226 matches
-
mai ardenți ai ultranaționalismului într-o încercare de a îndepărta atenția publicului de la rolul pe care ei înșiși l-au jucat pe lângă dictator. Complexul de vinovăție simțit de unii români pentru colaborarea sau tolerarea regimului comunist a fost exploatat de ultranaționaliști și, pentru a se disculpa pe sine, ultranaționaliștii au creat "țapi ispășitori". Temerile mele în această privință s-au dovedit corecte, dar pentru mine rezultatul cel mai semnificativ al alegerilor din luna noiembrie 2008 a fost înfrângerea electorală a lui
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a îndepărta atenția publicului de la rolul pe care ei înșiși l-au jucat pe lângă dictator. Complexul de vinovăție simțit de unii români pentru colaborarea sau tolerarea regimului comunist a fost exploatat de ultranaționaliști și, pentru a se disculpa pe sine, ultranaționaliștii au creat "țapi ispășitori". Temerile mele în această privință s-au dovedit corecte, dar pentru mine rezultatul cel mai semnificativ al alegerilor din luna noiembrie 2008 a fost înfrângerea electorală a lui Vadim Tudor și a PRM-ului și inabilitatea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
au discutat pentru mult timp unde anume se termină Europa la est. Geografii au asumat tradițional că Europa se termină la Munții Ural și la Marea Caspică. Mulți români tradiționaliști au considerat râul Nistru ca frontiera logică a Europei. Câțiva ultranaționaliști cred că Bugul ar trebui să fie acea frontieră estică, fiindcă există câțiva români transnistreni acolo. În ciuda tratatului vechi de un secol cu turcii, românii, după revoluția lui Ataturk, au fost în relații bune cu turcii. În ciuda opoziției Președintelui Sarkozy
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
surprinde cititorul, reculul xenofobiei mi se pare câștigul cel mai mare din ultimii 20 de ani. Acest reflux traduce și înseamnă reducerea sentimentului de inferioritate și apariția unei anumite încrederi în sine. În peisajul politic, mișcările naționaliste și un partid ultranaționalist și antidemocratic sunt încă prezente și bântuie secțiile de votare, deși avansul lor a fost împiedicat de coalizarea forțelor democratice (alegerile din 2000); în acest registru nimic nu este însă sigur pentru totdeauna, iar instituțiile rămân încă fragile. Cât despre
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
marchează o schimbare calitativă în experiența lor de viață, nu neapărat spre mai bine. Pe de altă parte, procesul aderării la UE pare să consolideze relațiile pașnice dintre România și Ungaria, un adevărat câștig, și poate duce la slăbirea partidelor ultranaționaliste românești (deși a fi "european" nu te protejează împotriva lor, după cum vedem în Franța, Olanda sau alte țări). Dacă o tolerare mai mare a celorlalte minorități, cum ar fi homosexualii, va rezulta pe termen lung este încă o incertitudine. 9
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Ala, înființează apoi un grup de producție cinematografică în jurul U.F.A. (Universul Film A.G.) în 1926-1927, își extinde acțiunea asupra presei de provincie prin intermediul societății Vera. În 1930, konzern-ul Hugenberg controla direct sau indirect aproape o pătrime din presa germană. Ultranaționalist și conservator, el va favoriza ascensiunea lui Hitler. Konzern-ul lui Otto Wolff din Cologne, finanțat de asemenea de cîțiva industriași din Ruhr, constituit în jurul lui Kölnische Zeitung și al lui Die Zeit, organul lui Stresemann, a fost din punct de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cele mai frumoase exemplare de ceramică populară ungară". Comparațiile bizare - de pildă imaginea păstorului cântând din fluier cu înscripția "Orfeul ceangău", sau dennumirea "Colorado ungar" pentru trecătoarea Bicaz (Békás) - sunt agreate de autor, care a folosit expresiile preferate ale retoricii ultranaționaliste, în urma căreia trecutul se contopea cu prezentul, încercând să făurească continuitatea istorică prin transpunerea în viața actuală a eroilor din istorie. În perspectiva aceasta, cunoașterea Transilvaniei devenea o îndatorire cetățenească: Cine a fost cândva în Transilvania, acela îi va duce
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
colectivă prin cunoașterea moștenirii istorice comune În aspectele sale locale, regionale, naționale, europene și globale. Predarea istoriei nu trebuie să fie un instrument de manipulare În scop ideologic, de propagandă sau să fie utilizată pentru promovarea ideilor intoleranței, a acelor ultranaționaliste, xenofobe sau a antisemitismului. Cercetarea istoriei și istoria ca obiect de Învățământ nu pot fi compatibile, În nici un fel, cu valorile fundamentale și cu statutele Consiliului Europei dacă acestea Încurajează manipularea istoriei, mai ales prin:falsificarea sau crearea de dovezi
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
