206 matches
-
confluența cu Ilva, urmăreste și întretaie valea Strîmba și ajunge în Dealul Tănasa, situat la sud de valea Bistriței. Limita aceasta jalonează un relief înalt (culmea Frăsiniș-Mărcuș și Dealul Tănasa), care barează depresiunile Bîrgăului spre vest (Podișul Transilvaniei) sau un uluc (valea Strîmba) situat la baza reliefului vulcanic înalt din Bîrgău. Limita estică corespunde culoarului văilor Măria-Coșna ce separă Munții Suhardului de cei ai Bîrgăului și al văii Dornei superioare către Căliman. Limita sudică este greu de trasat datorită întrepătrunderii și
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei. Este considerată cea mai lungă unitate a acestora, având o lungime de aproximativ 35 km. Este situată între Culoarul Șiretului - la est - si ulucul depresionar format pe structura de sinclinoriu al Depresiunii Tazlău-Cașin - la vest. La la nord-est are ca vecin Dealul Bărboiu (504 m, situat între Valea Bistriței și Valea Tazlăului), de care este despărțita de Răul Trebiș iar la sud este despărțita
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea de "Prăpăstiile Zărneștilor"), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera Uluce. Masivul Piatra Craiului prezintă o arie naturală cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
apă minerală naturală carbogazificată Valea Brazilor, limonada Limo și gama de sucuri Bibo (Soc cu Lamaie, Orange și Lămâie - carbonatate și Piersică , Portocală și Multifruct - necarbonatate). Zăcământul de apă minerală Biborțeni se află în vatra satului Biborțeni, județul Covasna, în ulucul pârâului Baraolt; din punct de vedere administrativ, satul aparține orașului Baraolt. Distanța față de Baraolt este de 5 km; până la reședința din județ (municipiul Sf Gheorghe) distanța de 43 de km se poate parcurge pe DJ 122, respectiv DN 12. Cea
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
Baraolt din județul Covasna, Transilvania, România. Se află la poalele munților Harghita. Localitatea este cunoscută pentru izvoarele de ape minerale aflate acolo, exploatate de compania S. C S. R. L. În vatra satului Biborțeni, se află un zăcământ de apă minerală, în ulucul pârâului Baraolt. Din punct de vedere administrativ, satul aparține orașului Baraolt. Distanța față de Baraolt este de ; până la reședința din județ (municipiul Sfântu Gheorghe) distanța de se poate parcurge pe DJ122, respectiv DN12. Cea mai apropiată stație CFR este la , la
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Pistolul-mitralieră, calibrul 7,62 mm, model 1963 este o armă individuală puternică fabricată în România de Uzina Mecanică Cugir. Pistolul-mitralieră este varianta autohtonă a automatului de fabricație sovietică AKM. este de obicei ușor de recunoscut după ulucul specific prevăzut cu un al doilea mâner (diferit de mânerul-pistol). Ulucul poate fi înlocuit cu o variantă fără mâner în cazul dotării armei cu aruncătorul de grenade de mână AG-40 sau în cazul versiunilor destinate trupelor speciale. Pistolul-mitralieră este alcătuit
PM Md. 1963 () [Corola-website/Science/325584_a_326913]
-
este o armă individuală puternică fabricată în România de Uzina Mecanică Cugir. Pistolul-mitralieră este varianta autohtonă a automatului de fabricație sovietică AKM. este de obicei ușor de recunoscut după ulucul specific prevăzut cu un al doilea mâner (diferit de mânerul-pistol). Ulucul poate fi înlocuit cu o variantă fără mâner în cazul dotării armei cu aruncătorul de grenade de mână AG-40 sau în cazul versiunilor destinate trupelor speciale. Pistolul-mitralieră este alcătuit din: PM Md. 1963 este însoțit de obicei de accesorii (pentru
PM Md. 1963 () [Corola-website/Science/325584_a_326913]
-
o structură tipică halelor europene de secol XIX, din oțel nituit, suplă și perforată, acoperită în lateral cu suprafețe mari de sticlă și închideri de lemn. Intradosul acoperișului era format dintr-o astereală din lemn, aparentă, îmbinată cu lambă și uluc. Între anii 1940-1941, halei i-au fost adăugate închiderile din pereți de zidărie, ferestrele cu arcade, basorelieful și în general construcția exterioară care formează aspectul până la demolare. Construcția metalică a șarpantei a fost păstrată și a rămas vizibilă (la interior
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Condrea, fiind adusă la forma în care se prezintă astăzi. Lăcașul de cult a fost reparat în anii 1956 și 1968 pe vremea preotului Alexandru Țurcanu. Lucrările din 1956 au constat în reînnoirea fundației, construirea unui trotuar din beton, repararea ulucelor, burlanelor și dușumelelor, reînnoirea pridvorului, legatul în ancore și vopsitul pereților, zugrăvitul bolților. Cheltuielile s-au ridicat la suma de 30.000 de lei, donați în numerar, cerarea și zile muncă de către enoriașii satului Vorovești, ajutați de localnicii satelor învecinate
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
