252 matches
-
de "curaj" și de moralitate politică, n-a avut puterea să iasă din cuvântul-ordin al lui Brucan și Yarrow privitor la Basarabia, devenită, sub bolșevism, una a "minorităților", între care românii înșiși au fost cotați ca "minoritate". Paul Goma, spre deosebire de uitucii noștri comentatori și făuritori de istorie, a reținut, în răscolitorul său roman-document, Basarabia, un amănunt uimitor. Politicienii responsabili de la Chișinău, în zilele când încă nu se produsese resurecția veleităților imperiale rusești, au trimis mesageri la București spre a-i ruga
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ruby; rută; schimba; schimbă; schimbător; semn de circulație; sens unic; sentimentul; soartă; soț; spre; sta; stînga; a suci; superstiție; o nouă șansă; teatrul; tîrziu; toarce; toți; trafic; trecutul; tren; trist; țară; țeapă; uita; a uita un lucru; a nu uita; uituc; unde; urcă; uzină; vacanță; vara; vecin; vedere; venit; a veni înapoi; vesel; veselie; viața; vino; viraj; a vira; virat; visează; vreme; zgîrcit; 90°; 180°; 360° (1); 764/331/84/247/0 întreba: curiozitate (102); curios (75); răspunde (46); răspuns (40
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
resemnare; ridică; risipă; rudă; rupere; sărac; a scăpa; scăpa; scăpare; schimbare; scîrbă; scump; sentimente; sfîrșeală; singur; slăbi; somn; soț; spaimă; sperietură; suferă; a suferi; supărat; superficial; șansa; șirul; tatăl; teamă; telefonul; temelie; totdeauna; totul se transformă; trăiește; trece; trenul; uitat; uituc; umiditate; urma; ușor; a nu vedea; vedere; vită; voință; vreme; zar; zăpăcit; ziua(1); 797/343/105/238/0 pîine: mîncare (192); hrană (77); grîu (46); caldă (43); făină (42); foame (24); albă (16); coaptă (13); aliment (12); masă (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stop; strîns; din strîns; suspendă; șmecherie; taină; tărie; temporar; tot așa; totdeauna; treabă; nu ține; a ține minte; uite; universul pe umeri; vas; cu vecina; la viață; vis; vrea (1); 784/301/112/189/0 uită: memorie (66); amintire (31); uituc (24); tot (22); amnezie (18); iartă (18); repede (18); bătrîn (15); trecut (15); amintiri (13); minte (13); amintește (10); pierde (10); vede (10); privește (9); prost (9); nepăsare (8); tristețe (7); mereu (6); totul (6); durere (5); omite (5); șterge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și recules al unui oracol ce prevestește fără greș destinul omenirii, declamînd vorbe mari în situații banale și lansîndu-se în perorații subtile doar pentru a dovedi cititorului că moșneagul în cauză e chiar Heidegger și nu cine știe ce ghiuj ramolit și uituc -, în vreme așadar ce filozoful ațipește în dormitor sub povara vîrstei și beteșugurilor, cele două femei - fosta amantă și actuala soție - leagă o conversație pe cît de ostilă pe atît de terapeutică, spovedindu-se una alteia și retrăind, secvență cu
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
la timp... Astfel încât ajunsesem în capitala Poloniei înaintea confraților mei ce călătoriseră încet cu trenul spre nord. Țin minte că din delegație făcea parte și buna noastră colegă Olga Zaicik. De atunci, îmi rămăsese un renume de zăpăcit și de uituc. Pe care, între timp, sper să-l fi amendat, cât de cât. Dar ce figură pe confrații mei sosiți cu trenul, când îi întâmpinasem în holul hotelului, știu și cum se numea: Europeiski, unde ni se făcuseră din timp și
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și cu rău mă vremuiră -/ Pe toate le-am sorbit în rădăcini!// Și nu-i nimic străin - a'mele-s toate,/ dator nu sunt: plătit-am cu prisos! -/ că tot plătind uitucilor la rate,/ cuțitul mi-ajunsese pân-la os.../ Dar am rămas așa cum scrie-n carte -/ priviți-mă și-o să vedeți ușor/ că nu-s asemeni nimănui în parte,/ deși,-ntr-un fel, vă semăn tuturor." Geo Dumitrescu și-a făcut cu seriozitate
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
Și totuși, în Povestea iubirii exact asta se întâmplă. Stefan Merrill Block umanizează științificul, transformându-l într-o poveste de dragoste. O poveste care începe demult, în Anglia, și se termină în zilele noastre, o poveste cu lorzi iubăreți și uituci și femei ce se lase iubite ca să uite, o poveste cu dislocări geografice și emoționale, traversări de mări și țări pentru a ajunge într-un loc poate chiar mai ostil decât cel din care ai plecat dar de unde nu te
O poveste de dragoste by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5423_a_6748]
-
