5,770 matches
-
facă. Nu în formă descriptiva a memorialului ci sub aceea de narațiuni nutrite din materialul cules în călătorie. A scris, astfel, cîteva nuvele și povestiri, ca Mateo Cipriani (publicată în ziar înaintea apariției în volum a memorialului), O cantatrită de ulița (purtînd subtitlul "din memoriile unui călător"), Ascanio și Eleonora, Orașul bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti (și aceasta apărută, în 1858, în Naționalul). Editorul, dl Mircea Anghelescu, precizează că publică, în ediția sa din 1975, pentru prima oara în volum
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
trei basme culte și nuvelă Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, publicată în volum, în 1861. E o recuperare prețioasă (reluată, acum, în ediția din 1998) care e totdeauna prestigiul unui editor. Cu unele reale calități, O cantatrită de ulița reînvie, înfiorat, dragostea naratorului pentru o cîntăreață de locanta. Cînd îi mărturisește sentimentele, cîntăreața îl refuză. E readusa în scenă la Livorno, unde se îmbarca pe un vapor pentru a pleca în America. Aici, i se destăinuie naratorului că nu
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
căuta, pe un aeroport cât o țară balcanică, de-a lungul unei șosele nesfârșite, cu rare blocuri îndepărtate, fără identitate, fără memorie, cu un mărunțiș neînsemnat în buzunare. Este un vis obraznic, frate bun cu acela în care, tre-când pe ulițe de la noi, gloduroase, spre a da colțul în străinătate, si nu oriunde, ci pe principala stradă comercială, timpul se și încetinește, dar se și scurtează, secvență nu face trecerea, înțelegi că te vei poticni acolo, nevolnic, între molozuri și obstacole
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
rusul la noi în sat, ierea într-o mașină din aia neagră și s-a stricat mașina și noi ne-am adunat mai mulți să ajutăm. Că mașini atunci nu prea vedeam, așa că dacă una se stricase la noi pe uliță, am dat toți năvală să vedem ce și cum. Noi nu știam cine este, numai că jandarmul de la noi, unul Țepordei, a recunoscut-o după o poză din ziar. Ne-a dat pe toți deoparte și el s-a dus
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
pistoale automate, nu se apropia nici rîndunica fără consimțămîntul celor doi și al paznicilor. De trecut au mai trecut ei prin comună, în goana mașinii, erau greu de văzut că geamurile erau fumurii, praful se făcea o perdea groasă pe ulițe. Dar așa cam la o săptămînă a venit unul de-al lui Guraliuc, care se reangajase în armată spuneau unii sau că făcea treburi murdare în numele comuniștilor spuneau alții, dar care era de aici din sat și l-a luat
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
intra în comună în duba miliției, care se strecura greu printre troienele rupte cu plugul unei mașini de război, cu șenile, clopotele băteau de ceasuri întregi anunțînd trista veste a morții lui Stalin. Femeile plîngeau, bărbații umblau fără rost pe ulițele satului sau chiar pășind peste troienele cît gardul, înghețate, întrebîndu- se ce e de făcut în situația dată. Nimeni nu știa și asta adîncea și mai tare panica, prin mai toate curțile se auzeau bocete și înjurături, zbierete de animale
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
cu gura până la urechi, cu nasul borcănat, saltimbanci, iluzionistul cu pelerină și joben negru, fete cu costumație specială de arenă care săreau coarda sau făceau roata, bărbați purtând de mână maimuțe, alte animale în cuști pe rotile toate acestea transformau ulița de promenadă a piteștenilor într-o hărmălaie multicoloră. Cei de pe trotuar priveau cu atenție cum iluzionistul scoate porumbeii din joben sau cum învârte bagheta magică sugerând că este în stare să transforme apa în vin. Panglici pe gură sau limbile
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
viziteze locurile în care acesta s-a născut. Comuna Rășinari, din județul Sibiu, adăpostește casa în care marele filozof a copilărit, însă nimeni nu o poate vizita pentru că este proprietate privată. Casa memorială "Emil Cioran" se află pe una dintre ulițele comunei sibiene Rășinari. O simplă placă de marmură, sub care se află un mic bust, amintesc turiștilor că acolo s-a născut unul dintre cei mai mari filozofi români, informează . Reprezentanții Primăriei din Rășinari susțin că încearcă de ani buni
