431 matches
-
am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la mine boccea de strânse sume. Le las spre moștenire doar limba prea curată Ce scaldă făurirea
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
6 x 70 cm), semnată în partea dreapta jos în culoare de ulei brun „Luchian” și face parte dintre lucrările din perioada 1904 - 1910. Flori cu forme și culori diferite dispuse în evantai, iar altele căzute în partea stângă a ulcelei, sunt orchestrate în armonii cromatice de tonuri variate prin juxtapuneri de alb cu violeturi, verzuri, roșuri, rase pe alocuri cu cuțitul de paletă pentru a reda transparența și încărcate cu pastă doar în zone clar delimitate. Fără a fi tratate
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
8 cm). Tema florilor abordată în această lucrare este rezolvată compozițional punând accent pe echilibrarea șarpantei dublului triunghi intersectat. Echilibrarea cromatică este realizată prin cele două grupuri de albăstrele așezate pe suprafața mesei de o parte și de alta a ulcelei. Cromatica se rezumă la dominanta albastru - albastru violaceu pentru flori, de o mare claritate și strălucire a culorilor realizate prin așezarea materiei picturale cu cuțitul de paletă alternând cu tușe de pensulă cu dimensiuni medii pentru a sugera forma petalelor
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
cari are / A zice, ca din întâmplare: „Deschideți-mi ușa, / Că vine mătușa!” Degrabă voi o să fugiți / Să îi deschideți? Dar nu știți Că a murit biata mătușă / Și nu poate fi ea la ușă? De mult îi oale și ulcele. Încă din vremurile cele În care lupii se vădeau / Că la culoare albi erau!” „Păi da! Păi nu am zis eu bine?” Spuse cel mare. „După tine, Ar trebui s-o țin afară / Pe mama, până către seară! Când coada
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
și recipiente din sticlă și din ceramică pictată. Pe marele banc central, acoperit de o placă din marmură, zăceau câteva mojare de diferite dimensiuni, din piatră, din bronz și din lemn, și apoi o serie de plite pe care fierbeau ulcele și retorte din cupru, emanând un subțirel abur aromatic. Un cuptor dintr-un material refractar emitea, pe fundal, o blândă lucire roșiatică. Lângă banc, poetul văzu un bărbat ce părea să aibă aceeași vârstă ca și dânsul, care Îl privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
seva unui nume, ci și încărcătura socială a lui, la fel personajul își are rudele, moștenitorii săi care s-ar simți ofensați dacă acum după ce-a trecut atâta amar de vreme de când pan Bijinski ș-a făcut oale și ulcele, am dezgropa lucruri nu tocmai plăcute și nu ușor de justificat. Nu e totuna dacă ești strănepotul lui Radu cel Frumos sau al lui Mihnea Turcitu, iar în domeniul ficțiunii e mai bine să te înrudești cu bunul Bezuhov decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
noștri, ci mediul în care, iată, tocmai am ajuns: castelul gotic Potoțki. Episodul 115 DOAMNA POTOȚKI La ora când scriem aceste rânduri, bătrâna doamnă Potoțki, tenacea locuitoare a aripii de vest a castelului, va fi fiind de mult oale și ulcele. Nepăsătorul timp a trecut peste amintirea domniei-sale, albindu-i oasele, șlefuindu-i vertebrele, subțiindu-i imperceptibil metacarpienele. Ierburi înalte, flori de românită, fragile păpădii au crescut rând pe rând din mormântu-i, spulberându-se cu plecarea fiecărui anotimp. Generații întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vaselor, arderea în cuptor la care au adăugat, pentru mai mare și mai bună rezistență și folosire, smalțul și unele elemente decorative. Fiecare gospodărie și fiecare comunitate producea în interior tot ce avea nevoie: oale de diferite mărimi și întrebuințări, ulcele, căni, tăvi, linguri, chiupuri de ținut alimente pe termen lung (miere, untură, carne), vase mari de ținut cereale etc., care nu erau făcute de toată lumea, ci de câțiva care se 215 specializaseră în această meserie. Nu avem nicio mărturie despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
