285 matches
-
Adrian Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM și, bag mîna în foc, viitor senator PRM. Altul, dl Paul Everac, a fost al treilea director general al Televiziunii Române de după Revoluție. Ca răsplată pentru pamfletul Baba la uluci, publicat tot în Flacăra. Revistă în care dl Dinu Săraru (cine altul decît actualul director general al Teatrului Național din București?) a publicat un interviu pe de-a-ntregul fals cu mama d-lui Virgil Ierunca (și el bête noire a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
de călăreți, în mijlocul procesiunii, în înconjura pe Nobunaga. Erau pregătiți pentru orice situație de urgență. Vara abia începuse. Spicele de orz erau galben palide. O briză ușoară dinspre Râul Hida răcorea coloana de oameni. Era o amiază liniștită, iar peste ulucile împletite grosolan se revărsau ramuri înfrunzite. Casele din Tonda erau bine clădite și multe aveau pătule pline cu orez. — Iată-i. Doi samurai de rang inferior din clanul Saito fuseseră postați la marginea satului, ca iscoade. O luară la fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mlăștinoasă. Urmând o cărare îngustă și întortocheată, care șerpuia încoace și-ncolo, ajunseră în sfârșit la destinație. Era un platou neted înconjurat cu brazi roșii, la jumătatea pantei muntelui. Se așteptaseră să găsească o colibă cu acoperiș de stuf și uluci rupte, dar acum se pomeniră mergând spre de un zid rudimentar din pământ, care înconjura o incintă spațioasă. Apropiindu-se, văzură trei, patru felinare arzând înăuntru. În locul unei porți cum se cade, doar un oblon de bambus se legăna liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
-o spre est pe Sixtieth Street și, bineînțeles, am zărit universitatea, o clădire ciudată dar odihnitoare, acoperită de iederă cu foșnet de vară târzie. Am identificat Greenwood Avenue și Azilul. În față era un gard de patru pe patru, cu uluci cu vârf ascuțit, care înconjura două loturi de pământ cu straturi de ochiul-boului proptite pe suporturi făcute din bețe și cârpe; pe poteca ce ducea la aleea principală erau bănci negre de scânduri; iar de pe băncile de pe veranda dată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o trag la carapace!" Hai, Șefu', se poate? Fără chestii belicioase, la persoană... Taci, nu fii modest! Știm noi ce tare ești! Pizdgrațiosule! No? Cum ți se spune...? "Adrianus, Adrianus, bag-o repede la anus!" Hai, Șefu'... "Frunză verde de uluci, vino-ncoa' să-ți dau la buci!" Șefu', te rog eu! Te rog! Te implor... Da' pe asta-ai auzit-o? "Vierme, Vierme, mult zic Vierme, ia mai trage-i două sperme!" Ho, dulăilor! Hoo...! Lăsați-l în pace! intervine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
că i se acordă atâta nemeritată atenție, după care țâșnește jucăușă pe lângă manșetele jerpelite ale blugilor Îngerului și-și saltă bucuroasă, un picior din spate. Să nu-ndrăznești! țipă Fratele. Pizdeluș fuge consternat, schelălăind. Înapoi, pierzându-se, evaporându-se printre uluci și printre casele pocite și estropiate ale mahalalei, care se îndesiseră, înconjurându-i și împingându-i în derâdere, pe intrușii-exploratori, până la limita suportabilă a claustrofobiei; stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
izbi ușa cu umărul și se aruncă afară. Se ridică numaidecât, fără să-i pese că Îi atârna un braț, coastele Îi ardeau și din frunte i se scurgea sânge pe obraji. Mașina părăsi drumul, trecu printr-un gard de uluci putrede, străbătu o curte plină de buruieni, dărâmă o casă de paiantă și un coteț și se repezi spre lanul de porumb timpuriu de la poalele coastei. Se propti cu roțile din față Într-un șanț, se dădu peste cap, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Erau cuminți și-l așteptau cu drag pe Cucu să le Întindă o mână de iarbă și să-i scarpine pe burtă ori spinare. Iarbă era În toată curtea aia Întinsă și nelucrată. Și astăzi arată la fel, Îngrădită de uluci putrede, cârpite pe la rărituri cu tulpini uscate de floarea-soarelui. Oamenii gospodari Își pun și ei prin curți cam ce au nevoie În casă: roșii, fasole, ceapă, vinete, cartofi, dovlecei, castraveți, chiar și porumb pentru floricele. Acolo, Însă, de generații Întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
grăbi Enin să plece, Încredințat că nea Mitu se zărghise, căci oricine știa că fusese un copil găsit, fără frați, surori și părinți. Aerul se liniști Îndată ce bocănitul copitelor Iedului se stinse undeva, În Răspântii. Se apropie de gardul cu uluci putrede și date cu var, dincolo de care se afla clădirea cam dărăpănată și cu acoperiș de tablă ruginită a Dispensarului. Din curte, liniștea văzduhului fu iară tulburată, de astă dată de nechezatul armăsarului Canafas. Fuseseră buni și statornici prieteni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