noi, din exterior, nu putem rezolva această dilemă, cât de grea este problema pentru sârbi și cei din Kosovo. Și să mai adăugăm că la alegerile din Serbia de zilele trecute cel mai mare număr de voturi l-au obținut ultranaționaliștii lui V. Seseli. Mi-e frică, pur și simplu, de eventualitatea în care Raportul Ahtissari ar susține teza independenței provinciei Kosovo. Pesimismul meu nu se întemeiază numai pe informații din cărți și ziare, ci am fost chiar la fața locului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
tinere". Pe a doua aș numi-o "complexul muștei pe căciulă". Ca stat, Ucraina n-are decât 17 ani. Așadar, practic, ea nu are istorie. Istoria multor altor state a demonstrat că cele foarte tinere sunt teribil de mândre și ultranaționaliste și, în consecință, foarte sensibile la orice li se pare că ar pune la îndoială legitimitatea lor. Ucraina se găsește exact în această situație, și de aceea reacționează paradoxal, adică violent, la orice aluzie, nemaivorbind de declarații explicite, privind istoria
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
societății românești. Textul constituțional elaborat în urmă cu mai bine de două decenii nu a dus de aceea la apariția unui constituționalism autentic, care să limiteze voluntarismul și arbitrariul politic. Marcată de spectrul revenirii monarhiei și caracterizată de un etos ultranaționalist care astăzi nu-și mai are locul în Uniunea Europeană, Constituția lui Antonie Iorgovan a fost, din păcate, așa cum afirma un reputat specialist, profesorul Bruce Ackerman 6, o simplă notă de subsol în contextul revoluției liberale est-europene. "Respectul pentru valorile constituționale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Neagră") în regiunea Spandau în octombrie 1923; generalul Ludendorff, unul dintre șefii militari cei mai cunoscuți, cu al cărui sprijin, o lună mai tîrziu, Hitler reușește să organizeze la München, faimosul "puci din braserie". Mai sînt și mișcările micilor grupuri ultranaționaliste, care își recrutează oamenii printre foștii militari și membrii formațiunilor de voluntari, cer anularea clauzelor "rușinoase" ale tratatului de la Versailles și nu ezită să recurgă la acte de terorism. Liderul Centrului Catolic, Erzberger, semnatar al tratatului și ministrul de externe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
revoluția socială, dar aceștia sînt cu mult mai puțin numeroși decît în fascismul italian la începuturile sale. Hitler însuși, dacă nu ar fi fost dornic de cuvinte demagogice menite să-și atragă masele, ar fi aparținut fundamental dreptei radicale și ultranaționaliste. De origine mic burghez, el este mai precis un declasat care întrupează în propria-i persoană toate frustrările și toate speranțele pierdute ale categoriei sociale și ale generației cărora le aparține. Acesta este motivul pentru care mulți germani vor crede
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în suflet nostalgia perioadei petrecute pe front. Trăind modest din cîteva subvenții oferite de armată în schimbul activității de "supraveghere" pe care o exercită pe lîngă diferite grupuri subversive, el este tipul combatantului decepționat gata să se angajeze în micile grupări ultranaționaliste foarte numeroase în Germania de după înfrîngere. În 1919, aderă la "Partidul Muncitoresc German", un grup obscur de extremă dreapta a cărui conducere o va prelua curînd și pe care îl va transforma în Partidul Național-Socialist (PNSMG). Ca și Mussolini, Führerul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
capăt, servind drept ajutoare ale germanilor în lupta împotriva Rezistenței sau participînd la cea împotriva "bolșevismului" în cadrul unor unități auxiliare ale SS-ului: divizia Charlemagne în Franța, divizia SS "Wallonie" în Belgia, etc. Respinși aproape în unanimitate de comunitate, acești ultranaționaliști își vor căuta un refugiu în ideea perfect utopică a Internaționalei național-socialiste, în viziunea iluzorie a unei Europe reunificate de Hitler și scăpată și de comunism și de capitalism. Europa împotriva lui Hitler Oricît de puternică ar fi fost armata
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
putere, prin comparație cu unii membri ai minorităților etnice. În consecință, n-ar trebui să ne mirăm că numeroși deținători ai posturilor superioare din DGSP proveneau din două categorii: membri ai minorităților etnice și muncitori necalificați. În pofida a ceea ce susțin ultranaționaliștii, numărul celor proveniți din minoritățile etnice, deși disproporționat, nu pare să fie excesiv. Trebuie subliniat pare, deoarece reiese clar din propriile liste DGSP, privitoare la originea etnică a ofițerilor săi superiori, dorința consilierilor sovietici de a ascunde originea sovietică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
parlamentar s-a modificat; procentele obținute au fost (În cifre rotunjite): F.D.S.N., viitorul P.D.S.R. (Iliescu) — 27%, Convenția Democrată — 20%, F.S.N., viitorul P.D. (Roman) — 10%, U.D.M.R. (Uniunea Democratică a Maghiarilor din România) — 7%. Au intrat În Parlament și trei partide ultranaționaliste: P.U.N.R. (Partidul Unității Naționale Române, cu baza mai ales În Transilvania, un fel de ripostă românească la U.D.M.R.) — 8%, P.R.M. (Partidul România Mare) — 4%, și P.S.M. (Partidul Socialist al Muncii) — 3%. În doi ani, societatea românească se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
