și ușuratic? Un veleitar fără leac? Chiar dacă atunci când Lorrain scrie cele de mai sus În Le Figaro, deci În 1896, Proust nu e Încă un nume În lumea literelor franceze, chiar dacă André Gide Își va reproșa mereu că a respins apariția În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu trebuie decât o Întâmplare pentru ca tot ceea ce credeai pierdut să reapară, lizibil, puternic, strălucitor. În zilele noastre, Puritanismul rănit - Împotriva căruia dandysmul a pornit un război crâncen, mai curând hărțuindu-l decât atacându-l frontal, cu săgețile zeflemelei sale ușuratice -, se ridică și Își Îngrijește rănile. După Byron, după Brummell - cei doi mari ironici atât de diferiți, dar exercitând o influență poate egală -, cine ar mai fi crezut În forța bătrânei moralități anglicane? Ei bine, ea nu mai exista! Dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și decadenții de la 1880, mai bine de un secol de revoltă se astâmpără În mod ieftin În Îndrăznelile „excentricității”. Dacă toți au știut să vorbească despre durere este pentru că, În disperarea că n-o vor depăși vreodată altfel decât prin ușuratice parodii, ei simțeau, În mod instinctiv, că ea rămâne singura lor scuză și adevărata lor noblețe. De aceea, moștenirea romantismului nu este preluată de Hugo, pair al Franței, ci de Baudelaire și Lacenaire, poeți ai crimei. „Totul În lumea asta
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
prin instrucție, cugetare și îndelungi voiajuri, lui C.-D. îi place să ironizeze și mai îngăduitor, și mai sarcastic, ceea ce nu-l împiedică, din când în când, să gesticuleze ca și cum ar fi însuflețit de emanația unor sublimități. Volubil și familiar, ușuratic uneori, „peregrinul transilvan” își dezvăluie, cu fiecare epistolă trimisă din țări străine, o fizionomie care, dincolo de expresia de încântătoare dezinvoltură, își are complexitatea ei. SCRIERI: Rudimentele gramaticii române, București, 1848; Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine unui amic
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
o intrigă facilă, de vodevil, reprezentată în 1845 și tipărită în același an. Ironia autorului, greoaie, se îndreaptă în egală măsură (la fel ca în unele comedii ale lui V. Alecsandri) împotriva boierilor mărginiți și conservatori, dar și împotriva tinerilor ușuratici, întorși de la Paris cu maniere cosmopolite. Eroii vorbesc într-o limbă moldovenească firească, cu unele preferințe lexicale (arhaisme sau neologisme) care le dezvăluie starea socială sau nivelul de cultură. A mai compus o comedie cu cântece, în patru acte, nepăstrată
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
Charlotte îmi vorbise despre viața ei la Paris după primul război mondial. Îmi spunea că perioada aceea de după război, care devenea, fără ca cineva să poată ghici, perioada-dintre-cele-două-războaie, avea în atmosfera ei ceva profund fals. O falsă jubilare, o uitare prea ușuratică. Asta îi amintea, curios, de reclamele pe care le citise în ziare în timpul războiului: „Încălziți-vă fără cărbune!”, și ți se explica cum puteai folosi „ghemotoace de hârtie”. Sau: „Gospodine, fierbeți rufele fără foc!” Și chiar: „Gospodine, economisiți: fiertura fără
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de arheolog profesionist ale lui Cezar Bolliac, care se mândrea cu președinția Comitetului arheologic. În ceea ce privește rubrica de arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră”, dar „ușuratică” și o „puternică imaginațiune de poet și de ziarist”, dar „pe care nu o știe totdeauna potoli” (78, p. 115). I.H. Crișan a adus argumente interesante privind faptul că preoții asceți geto-misieni kapnobatai erau „adepți ai doctrinei zalmoxiene” (79, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]