etaj se deschidea un chepeng larg, probabil gura de Încărcare de la vechea fânărie. Hangiul Îl ridică și Îl Îndemnă să se apropie de deschidere. Dedesubt, un grup de bărbați ședea În jurul unei mese din lemn de stejar, bând din niște ulcele de lut. Erau adânciți Într-o convorbire pașnică, departe de obișnuita efervescență a tonurilor de cârciumă. Păreau să Își omoare timpul așteptând ceva. - Aceia sunt toți oaspeții dumitale? Întrebă În șoaptă poetul. Celălalt, după o ocheadă rapidă, făcu semn că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
el), poza tatălui mort se holbează cu un optimism și o încredere nelalocul lor la forța făuritoare de istorie a oamenilor muncii, fără să poată participa la lupta de clasă. Așa‑i trebuie altruistului ăstuia patologic! A ajuns oale și ulcele, focul a dat și el o mână de ajutor la chestia asta și nici măcar mormântul nu i se cunoaște. Și dacă‑i adevărat ce se spune, așa au pățit milioane de alți oameni din toată lumea, care au dispărut fără urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tulburătoare carte. Așa, în Cișmigiul de acum nouă ani, se putea vedea o schimnică întunecată înșirînd pe patru bănci la rând o stranie tarabă de smochine. Hula copiilor n-o tulbura din treabă. Vederea mea însă o scotea din minți: ulcele cu blesteme săreau după mine, "făcînd să se cutremure inima cea mai păgînă". Această întîie întîlnire cu Destinul meu Cometar nu mi-e îngăduit s-o uit. Dar ușurința-mi în cântărirea acelei vestiri a fost mare. Mi s-a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
doar prin ricoșeu. Cu mult mai tare e aia, deh, cu situl arheologic. O reclamă de te doare-n șpiț. Mîrlănia întruchipată. Un profesor, ori arheolog, ce-o fi el, se teme, mai rău decît pentru viața lui, de spargerea ulcelelor, amfore etc pe care le-a dezgropat. Iar Dorel, muncitor pe șantier, din greșeală, firește, tocmai acolo nimerește cu mingea. Îi face zob profesorului toate prăpăditele și imbecilele lui de ulcele. Ha, ha, ha, nu-i așa că-i haios? Ce
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
teme, mai rău decît pentru viața lui, de spargerea ulcelelor, amfore etc pe care le-a dezgropat. Iar Dorel, muncitor pe șantier, din greșeală, firește, tocmai acolo nimerește cu mingea. Îi face zob profesorului toate prăpăditele și imbecilele lui de ulcele. Ha, ha, ha, nu-i așa că-i haios? Ce-i trebuie lu' moșu' ăla, lu' cretinu' ăla dă profesor arheologie? Că doar de asta ne arde nouă acuma, hait? Nu-i așa că-i bună? Cine l-a pus să dezgroape
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
nu-i așa că-i haios? Ce-i trebuie lu' moșu' ăla, lu' cretinu' ăla dă profesor arheologie? Că doar de asta ne arde nouă acuma, hait? Nu-i așa că-i bună? Cine l-a pus să dezgroape, nene, oale și ulcele? Noi, muncitorii în construcții, facem mișto cu mare voioșie dă intelectualii ăștia trimbulinzi. românești este la fel ca și lumea în care trăim. Păi cum ar putea fi altfel? Și cum mass-media din România par să cadă în imund precum
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
ce a furat toate cireșele din pom, Creangă Ion și află din păcate că hoțul de cireșe ajuns învățător culcând fânul Moldovei a plecat și el să-l caute pe copilul căminarului codrii de aramă răsună de strigăte de răzeși ulcele milenare cucuteni adună brume de lacrimi ai unor Flămânzi lucrători Ștefan cel Mare oricâte fiice ar da țarului tot în închisoare ar zăcea cu întreg neamul de moldavi sub flori de tei un copac secular din Copou adună esențe euristice
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
tronului au dispărut fără urmă în împrejurări necunoscute. Trecuse însă mai bine de un an și tânărul nu mai apăruse. Cei mai mulți îl uitaseră, iar unii își aduceau aminte de el doar când poposeau la câte un han și cu o ulcea de vin pe masă își povesteau faptele de vitejie alături de căpitanul care lovea dușmanii cu paloșul său. Voievodul ar fi vrut să-l aibă iarăși alături, căci dușmanul ajunsese din nou la Dunăre, de astă dată cu o oaste mult