despărțire, făcându-l pe băiat să se Întoarcă de la ușa grajdului improvizat Într-o odaie de lângă farmacie și să Îi cuprindă În brațe căpățâna cu ochi mari, uzi și nări negre și reci. Enin Împinse aproape cu teamă portița de uluci văruite. În nucul bătrân din fundul curții Dispensarului atârna cu capul În jos Canafas. Picioarele dinapoi erau legate de o creangă groasă cu bucăți de frânghie nouă, În care se zăreau, ciufulite Încă, firișoare galbene de cânepă bătută. Calul zâmbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toiagului și Înțelegea Într-o clipită că acel băț de corn Îndruma Înălțarea și lățirea ciupercii. Îl mișca ușurel de colo-colo și umflătura o lua și ea când la stânga, când la dreapta, făcând să se unduiască grădinile, casele, gardurile cu uluci ascuțite - precum țepii vineți și veninoși de pe spinarea unui balaur. Dacă Împungea țărâna Într-un anume fel, putea - din legănările Întregii clopotnițe - să Înșire melodioase dangăte de bronz În tonuri grave. Abia când Începea a se obișnui cu mânuirea toiagului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sensibilitate la probleme în cazul băiatului, și, pe de altă parte, lipsa acestui atribut, la spectatorul invidios. de Tudor Arghezi Într-o vreme la-nceput Și-ntr-un leat nemaiștiut, Care, nu pot să însemn, Casele erau de lemn. Și ulucile de scânduri, Ca și azi, întinse rânduri, Puse strâmb și cap la cap Și proptite cu proțap. Dar zburau cu fiecare Vânt mai tare, Case, garduri și pătule; Și în timpurile toate Grijile erau destule. Le-adunai împrăștiate Și-ncepea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
anterior zona fiind cercetată de Gh. Coman și D. Gh. Teodor. În anul 1966 I. Mitrea la Rădeni-Dragomirești (punctul Părul Gane), iar, în 1968, V. Bazargiuc la Puntișeni-Costești (punctul Școală). Gh. Bichir și V. Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul ulucilor). D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba (1978-1980), la Drăgești-Todirești (punctul Siliște) și numai D. Gh. Teodor, în 1980, la Tăbălăești, comuna Bunești-Averești (punctul Moara lui Negruți). Săpăturile R. Maxim-Alaiba, din 1978, de la Negrești (punctul Cimitirul evreiesc) și periegheza de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-VII, dar și la roată, din veacurile VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 239; Teodor 1997c, p. 153. b) Chiscul Ulucilor: în partea sud-estică a localității, la aproximativ 2 km de locul denumit Chiscul Ulucilor au fost găsite fragmente ceramice, fapt ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 239; Teodor 1997c, p. 153. b) Chiscul Ulucilor: în partea sud-estică a localității, la aproximativ 2 km de locul denumit Chiscul Ulucilor au fost găsite fragmente ceramice, fapt ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pusă în valoare, dar nu vândută. separarea cuplu lui, prin mij lo ci rea mitropolitului și a tribunalului ecleziastic, aduce un nou statut al zestrei și al daruri lor. Cele mai neînsemnate amănunte capătă impor tan ță în ziua procesului: ulucile și locul casei, rodul viei, chiria vinului, boarfe pe ticite, fia re rătăcite, bijuterii sparte, vase incomple te. Toate acestea, indiferent de starea lor, sunt re ven dica te de o parte, și de alta. Maria cere de la Chi țu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mofturi, cu contramarca aceluiași bilet”. Pristanda, prezentându-i lui Tipătescu modul În care, veșnic la datorie, a spionat pe fereastră În odaia lui Cațavencu, Îl asigură pe prefect de fidelitatea receptării scenei: „și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m- auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru.”. Polițistul Pristanda Își asumă condiția de spectator al unei reprezentații improvizate, de teatru alternativ, În care opozanții politici („toată gașca
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de la târguiala divorțurilor, de la cea mai măruntă afacere și până la tratative diplomatice, totul se bazează pe sunătorii din portofel. Și dacă unii nu înțeleg, nu pot sau nu vor să se integreze acum în șuvoi, vor rămâne ca baba la uluci ... 2006: ne gândim la daruri pentru cei dragi și până la urmă și pentru noi ... (E bun oricare DAR de suflet ! Tot ai noștri le fac pe cele mai bune, că trebuie să ne temem de darurile de la... greci!). Pentru anul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
șepcuță albă. Retina nu poate focaliza altceva. Sînt singurele mesaje pe care nervul optic e în stare să le poată ridica spre creier în setul al treilea, la 2-0 pentru Roddick. Andy e tînăr, pălește ca un oier care înfige ulucile în pămînt, iar old boy Andrei pare ciobanul mioritic clasic, resemnat în așteptarea parului decisiv. La peste 30 de ani, la sfîrșitul unei cariere în care n-ai fost nici Sampras, nici Agassi, nu-i rău! Ai stat aproape două
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
stâncă țâșneau deasupra crestei, apoi o luau la goană în jos, pe pantă, când ca să se înțepenească în hățișul de la marginea pădurii, când ca să sfâșie luciul neted al apei. Unele blocuri rămâneau nemișcate la doar câțiva metri de gardul de uluci care le apăra casa. Când vedeau un nou obuz de piatră, bărbatul și femeia tresăreau, desfăceau instinctiv brațele, ca și cum ar fi putut împiedica acea cădere de bolovani ce săreau rupând trunchiurile, smulgând zdrențe largi de țărână... Când exploziile încetară, se
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fi putut s-o rețină păru că se dă la o parte, la trecerea ei. Un alt copac fu evitat cu o agilitate șireată, de felină. Amurgul ascunse anumite etape ale căderii - auziră, mai înainte de a vedea, trosnetul sec al ulucilor.... Discul nu le strivi casa. Se împotmoli în ea, ca în lut, pătrunzând până în mijlocul ei, spintecând dușumeaua, înțepenindu-se tot în pozițiel verticală. Bărbatul, postat la vreo sută de metri de casă, se năpusti în direcția crestei, amenință pe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]