Casa memorială a lui Emil Cioran nu poate fi vizitată. Vezi aici de ce () [Corola-journal/Journalistic/24665_a_25990]
-
pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ". Și Matei și-a acceptat martiriul cu vorbele "Vreau sa mor creștin. Lovește!". Ultimul a căzut capul domnitorului. Trupurile au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele "purtate în prăjini" pe ulițele cetății și înfipte la o poartă a Seraiului, iar după trei zile aruncate și ele în mare. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. După uciderea Sfinților Brâncoveni, Doamna Marica Brâncoveanu cu cele două fiice, nepoții, care fuseseră trecuți la harem și apoi răscumpărați, și
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
enfants de la rue" la Marsilia, dar imediat s-au luat "măsuri": erau "imigranți" ilegali, sosiți pe mare. Iar în Italia (unde o Fundație din Piemonte se ocupă direct de "copiii străzii" din Timișoara!), când am întâlnit, la amiază, pe o uliță din Bologna, un cuplu de adolescenți stând pe bordura unei "galerii", împreună cu doi căței legați de sacii lor și despăduchindu-și pletele, reciproc, mi s-a ripostat că nu-s ai orașului, ci imigranți sau "călători"). O spun cu fermitate
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
mai spălați și mai nederetecați, dar toți vrăjiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le lăsa dîră în urma ei, această servitoare fugită de la stăpîn și bătînd acum ceamburul pe ulițele Bucureștiului, ca într-o junglă erotică răsunînd tăcut și înfundat de mîrîitul, de miorlăitul, de grohăitul tuturor chemărilor sexuale de pe lume. Nuntă cîinească pe ulița mare, cu dulăi de curte și cu javre de apartament, îmbăloșați după o cățea în
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
le lăsa dîră în urma ei, această servitoare fugită de la stăpîn și bătînd acum ceamburul pe ulițele Bucureștiului, ca într-o junglă erotică răsunînd tăcut și înfundat de mîrîitul, de miorlăitul, de grohăitul tuturor chemărilor sexuale de pe lume. Nuntă cîinească pe ulița mare, cu dulăi de curte și cu javre de apartament, îmbăloșați după o cățea în călduri, și printre care mă nimerisem și eu, cel din urmă și, de aceea, primit cu uitături de bestii lubrice stingherite într-o pornire unică
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Mă-ntorsei și mă uitai pă șosea: zece, douășpe mașini de armată... Mi-am făcut socoteala, zic, are vreo mitralieră pă botu' mașinii și cu toată lumulița asta...! Ce cătai io ca o proastă... Și-am luat-o pe-o uliță. Și i-au răzbit ăștia. Cu armata. Bătea armata, spărgeau geamuri, spărgeau... Un vecin al meu, de-aici, cu foarfecile de vie i-a scos ochii căpitanului. Da' au făcut pușcărie. Și i-au bătut. Doi oameni au murit, din
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
omul bogat care-și invită prietenii la masă, dar nu vine nici unul. Îi cheamă din nou prin slujitorii săi, dar fiecare găsește o scuză, un pretext pentru a nu se prezenta. Atunci bogatul îi pune pe servitori să adune sărăcimea ulițelor la masă, pe toți cerșetorii și milogii. Sensul parabolei este că cei ce-l refuză sunt iudeii, iar sărmanii suntem noi. R.: Apropos de această deschidere, romanul începe printr-o frază spectaculoasă a stăpânului regatului Meroe din nordul Nubiei: "Sunt
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
multă vreme". Un personaj e numit Haidia, ca o îngînare a lui Pașadia. Un panegiric închinat amurgului amplifică senzația plonjării într-un univers defunct, prelungit prin fantomaticul discurs capabil a-i fixa fastuosul colorit: "Ocolim casa de mode. În vechea uliță, înclinată spre apus, urmărim, cu nerușinare, cum se cuibăresc bătrînii în noaptea ce se anunță, perdelele groase, afumate, cu franjuri lipsă, nu ne pot ascunde acest amurg pe care nimeni, niciodată, n-o să-l mai prindă, noi sîntem deci, chiar
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
nerușinare, cum se cuibăresc bătrînii în noaptea ce se anunță, perdelele groase, afumate, cu franjuri lipsă, nu ne pot ascunde acest amurg pe care nimeni, niciodată, n-o să-l mai prindă, noi sîntem deci, chiar și trecînd în fugă pe ulița cernită, orgolioșii martori ai dispariției unui veac nobil". Precum un nou alai al Crailor nocturni, insomniaci, încununați de florile unei primăveri toxice, ca din alte sfere, aspirînd aromele echivoce, biblic-demoniace, personajele lui Val Gheorghiu întrupează reveria artistului care nu poate