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
vin amintiri fugare puse-n în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea plină de ulcele și nopțile dormite prin vâlcele? unde-i fântâna noastră cu izvoare, din care-au curs legende milenare? pe bolta naltă îmi ridic privirea, se cuibărește-n suflet iar uimirea, atâtea stele sunt pe cerul sfânt și-atâta dragoste e pe
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368423_a_369752]
-
dintre acestea fiind potrivit pentru exemplificare. Am ales cel de-al X-lea text doar din motive de spațiu...tipografic: “...Repetate erori acoperă/urmele altor ninsori,/departe, departe,/copacii încep să se vaiete./ Din cerul al noulea cad victime,/stele.../ Ulcele de lut, aburind de cafele:/în ceramici, înfloresc dezinvolt/imortele...” În fine, după câteva zile de lectură a acestei cărți interesante, la final descoper și un “index autobiografic” al fiecărui autor. O bilă albă pentru realizatori. Constat că membrii Cenaclului
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
era mai mare dragul să-i vezi cum apreciau țuica, brânza de oaie, afumăturile, zacuștele de ardei, sau de vinete, cârnăciorii uscați și pișcători la limbă, mămăliga pripită, puii fripți în țagle, dar și căpșunica de anul trecut adusă-n ulcele de lut cu frumoase înflorituri tradiționale plus mici ciobituri moderne. Da’ când a venit lăutarul Pardailan din capul satului cu frate-său și cu un ginere de-au început să tragă de burduful acor- deonului furat de bunicu-său de la nemți
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din care se alcătuiau pe vremuri veșminte, a modelării lutului din care se făceau nu numai oale și ulcele ci și adevărate opere de artă, descoperite în situri arheologice. Aș cita de la pagina 240, un paragraf semnificativ: „Convingerea mea este că, în sensul cel mai general cu putință, pe înțelesul tuturor, fără a deforma esența reprezentărilor, cultura este o
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
-i cinstesc cu o litră de țuică? - De atâta drum or fi obosiți săracii. Fă-ți pomana întreagă și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie până în luncă. Acolo se opri la câțiva pași de corturi și grăi: - Bine ați venit în ținuturile noastre. - Bine te-am găsit, tataie! - Nu
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
din Marginea Suceava expune obiecte utilitare din ceramică: oale de prins lapte, de sarmale, căni și cănițe originale prin formă și culoarea naturală. Ceramica de Corund este reprezentată de domnul Szasz Blaziu care aduce la târg o diversitate de obiecte: ulcele, ulcioare, căni, farfurii, străchini, cești, pe care sunt prezente motivele specifice ceramicii din această localitate: laleaua, margareta, porumbelul, cocoșul. Culorile sunt fie uni: albastru, verde, roșu, maro, fie în combinații: alb-negru-maro roșcat, maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud.
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Acasa > Strofe > Timp > HANUL AMINTIRILOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
scutură macii o buburuză pe mâna femeii - răscruce de drum o libelulă clatină firul ierbii - nicio umbră ploaie de vară - vârful bărcii despică curcubeul nori negri-n apus - vechiul povârniș cu fragi parcă mai abrupt din primul cules pomană-n ulcea nouă - candelă luna culesul în toi - coșurile vechi pline cu musculițe miros de reavăn - boii înjugați la plug aburind brazda pâclă peste deal - ecoul tălăngilor ritmând liniștea răcoarea serii - în palma strânsă căldura castanei Cer plin de stele - sub tei
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu', din celea
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]