4,882 matches
-
provizorat pândit de sordid. În spectacolul lui Mircea Cornișteanu realul se încarcă de semnificație, povestea devine lentila microscopului pentru a studia lenta corupere a omenescului, dar și ocheanul întors prin care privitorul se identifică cu imaginea celuilalt. Ironia și compasiunea, uimirea și tandrețea compun întregul unui demers regizoral exprimat cu discreție, dar nu mai puțin expresiv. E un fel de dramaturgie și un fel de regie mai rar întâlnite în ultimul timp pe scenele bucureștene, poate pentru că, în pofida aparentei lor simplități
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
am cunoscut în vremea de început a Amfiteatrului, când aproape totul în jur părea să nu se mai potrivească cu sufletul nostru activ și frustrat, se păstrează în textele pe care prietenii i le parcurg și după dispariția lui cu uimirea în creștere. Arta Popescu, scenariul lui Gavril Pinte, se publică în fragment în Ziua literară, pe pagina III, față în față cu spațiul generos al cronicii cenaclului de pe pagina II. în sală, lume bună, aplauze și, după ce se consumă și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
referă la cărți socotite astăzi celebre și aparțin unor critici la fel de celebri, măcar în epoca în care au trăit. Unele ies, evident, de sub condeiul unor profesioniști și au chiar o anume frumusețe literară. Ceea ce ne umple o dată în plus de uimire. Iată cîteva exemple. În 1851, romanul Moby Dick este respins de un editor englez, sub cuvînt că e “prea lung” și “cu stil învechit”. În 1856, lui Flaubert i se refuză Madame Bovary: “Domnule, ați îngropat romanul într-o grămadă
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
scrisori, toate venite ca răspuns din partea politicienilor americani sesizați de acest cuplu. De asemeni, pe când încercăm să obțin mai repede cetățenia SUA, am cerut sprijinul, în necunoștința de cauză, unui senator democrat, argumentând că am sprijinit financiar partidul republican: spre uimirea mea, senatorul m-a ajutat, arătând că o face nu pentru că am sprijinit partidul aflat în opoziție, ci pentru că aveam dreptul... Din păcate, în “mașină politică” de astăzi, în care alegătorul este considerat doar un fir de nisip, o rotita
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
Irina Marin Reeditat de editura Casa Cărții de Știință din Cluj, romanul Marianei Vartic O lume fără mine urmează perspectiva carrolliană asupra universului copilăresc, propunând o povestire introspectivă, în care o nouă Alice explorează, cu aceeași uimire a predecesoarei, granița dintre lucruri și cuvinte. Senzația stranie, de care nu scapi până la sfârșit, este că toate aceste pagini ar fi trebuit scrise la persoana a treia, dar că, dintr-un motiv obscur, s-a produs o deraiere înspre
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
percepției, și mai puțin ca evocare a unei vârste autentice. Așa cum Aventurile lui Alice... sunt doar într-o mică măsură o carte pentru copii, tot astfel și cartea Marianei Vartic este doar într-o mică măsură o carte despre copilărie. Uimirile fetiței se împletesc cu verva și inventivitatea lui Humpty-Dumpty (“m-am zgâriat într-un câine și m-am împiedicat în până mâine”, este răspunsul pe care fetița îl dă la un moment dat, prinsă într-un dialog imaginar cu bunica
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
propensiune a creatorului către o metafizică a artei sale să se producă invers: dinspre metafizică spre materie și, evident, către înțelegerea materiei ca purtătoare de metafizică. Presimțirea Orei fatale (o altă obsesie a poemelor), spaimele cărnii, angoasele, dezgustul , regretul, durerea, uimirea că totul se precipită deja, dau, bineînțeles, o altă dimensiune practicii poetice, o altă însemnătate oricărei Estetici. Elegia în defensivă. Pînă la ritmurile elegiace poetul trece însă prin haosul disperării și al îngrijorării extreme. Materia și “nimburile” nu se suprapun
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
să geamă”. Nu e de la-nceput calm și echilibru sau nu e mereu așa, ci tensiunea, prea umana răzvrătire se dezlănțuie în gesturi expresioniste de mare intensitate. Își fac loc și poemele de dragoste ca și cele amuzat-ironice, ecou al uimirii că salvarea vine atît de prozaic de unde nu gîndești. Deși e conștient de forța artei de a transmite influxuri perceptibile în “Cetate”, poetul își asumă, probabil că nu elegiac, și faptul că o experiență personală rămîne totuși să se consume
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
întoarcerea la Ritz, nu lăsa nici un dubiu asupra faptului că ieșea de la Schiaparelli. În primul caz, expresia ei consta în aceea că ținea gura constant întredeschisă, ca într-un fel de moliciune dezabuzată, opusul exact al unei guri căscate de uimire; nu răspundea niciodată întrebărilor pe care i le puneau vînzătoarele, își lăsa mîinile înmănușate să zăbovească peste diverse articole și, pretinzînd totodată, fără nici o delicatețe, că nu se oprește la nimic, se mira în secret de absolut tot. Pentru întoarcerea
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
așteaptă să-l mîngîi, fragil, Cu ochii ridicați spre tine dulce, Nainte-ntre cercefuri să se culce? Să fie despuierea ta de-aripe Un cîntec începînd să se-nfiripe Acum, parcă în prag de despărțire De tot ce-a fost sfială și uimire? Să fie o ciudată pregătire De a pleca?...
