281 matches
-
e cântec, ochiul e lumina, auzul e cântecul, eu e Dumnezeu 74. Trebuie însă precauție atunci când astfel de afirmații devin axiome, întrucât arheul, entitate spirituală, participă la esența divină, fără să-i fie însă acesteia coextensivă căci, lipsit de calitatea ubicuității, omul nu i se poate substitui divinului. Adevărată e doar substanțialitatea termenilor, nu însă și identitatea lor absolută; de aceea căderea lui Dionis spre exemplu în dorința de-a se recunoaște pe sine ca Dumnezeu, este ineluctabilă 75. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
creată o „istorie care expulza străinii din comunitatea celor aleși”. în toată această compoziție nu lipsește personajul colectiv și amorf al poporului/națiunii, „adevăratul făuritor al istoriei”, actor, scenarist și regizor. Un exemplu așa cum este cel care urmează dă măsura ubicuității, omnipotenței și omniscienței poporului/națiunii în tripla ipostază anterioară: „Cei ce făuresc, cu brațele și cu mintea, istoria, vor să o vadă și înscrisă în pagini de carte, în modul cel mai veridic cu putință și la un nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anunța nașterea acelui global village, a satului planetar, devenit acum realitate. Într-o lume a internetului, a televiziunii prin satelit și prin cablu, a instrumentelor internaționale de credit, a telefoanelor mobile etc., este greu să te sustragi acestui val comportamental. Ubicuitatea informației de tot felul, de la cea specializată la cea comună, extensiunea capitalurilor și a rețelelor economice, viteza de penetrare a modelelor culturale, schimburile de experiență și expertiză și dislocările forței de muncă conduc cu necesitate la omogenizarea existenței la scară
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
referatele, legate de un domeniu sau altul, le ai gata fabricate pe internet. Biroul sau locul de lucru încape în volumul mic al unui laptop, pe care, sprijinit pe genunchi, îl deschizi oriunde: în grădină, în gară, în avion. Prin ubicuitatea și transversalitatea noilor mijloace de informare și comunicare, sistemul de învățământ contemporan și-a schimbat fața și s-a reformat. Pe de altă parte, modul de organizare a școlii contemporane pune în umbră statutul vechi al profesorului artizan, cu har
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la imaginile despre lume, nefiind în stare să mai pătrundă la lumea ca atare! Noul mediu de comunicare se prefigurează ca un torent al unificării și ralierii la o cultură declarat diversă și eterogenă, dar unică în străfundurile ei (vezi ubicuitatea limbii engleze, clamarea unor „valori” mereu aceleași precum eficiența, randamentul, reușita cu orice preț etc.). Fenomenul de masificare și de aliniere la aceleași cunoștințe și valori, chiar dacă nu este vizibil direct, este deosebit de periculos din punct de vedere psihologic, moral
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
b) Zborul lui Icar Spuneam cu riscul de a fi "selectat" în Clubul Virtual al "Specialiștilor" Care Se Uită și nu Înțeleg Nimic (CVSCSUȘNÎN) că o dimensiune a războiului actual și al războiului în general este războiul pentru piețe. În ubicuitatea actuală, am putea vorbi și despre o piață a războiului. Există cereri, există oferte. Milton Friedman spunea că piața reprezintă cel mai inteligent mecanism economic. Ce mi se pare important de semnalat, pentru că se discută despre dinamica piețelor emergente, este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
din noi; Eul este minciuna. Ființa este unică; Eul este multiplu. Ființa este cuvîntul perfect; Eul este ignoranța. Ochiul în triunghi, care vede tot, știe tot și veghea ză asupra tuturor simbolizează Ființa, omniprezentă și omniscientă. Ființa este unitate și ubicuitate. Ereziile le creează Eul, nu fac parte din ontologia Ființei. Aceasta alege modul și momentul contactului nostru cu materia, pentru a ne îmbogăți prin experiență. Ea poate alege orice formă, ținînd seama însă și de meritele și de necesitățile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cum ar zice Ion Barbu - a cântecului, într-un discurs ce-și reia și variază la nesfârșit pretextele, cu atât mai mult cu cât tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei încurajează menținerea atmosferei incantatorii. Ca să sugereze intensitatea sentimentului erotic și ubicuitatea luminoasei prezențe a femeii iubite ce iradiază în toate lucrurile din jur, poetul multiplică spectaculos elementele de relație, fie la nivelul versului („Te simt în glas, în buză, în respirație,-n carte”, „Nu știu ce țipă-n tine: foamea, trecutul, marea”, „Sărutul