venit la putere în noiembrie 1996 nu s-a putut atinge de mână armata a P.D.S.R.-ului, a P.R.M.-ului. O precară situație economică moștenita, înrăutățita în timp prin practică de timide improvizații a noilor guvernanți, fascinați de algoritmi și uituci în privința unei politici de perspectivă a sacadat diminuarea nivelului de trai, într-o lume tot mai plină de ispite și deci natural înclinată să se întindă mai mult decât îi este plapuma. Peste toate, capacitatea de producție a țării a
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
Vă întrebați poate cum poate continua un articol care începe atât de promițător ? Ei, bine, la fel! CB îl prezintă pe CB ca pe singurul om cinstit, drept și cu memorie din România. Noi, toți ceilalți, suntem fie idioți, fie uituci, fie răi. Cronicarul a închis deci Adevărul literar și artistic (20 sept. 2005) care ne exclude astfel din sfera oamenilor de bunăvoire, vorba scriitorului, și a trecut la alte publicații. l Suplimentul de cultură editat de Polirom și de Ziarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
în cămară", la ceasul zorilor mahmuri, în cenușiu și abandon. Universu-i este unul familiar, anodin, prozaic, fără "glorie", - dar, ca în poezia lui Bacovia, generator al unei atmosfere stranii și înlănțuitoare, aproape magice, de neuitat. (Ș.F.) Alunecă vinul: bătrân uituc sub lumină. Se zbate cu fața la păsări sărace, fără țipete, fără culori, încât abia se văd și numai în dreptul becurilor: ninsori mărunte care înclină tablourile în pereții gri. Zilele ating pământul odată cu geamantanele deschise de prea multe haine purtate, dar până
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
când erai copil și ciopleai fluiere de alun cum puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare Citind poezie catalană încerc să descifrez cuvintele tale, poet catalan prin peretele aproape transparent al acestei distanțe, între munții tăi și munții mei, la două margini de
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
a susține că merită toată atenția. l întrebările Iolandei și răspunsurile poetului, calitatea și substanța sincerității amândurora, cuceritoare, convorbirea lor nu s-ar mai sfârși! Cartea de dialoguri ce se prefigurează va fi pasionantă, cu siguranță, determinându-l atât pe uituc cât și pe neștiutor să afle ori să-și reamintească, cu necesitate, despre, de pildă, "puterea celor fără de nici o putere", despre poeții generației '80, despre flerul, curajul și înțelepciunea mentorului Cenaclului de Luni în a le asigura, în epocă, tinerilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
așa cum pustnicul în schitul său nu frînge rugăciunea nicionoaptenicizi nicimamănicitată nicisoarenicifurtună nicibinenicirău. Astăzi..., pericol diafan Ceva îmi spune că am devenit amanta plînsului adînc dintre noi. Cu bărbăție în filigran iubirea mi se zbate pentru a nu o-nghiți îngerii uituci. Astăzi..., ars poetica, la viitor Mai aștept. Acest vers, umflat ca un înecat, miroase rău, îmi face greață. De ce să forțez un mort să stea în picioare ca o marionetă, cînd, de fapt, mai pot să rabd o clipă două
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
jerbe de glorii juvenile, sărbătoream infestarea curcubeielor cu îngeri căzuți la datorie, flaușam cancere tandre-n asociații private de locatari, încoronam cu moi cununi de paie prinți sfioși și prințese virgine, mitraliam roua în zori și-n amurg, seara adastam uituci în straturi de brusturi, dis-de-dimineață bombardam iarăși cu bombe de bulion metropolele, recitam, zvăpăiați, cocoțați pe case, pagini din Baudelaire, din Apollinaire, din Lautreamont, din Sade, bătătoream cu sîrg iluziile întregii generații, desființam orice flutur și-l transformam în fîntîni
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
a iubitei, într-un fel de toasturi lirico-eseistice pe care ni le închipuim rostite cu paharul de șampanie în mână: "Ești icoană a feminității din alt veac:/ Cu trup divin și păr de iarbă dulce;/ Cu ochi copilăroși sub genele uituce;/ în văzul lor cad în genunchi și tac// Iar gându-mi melancolic fără leac/ Mă ține treaz să celebrez discret/ Icoană a feminității din alt veac." (Rondelul feminității din alt veac). P.S. Pe ultima copertă a cărții - o secvență din
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
lăsînd să se bănuiască pe undeva o linie ferată credincioasă, un terasament de piatră sfărîmată cu tîrnăcopul, cu scaieți și volbură printre traverse, un tren tărăgănat alene pe șinele liliachii, topite între buloane romantice. vagoane pline de oameni tulburi, somnoroși, uituci, necunoscuți. Apoi. apoi lucrurile s-au precipitat. se pare că existase o încăpere. se închegase brusc o odaie luminoasă, mobilată suav de raze late de soare, parfumată de îngerii înaltei olfacții, o cameră înnobilată de două făpturi nepermis de îndrăgostite