Să fie o plăcere în a-ți da... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8909_a_10234]
-
Hyperboreea. Numai că n-o să am vreodată șansa asta. Pe Doamna Constanța Buzea n-am văzut-o niciodată. O cunosc, însă, ca poetă, "De pe pământ". I-am trimis, cu ceva vreme în urmă, patru poezii, fără nici un rând însoțitor. Spre uimirea mea, Domnia Sa le-a publicat. Asta a fost tot. Ba nu. Mai e ceva: Nu credeam să-nvăț a muri vrodată". (M. R.) o scamă pe fluviu cât vezi cu ochii stângace animale sufletești în derivă larma lor adoră idei
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
te doare palid e și rămurișul cu zodii de rășină și alabastru acum întâmplarea deschide fereastra și avalanșa de-aramă intră în orașul asediat de heralzi o ploaie de slove-n turnir așa cum a fost nu se mai știe o uimire crește noptatic pe bolgii de slavă vezi cum lumina s-a stins pe redute din clipă în clipă sigur reveriile acestea transparente lasă să se vadă metafizica morții și te cutremuri prin sângele lor vâslește fâlfâitul nocturn al îngerului exterminator
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
În cultura românească, este greu de cuprins și explicat! În lunga activitate pe altarul literaturii romanești a Întâlnit și cunoaște sute de scriitori și oameni de cultură români. Este o adevărată enciclopedie. Nu am cuvinte să-mi exprim admirația și uimirea pentru o asemenea personalitate complexă și fascinantă. Site-ul internet http://cartesiarte.ro poate convinge pe oricine, fără cuvinte În plus. Revistele PORT@LEU și ALBINA ROMÂNEASCĂ pe care le conduce sunt de asemenea concludente În privința Înaltului standard pe care
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
văd odată acest spectacol de excepție, care descrețește frunțile cele mai Încruntate. REGINA MAMĂ, de Manlio Santanelli, În regia lui Gelu Colceag - un spectacol cu numai doi actori - Olga Tudorache și Marius Bodochi. Am rămas și sunt Încă mut de uimire văzând vigoarea și interpretarea magistrală a inegalabilei regine a scenei, Olga Tudorache. Este o minune, de unde atâta energie să stea pe scenă aproape 4 ore? Rolul «reginei mame» i s-a potrivit de minune, și spectacolul va intra cu siguranță
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
În acest anotimp al pierzaniei se ofilesc În camera de chihlimbar florile mele strânse de cu vară, de cu toamnă, În acest ierbar sentimental, inventat pe furiș? Cum și de ce dimineți de opal Îmi adună În pumni sufletul rătăcit de uimire? Plop am sa fiu Într-o altă viață. Cu sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va da! Ninge
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
pe acoperiș îl muți dintr-o mână în alta îți atinge și ochii și parcă totul e pe furiș năzuiești spre identitatea unor bulbi în devenire cu ei te amesteci trecând dintr-o absență în alta ca într-o somnambulă uimire încerci să aprinzi focul cu un manuscris care îți tocește zilele și duce o parte din tine ce n-ai s-o mai întâlnești vreodată în plăsmuirea lungului exod dar focul lunecă din vatră rămânând în loc o suire cu nașteri
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
era considerat aparte deoarece nu fusese Înainte ortodox și abia vorbea românește: mai a târziu a fost hirotonit episcop sub numele Natanail. La Viena i-am cunoscut deaproape pe faimoșii cântăreți de operă Nicola Ghiaurov și Ljuba Velitsch, care spre uimirea mea erau aplaudați pe stradă de trecătorii care Îi recunoșteau. La cererea mea, chimiști cunoscuți, G. Pannetier, Secretar al Societé Chimique de France și Shigeru Oae, din Tokyo, m-au invitat să lucrez cu ei. Acesta din urmă mi-a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