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
aripile desfăcute, și care la sărbători purta în plisc un bec vopsit tricolor. Monumentul eroilor era împrejmuit de patru țevi de oțel alcătuind un patrulater. De ele, țăranii veniți la iarmarocul local, își legau boii, caii... Din acest punct începea ulița numită Țigănie, aici locuind majoritatea lăutarilor renumiți... Ei, și în toiul unei veri fierbinți și prăfoase, la Monument avu loc evenimentul mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau loc din când în când în
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
redacției din Ana Ipătescu, tocmai intra "cu mersul lui mărunt de curvă" - cum spunea H.L., răposatul, - Eugen Simion. La vederea lui, Fănuș, care avea ce avea cu el, strigase, nu cu răutate, ci pe tonul voios, hazliu, al privitorului de pe ulița de la țară: "Uite-l pe țucălarul lui Preda!" Cuvântul m-a șocat, și nu-l uitai de atunci. Pentru că Fănuș Neagu numește lucrurile ca și cum ele ar lua ființă pe loc, în aceeași clipă în care le pronunță. Un magician al
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
îndreptățea pe Călinescu, firește în Istoria literaturii..., să-i comenteze opera la capitolul poezia chtonică. Să citez din Herța I: "În tîrg miroase a ploaie, a toamnă și a fîn./ Vîntul nisip aduce fierbinte în plămîn,/ și fetele așteaptă, în ulița murdară,/ tăcerea care cade în fiecare seară,/ Și factorul cu gluga pe cap, greoi și surd./ Căruțe fugărite de ploaie au trecut,/ și liniștea în lucruri, de mult, mucegăiește". Și din Rugă simplă: "...Ploaia spală pămîntul de baliga cuminte/ cruță
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
când întoarce brusc capul, mai ales, cu o mișcare de cap de șoim sau de vultur, lăsând puțin corpul în jos, între umeri... Octavia, după ce alergă cu ghiozdanul ei de școală săltându-i în spate, se oprește, se așează pe ulița pavată cu pietroaie colțuroase de râu și se apucă să bocească, un bocet nemaiauzit, inventat de ea... Pe veterinar îl va chema Coriolan Idrea. Și chiar așa îl va recomanda bătrânul B., primarul satului: ,,Domnul Idrea Coriolan, veterinar și zoolog
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
o familiaritate prea mare cu servitorimea, și-am fost nevoiți să dedicăm lecturii analitice din Shakespeare timpul în care înainte ne desfătam vânând șobolani. Obișnuiți să furăm fructe din maglierii de prin curți și să omorâm câinii cu pietre, pe ulițele încinse din Guacamayal, pentru noi era cu neputință de scornit o tortură mai crudă decât viața aceea de prinți. Totuși, ne-am dat seama foarte curând că doamna Forbes nu era așa strictă cu ea însăși cum era cu noi
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
imoral, indecent, licențios, necuviincios, obscen, piperat, porcos, porno, sexi, stricat, trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
imoral, indecent, licențios, necuviincios, obscen, piperat, porcos, porno, sexi, stricat, trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
căruță și l-a întrebat, prin interpret, pe nea Costică Balcan: Kuda Berlin? - unde-i Berlinul? Asiaticii nu prea descurcându-se în Europa. Cică nea Costică Balcan i-ar fi răspuns pe loc uzbecului: "Uite, neică, o iei așa, pă ulița aia,... și o ții dreeept înainte până dai dă Berlin!"... După indicația lui, nu se putea ajunge decât într-un cătun, un sălaș de țigani lângă o mlaștină unde drumul se înfunda definitiv. Întâmplarea stârnise vâlvă. Nici un pericol; pentru un
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
la furat din grădina IAS" (listă de discuții, 25.07.2000); "Primarul țăranului oltean este acela care șade seara cu orișicine la un rachiu mic pe prispă, ori la crîșmă, care mănîncă fasole din aceeași strachină cu nea Gheorghe de pe uliță " (Adevărul, 5.06. 2000). Personajul e "omul de pe stradă" ("încerc să mi-l imaginez pe nea Gheorghe cu sacoșa bălăngănindu-se pe lîngă coapsa dreaptă, mergînd pe trotuar în timp ce mintea lui lucrează ca un calculator", EZ, 2278, 1999, 1), obligatoriu
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]