exact opusul acestor convingeri și atitudini! Despre spectaculoasa Împăcare cu regele voi vorbi ceva mai Încolo. Relația specială cu maghiarii a decurs din faptul că P.S.D. dispunea În Parlament doar de o majoritate relativă. Până În 1996, se sprijinise pe partidele ultranaționaliste. O asemenea soluție nu mai era Însă de gândit În 2000. Inițial, s-a schițat o apropiere cu liberalii; după câteva gesturi binevoitoare, aceștia și-au retras Însă sprijinul. Cu P.D., raporturile nu se prezentau deloc bine, fiindcă gândul, nici măcar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pretențiile maghiarilor din Transilvania. Dar acest partid practic a dispărut, Înregistrând un scor cu totul neînsemnat la alegerile din noiembrie 2000. Naționalismul extrem a fost absorbit aproape În totalitate de Partidul România Mare (ceea ce a stimulat ascensiunea sa electorală; inițial, ultranaționaliștii se Împărțeau Între mai multe partide); este un partid care nu s-a sfiit să-și proclame deschis resentimentele față de evrei, țigani sau maghiari, ca și față de Occident. Această atitudine a adus P.R.M. destule voturi, dar și oprobriul Europei și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să-și facă ei Între ei comunismul lor specific național. Nu s-ar putea spune că fără evrei a ieșit mai bine! Cât despre antisemitismul actual, mi se pare că uneori, privit dinspre Occident, capătă proporții mult peste cele reale. Ultranaționaliștii (gen „România Mare“) nu ezită să-i apostrofeze pe evrei, Îndeosebi pentru a-și manifesta ostilitatea față de „marea finanță“ internațională, față de Occident În general. Dar, În materie de adversari, nu-i tratează mai bine pe maghiari și pe țigani. Sunt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Europa (inclusiv prin România) cu o forță necu- noscută până atunci. Pe de altă parte, prin Încorporarea noilor teritorii În cadrul României Mari, numărul minoritarilor etnici a crescut la circa 30% din totalul populației, În unele zone depășind chiar 50%. Pentru ultranaționaliști, toleranța românească nu mai era receptată ca o virtute caracteristică a „spiritului etnic” (Volksgeist), ci ca un defect, ca o slăbiciune care Îl dizolvă, ca un virus care afectează Însuși sistemul imunitar al organismului național. Astfel, societatea românească se lăsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atunci când a militat, În anii ’80, pentru interzicerea editării publicisticii socio-politice a lui Mihai Eminescu, cea referitoare la evrei <endnote id="(849, pp. 272 ș.u.)"/>. Sigur că Îngrijorarea rabinului șef din România este de Înțeles. Cercurile politice și culturale ultranaționaliste aveau nevoie de o legitimare a pozițiilor lor xenofobe și antisemite din partea uriașei autorități a „poetului național”. Dar cred că Moses Rosen ar fi trebuit să-și folosească energia și autoritatea pentru o cauză mai bună, și anume să reclame
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Naționalitatea În artă, 1908 ; <endnote id="apud 67, p. 45"/>). Revista Adevărul literar și artistic, fiind democrată și de stânga, era considerată „jidovită” și poreclită Perciunul literar și artistic. În 1905-1906, În anii revoluției burghezo- democratice din Rusia, membrii organizațiilor ultranaționaliste „Rușii adevărați” și „Sutele negre” participau la pogromuri cu strigătul „Jos Constituția și evreii !” <endnote id="(37, p. 283)"/>. Peste două-trei decenii, legionarii români strigau „Jos politicienii și jidanii !”, pentru că aceștia ar fi „nenorocirea neamului nostru” <endnote id=" (211)"/>. „Democrația
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea credea și el că mentalitatea evreilor este „progresistă, justițiară și democrată”, doar că - neavând impulsuri naționaliste - el considera aceste trăsături psihoideologice ca fiind benigne <endnote id=" (204, p. 66)"/>. Aceasta, spre deosebire de ultranaționalistul Corneliu Zelea Codreanu, de pildă, pentru care democrația era „masonă”, pentru că e „pusă În slujba marei finanțe naționale sau internaționale jidovești” și pentru că „transformă milioanele [sic !] de jidani În cetățeni români” <endnote id="(392, p. 412 ; 202, pp. 55 ș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcută În 1943 ; cf. <endnote id="243, p. 511"/>). În 1980, În plin regim național-comunist instaurat de Ceaușescu, Într-un articol violent antisemit (nesemnat, dar scris probabil de Corneliu Vadim Tudor, actualul președinte al Partidului România Mare), publicat În revista ultranaționalistă Săptămâna (nr. 509, 1980), evreii sunt prezentați ca având toate viciile cunoscute („rău mirositori”, „trufași”, „gheșeftari”, corupți, nepatrioți etc.), inclusiv pe acela de a fi „dascăli de tarantelă democratică” <endnote id="(545)"/>. La rândul său, după șase decenii de totalitarism
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]