sugerat lui Mircea să mediteze asupra ei și el a rîs. "Nu-i o carte mare, dar are pagini admirabile", mi-a spus el. "De exemplu, partea finală, în care e vorba de quartetul Heilige Dankgesang al lui Beethoven". Spre uimirea mea, Mircea îmi recită în nemțește indicația completă înscrisă de Beethoven la începutul părții a treia: heilige Dankgesang eines Genesen an die Gottheit, in der lydischen Tonart. Ar vrea să reasculte acest quartet și îi promit că-i voi aduce
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
o zi să curețe de moloz - fără a îmbrăca mănușile de rigoare - o nișă din colțul cel mai îndepărtat al bucătăriei, dînd spre un zid unde se aciuiaseră cîndva niște porumbei. La scurt timp după aceea, vîrstnica necugetată constatase cu uimire amestecată cu groază, că deși nu avusese pînă atunci nici un fel de probleme cu ochii, nu mai putea să-i țină deschiși la nici o oră din zi sau din noapte. Practic, pleoapele ei - arcuri refuzînd să se încordeze, gloanțe lipite
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
basarabean Alexe Mateevici apoteozează minunea și lumina sfintei Învieri În poezia "Hristos a Înviat". "Lumini lucesc la gura mormântului deschis/ Întunecimea piere o clipa-n toată firea .../ Hristos Învie !... Paznici, să fie vouă vis/ Lumina vă orbește, v-a Înlemnit uimirea./ Lumina din lumina cerescului cuprins/ Lucește-acum pe chipu-I. Îl-nalță biruința./ Și, lepădând pământul Îl lasă foc nestins/ Pe calea mântuirii ; nădejdea și credința./ Cu moartea Sa pe cruce, murind nevinovat,/ Ne-a dat El nouă pilda a marei
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
se adune, eu mă Îndreptam deja spre ușă. Vocea lui m-a urmărit după ce eu am luat-o la fugă.”. Romanul tratează deopotrivă iubirea dintre cei doi tineri, naratorul exploatând această etapă a descoperirilor Într-o manieră subtilă, marcată de uimirea și de nevoia de a se maturiza rapid Într-o lume care nu acceptă diferențele de rasă și În care victime și călăi sunt deopotrivă vinovați pentru ceea ce se Întâmplă. Casa bunicilor rămâne pentru Danny un spațiu al liniștii și
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
de copil se traduce În dorința arzătoare de a pleca de pe „franjurii de pământ” pentru a trăi pe covorul de asfalt al orașului, etanș, astfel Încât face imposibilă trecerea morții către glezne. Însă odată ajunsă la covor, ființa umană realizează cu uimire că regele se strecoară și pe aici, sub forma „morții planificate de stat”, a „represiunii”: „Regele de la oraș nu te lasă să-i ghicești slăbiciunile: când se- mpleticește, zici că se-nclină, dar el se-nclină și ucide”. Datorită complexității
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
În care iepurii vorbitori Își scot jobenul și rămân goi, căci trucurile nu mai pot măslui realitatea. Societatea imaginată de Jones e o junglă În care rănile de briceag pe care și le face Lewis, luciditatea lui Înecată În alcool, uimirea În fața tandreții unei semiprostituate sau În fața forței interioare a lui Kit nu sunt decât fațetele unei nevoi disperate de a trăi autentic. Proscrisul e o carte care, pur și simplu, RESPIRĂ.
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
și care, implicit, se petrece retrospectiv (ulterior audiției). În plus, sub incidența evenimentului, întrucât auzul neclipește (încremenind sincron pe operă), nefiind deci nici o intervalitate, experiența acestui contact se traduce exclusiv ca impresie. Placată evenimențial, conștiința este surprinsă (impresată) în/de uimire, pe (sub acel) moment inhibându-i-se reflexivitatea. OS este astfel valabilă numai pe cât incidează (clipa evenimentului), căci nu se poate conserva dincolo de propriu-i TA (care o mărginește strict). Cel mult, pe deasupra, poate fi păstrată doar ca imagine (înregistrare
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor văzute, fiind rânduit la aceasta de către Domnul. Și mult har s-a revărsat în sufletul primului om și mintea lui cea în chipul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]