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
mă trezeam îngînînd. slab de înger/ ca oricare alt cîntăreț cu țthera fugă a omului/ din ochiul meu drept după omul/ din ochiul meu stîng după omul/ din zare. nici chipuri, nici drumuri corabie beată/ intrînd pe furiș. în povestea uitucă/ a lînii de aur cu vinul - cu zeul/ dintr-un ochi/ întru altu’ bolboroseli splendori ale cărnii-n/ cuvintele unor mereu prea tinere limbi. prin care trece neauzit/ vestitorul inimă-albastră pe inima goală în inima flăcării - flacără mistuitoare/ căzută în
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
trezit pe noian de cuvinte inimă goală în inimă-albastră dragostea nu m-a învățat plînsul plînsul nu m-a învățat dragostea - născut ca să văd și să uit ce-am văzut - m-au rotit numai din poveste-n poveste în poveste uitucă cuvînt de la facerea lumii/ cuvînt ziditor de bieț cîntăreț cu țthera: ale tale sunt doar frumusețea și vlaga l din aducere-aminte-n uitare și din utare-n uitare adîncă te cîștig și te pierd de parcă te-aș trage la zaruri. hyperboree trezie
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și cu rău mă vremuiră -/ Pe toate le-am sorbit în rădăcini!// și nu-i nimic străin - a"mele-s toate,/ dator nu sunt: plătit-am cu prisos! -/ că tot plătind uitucilor la rate,/ cuțitul mi-ajunsese pân-la os.../ Dar am rămas așa cum scrie-n carte -/ priviți-mă și-o să vedeți ușor/ că nu-s asemeni nimănui în parte,/ deși,-ntr-un fel, vă semăn tuturor." Geo Dumitrescu și-a făcut cu seriozitate
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
și să-i respecte "dorul de teatru și de actorie: "Partea vie, a noastră, a lui Șerban, s-a încheiat. Începe partea eternă, Șerban va continua să existe în amintiri, în dorul nostru de teatru. Cred că Dumnezeu e cam uituc. Prea uituc. Altminteri nu înțeleg cum ar putea să nu mai citească răbojul pe care i-l întinde în fiecare noapte Petru Pescarul cu cei care sunt rechemați. Nu pot să cred că nu ar fi băgat de seamă că
Mircea Albulescu: Partea vie a lui Șerban s-a încheiat, începe partea eternă () [Corola-journal/Journalistic/80698_a_82023]
-
-i respecte "dorul de teatru și de actorie: "Partea vie, a noastră, a lui Șerban, s-a încheiat. Începe partea eternă, Șerban va continua să existe în amintiri, în dorul nostru de teatru. Cred că Dumnezeu e cam uituc. Prea uituc. Altminteri nu înțeleg cum ar putea să nu mai citească răbojul pe care i-l întinde în fiecare noapte Petru Pescarul cu cei care sunt rechemați. Nu pot să cred că nu ar fi băgat de seamă că Șerban e
Mircea Albulescu: Partea vie a lui Șerban s-a încheiat, începe partea eternă () [Corola-journal/Journalistic/80698_a_82023]
-
Cioculescu. Nu deținea o rubrică anume, ca Șerban Cioculescu, tatăl său, dar colabora cu articole pe teme diverse, mai cu seamă istorico-literare, dar nu numai. O parte din ele au fost acum înglobate în ultima secțiune a volumului Amintirile unui uituc, apărut la sfârșitul lui 2012 la editura târgovișteană „Bibliotheca”. Voi face pe marginea lui câteva însemnări. Dar în ce consta șansa de care începusem să vorbesc, referindu-mă la textele care-mi veneau, îngrijit dactilografiate, de la Barbu Cioculescu? De obicei
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
făcută de autor că au figurat mai întâi în sumarele României literare. Dar m-au bucurat încă mai mult, trebuie să recunosc, textele din prima parte a cărții lui Barbu Cioculescu, cele propriu-zis memorialistice, amintirile. Fie ele și ale unui „uituc”. Le aștept de multă vreme, după cum se poate închipui. Le-au așteptat, sunt sigur, și alți cititori ai lui Barbu Cioculescu, doritori să urmărească „lungul drum în viață al unui octogenar pe cărarea cu spini”. Un narator redutabil și un
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
puzderie de mărunte evenimente carei impresionaseră simțurile în faza celor dintâi pâlpâiri de conștiință . Contactele cu ce se întâmplă în jur se înmulțesc, privirea în afară își lărgește raza de cuprindere și către alte ființe, către familie, către lumea socială, „uitucul” făcându-ne martorii unei vieți cu ale cărei desfășurări eu unul am găsit câteva contingențe. Și eu, de pildă, mam bucurat la culme de cea mai lungă vacanță școlară posibilă, în primăvara, vara și toamna lui 1944, datorată cursului pe
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]