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a căii vieții și adevărului Fiului lui Dumnezeu. Infernul detenției devine paradis terestru pentru cel însuflețit de imensa putere de transfigurare a credinței ortodoxe, se preface în spațiu al fericirii, mărturisirii și rugăciunii. Versiunea italiană recuperează stilistic universalitatea lui Steinhardt, ubicuitatea în spațiul și timpul istoric și spiritual al României și omenirii, disponibilitatea sa uriașă de a se mișca în interiorul paradoxului. Pentru gânditor, ortodoxia nu are nimic fatalist, idilic și molcolm, ci reprezintă însăși esența dramatică a scandalului messianic, a dublei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
între Singapore și Santa Cruz de Tenerife, că beau numai porții duble de whisky turnat peste cuburi de gheață, că pierd zile întregi pescuind păstrăvi somonați, că aleargă de la un bar la altul, că asistă (printr-un fenomen foarte aproape de ubicuitate) la toate concertele, filmele, piesele de teatru, baletele, conferințele și colocviile din lume. Studierea Fenomenologiei spiritului de Hegel, citirea masivelor opere ale lui Husserl, Heidegger, Merleau-Ponty, Hjelmslev, Bertrand Russell și L. Wittgenstein, a tuturor scolasticilor, a Vedelor, a Upanișadelor și
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
pământului, continuăm să mimam o prosperitate și o demnitate vecine cu paranoia. O clasă superpusa, subțire că o lamă de brici, formată nu se știe când și posedând averi imense dobândite nu se știe cum excelează la un singur capitol: ubicuitatea. O vezi pe coperta revistelor și a ziarelor, o auzi la radio și o reîntâlnești la televiziune. Cu cat arătăm noi mai ponosiți și mai încruntați, cu atat par ei mai luminați de voioșia traiului paradisiac. Iar imediat sub această
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
din incapacitatea de a conserva atitudinea gravă față de predecesori" (p.22) sau "Poetul optzecist e rebelul ce simte nevoia eliberării de clișeele și convențiile tradiției. Mereu cu ironia la braț, el realizează o acțiune de terapie estetică, eliberând modelele de ubicuitate și reducându-le la proporțiile lor reale. Această atitudine nu trebuie privită însă ca un act de devalorizare a modelelor". (p.36) Analiza propriu-zisă a poeților este accesibilă chiar și celor care, ca și mine, nu-i cunosc pe toți
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
un regulator al existenței și un argument decisiv în negocierea cu eternitatea, că ființa noastră nu este pasageră și că esența ei nu este alterabilă. Și pentru a susține toate astea, ea și-a dezvoltat atît de utila funcție a ubicuității și, conform proiectului, instrumentează totul: merge la atelier, trezește conștiințe, activează memoria, provoacă imagini, încheagă discursuri de forme, își animă colegii, dă telefoane, scrie, își plastifiază revista, o distribuie, crede, se revoltă, speră, visează și, din cînd în cînd, organizează
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
un lucru mai anarhist decît mincinoasă lor independența și plictisitoarea lor stima de sine: șomajul. Mai mic burghez, măi mincinos și mai conformist decat taxime- tristul, nu e nimeni. Sfârsesc prin a spune, cu un fals sentiment de mîndrie și ubicuitate, ca iubesc o îndeletnicire pe care o detesta și un oraș pe care îl țin sub observație de nevoie. Își dau ifose, iar mediocritatea le întreține o anumita doză de relativă importantă: „Sîntem prima imagine a orașului”, zic ei. Din
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
cunosc pe calomniat, care mi-a fost student, și pe care l-am inspectat pentru gradul didactic unu, înainte de revoluție. A fost pînă în 1989 profesor de română și director al Școlii Elementare din comuna Muntenii Noi, județul Tulcea. Doar ubicuitatea l-ar fi putut ajuta să fie în același timp în două locuri despărțite prin cîteva sute de kilometri. Să mă întorc la informația lui Laszlo Alexandru, pe care Gabriel Andreescu o reproduce cu unele omisiuni, și care se referă
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
multe pălării pentru un singur cap? Vă răspund mai întâi la ea. Ba da, mi se pare. De fapt, nu mi se pare, sunt sigur. De câtăva vreme practic o echilibristică ingrată, chiar riscantă. Nu m-a vizitat niciodată ispita ubicuității, însă am tot mai des momente când simt că e prea mult. Revenind la ierarhia de care aminteați, cred că sunt scriitor. Am publicat câteva cărți, am tradus (adică rescris) masiv și cotizez săptămânal cu șapte-opt articole prin diverse jurnale
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
să redau un fragment: „Străbătea un tunel de cuvinte, era unul dintre ele. Avea conștiința integrității sale verbale, se plasa în locurile adecvate, locuia în orice dicționar consultat pe moment, de fapt se simțea prezent în toate dicționarele posibile, cu ubicuitatea naturală a speciei sale. Adora să fie pronunțat și scris, se integra între buzele cui îl folosea vorbind, se așternea pe hârtia care îl adoptase cu ajutorul mașinii de scris, al tocului sau al creionului. Îl copleșea tristețea când se socotea
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
accente particularizate la un Gellu Naum în amestecul de frazare “nobilă” și de derapaj calculat către prozaic și deriziune. Protagonistul sam, în care s-a văzut și “un fel de ‘mopete’ cu care împarte deopotrivă minuscula inițială și statutul de ubicuitate” (Luminița Marcu) face, într-adevăr, ecou personajului-marionetă-scripturală al lui Mircea Ivănescu și grupului intrepret de “roluri” definitorii pentru mica familie, aici a “cocoșaților”: romanțioasa minodora, sensibilul și purul fiu benedict, fratele istovitu, ori “patronul librăriei concordia”, cu nume de fioros
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
de domnul Ponta am să-i fac și eu câteva laude. A reușit performanța să chiulească de la ședințe (...) cel puțin un mandat și, totodată, să ia diurna de deplasare și banii cuveniți de ca și cum ar fi prezent. Aceasta se numește ubicuitate și anume caracteristica unui om de a fi în mai multe locuri simultan. De aceeași proprietate s-a bucurat domnul Ponta când dădea interviuri la Cotroceni în timp ce cartela lui vota liniștit , adică fura, cum spunea domnul Ponta, potrivit propriilor cuvinte
Nicolicea, despre Ponta: A trăit "ca un aurolac" la Paris () [Corola-journal/Journalistic/47491_a_48816]
-
căzute-s cerurile unul peste altul. revoltați pururi, fumează tabac ieftin, înjură știu doar că viitorul încă nu e trecut neînduplecați precum șarpele căruia i s-au furat puii pe umede pietre își amintesc timpul când încă nu aveau gânduri ubicuitatea, plasma lucrurilor devenite ființe nimic nu le poate sta împotrivă sunt mustul viu bolborosind prin verigile cramei, de-a lungul zilei și de-a lungul nopții meșteresc ce nimeni nu știe, neștiind că între cei fără de chip numai țipătul preschimbat
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
cu sunetul Kha! pietŕ vino să te văd - știu că bați în poartă cu o boare de vânt; nopțile-mi sunt numărate, zilele-mi sunt și sunetul lumii primordial bate cu egalitate în tâmpla secretă a casei, dar am o ubicuitate simplă pe care-o măsoară pământul: știi cum îl duc eu pe brațe, cum rănile lui, la războaie, prin mâinile mele trec și fac alte răni sub prea bătutele cuie și, Doamne, nu-i nimeni între Răsărit și Apus decât
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
literari ar putea fi îmblînzită printr-un imaginar puzzle liric: ahturile lui Conachi, grandioasele viziuni eminesciene, cavalcadele onomatopeice ale lui Macedonski, miniaturile melancolice ale lui Ion Pillat, blestemele argheziene, Isarlîk-ul barbian, Levantul lui Cărtărescu... și lista rămîne deschisă. În această ubicuitate discretă stă farmecul lui Bolintineanu.
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
aici un rol mare, cu fațete ale ludicului pe care eu nu le-am văzut manifestîndu-se atît de plenar ca aici - Răzvan Vasilescu (Kocikariov), fără odihnă din rîvna cu care vrea să-și însoare prietenul, căpătînd pentru asta chiar darul ubicuității, Andreea Bibiri (Agafia Tihonovna, fata de măritat), o Sonia formidabilă în “Vanea”, o inocentă și fragilă fată bătrînă, seducătoare în candoarea imposibilității de a-și formula alegerea, Mariana Mihuț, Fiokla Ivanovna, Pețitoarea cea neobosită în tumultul trucurilor ei adunate într-
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
cele mai mici detalii. Valeriu Grama rămâne o solidă instituție a teatrului românesc, cea mai lungă carieră de director de teatru din România, un director iubit și prețuit de toată lumea. Va trece ceva timp până nu-i vom mai simți ubicuitatea la Casandra. Impresionant este și faptul că, deși știa că se va pensiona și nu va mai purta responsabilitatea stagiunii '99-2000, a promoției 2000 cum se spune, Valeriu Grama a asigurat debutul stagiunii, făcând tranziția mai ușoară urmașilor săi. Cum
Aplauze pentru Sebastian by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17431_a_18756]
-
faptul că o idee de carte pe care o avusese cîndva fusese pusă în practică aproape simultan de un alt mare autor: Borges - "n-am încecat decît sentimentul contemporaneității mele cu cineva care trăiește la mii de kilometri depărtare". Falsa ubicuitate corporală pe care o pune în scenă Mircea Horia Simionescu nu este decît o dramatizare a acestei stări de "contemporaneitate" în ciuda distanțelor și diferențelor de orice fel. O sincronizare cu mai marii ultimei jumătăți de secol pe care o simțim
Fals tratat de călătorie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16661_a_17986]