de sute de ani, cu inscripții deasupra curnelor, în limba turcă (scrierea veche), care nu au fost traduse de nimeni, rămânând cu această curiozitate. Când eram copii, 1962-1965, juându-ne săpând mici gropi în calcar nisipos la baza unei cișmele, în fața ulucelor pentru adăpat oile, am gasit multe schelete umane, mici, foarte vechi, cam 140-150 cm, dar nimeni nu a dat importantă, noi copii alegându-ne cu bătaie de la părinți, interzicânduni-se să mai săpăm, și nimeni nu s-a mai interesat
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
mari unități este sau nu clară, prin existența depresiunii subcarpatice de contact sau este o întrerupere completă a lanțului depresiunilor de sub poala sudică a Carpaților Meridionali, cu repercusiuni asupra posibilității de fixare a limitei. Trecerea nu se face printr-un uluc depresionar unitar care să urmărească fidel contactul morfologic și structural dintre aria carpatică și cea a Depresiunii Getice. Aici apar mici depresiuni de contact la ieșirea văilor din munte, alternând cu sectoare în care dealurile subcarpatice se sudează direct de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
a condus bine toată delegaț ia. Felicitări, Luciane! -Vă puteți închipui câte tone de pliante, scheme, programe, CD-uri și alte materiale publicitare se aruncă pe piață? -Vă întrebați... până la urmă... care-i câștigul? Răspund simplu cine câștigă: baba la uluc sau cel din horă! Trebuie să fim și noi cât mai prezenți în hora globalizării..... (MERIDIANUL, An IX, nr.29 (707), joi, 9 august 2007, Editorial) VALENTIN SILVESTRU -prietenul TV.V. prietenul nostru Puțini știu cât de apropiat am fost cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
garduri și pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru confecționarea ulucelor pentru adăpat vitele de pe moșia boierească de unde și numele mai multor locuri unde au existat asemenea amenajări-La Uluce. Lemnul de stejar era și este cel mai căutat și mai scump fiind folosit pentru traversele de cale ferată, stâlpi la garduri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru confecționarea ulucelor pentru adăpat vitele de pe moșia boierească de unde și numele mai multor locuri unde au existat asemenea amenajări-La Uluce. Lemnul de stejar era și este cel mai căutat și mai scump fiind folosit pentru traversele de cale ferată, stâlpi la garduri, pentru furci la case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comunei, în hotar cu Havârna. Fostă pădure care a fost defrișată. Au mai rămas câteva tufe de copaci. Ce falnică pădure o fi fost? Cișmea (La Cișmea)loc din centrul satului Hudești (Lupeni) unde există un puternic izvor amenajat cu uluce pentru spălatul lenjeriei din casele țărănești și pentru adăpat animalele. în prezent aici se află stația de captare a apei din comuna Hudești. Clin (La Clin)-teren plan de forma unui triunghi situat la sud de satul Mlenăuți, în apropiere
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și galbeni. în lexicul local la pepenii verzi li se zice harbuji. Hatie (La Hatie)-loc de trecere, de lățimea unui drum, înălțat de oameni în lunca pârâului de la Uluce, pentru deplasare cu faitoanele prin acest loc mlăștinos. Havârna - sat și comună în partea de sud-est a comunei Hudești de care este legată printr-un drum ce trece prin câmp pe la Dealul Crucii. Este unul din satele vechi din nordul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
află Dispensarul comunal. La Farmacie- loc din centrul comunei unde se află farmacia din comună. La Primărie-loc din comuna Hudești unde se află primăria. La Poliție-loc din comuna noastră unde se află sediul poliției. La Fag- loc din pădurea La Uluce unde există un fag mare. Tot așa mai sunt și alte locuri care poartă nume de arbori: La Păr, La Plop. La Școală-locuri din satele comunei Hudești unde se află școala. La Vie-loc situat lângă Dealul Dumbrăvii, unde în vechime
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc sărăturos puțin productiv, cu multe povârnișuri, situat între Ciritei și Dealul Gicol. în timpul verii din cauza căldurii și a sărurilor, terenul capătă un aspect albicios, de mucegai. Cuvântul pâșcov poate avea înțelesul de alterat, mucegăit. Nu departe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este plantată cu pomi fructiferi, iar altă parte este folosit ca teren agricol. Terenul este menționat și în MDGR, vol. V, pag. 37 sub numele de Poiana Turcului. Este toponim românesc. Poiana Irimiță-mic teren arabil situat între pădurile Floroi și Uluce. Denumirea vine de la un pădurar care avea locuința în acea poiană. Poiana Nantă-poiană din pădure situată sus cu o suprafață mare. Este cel mai înalt punct de pe teritoriul comunei Hudești și se află la granița cu Pădurea Oroftiana. Poiana lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine tracodacă. Tamazlâcaru (La Tamazlâcaru)-teren înclinat situat lângă iazul Axinte folosit ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul pârâului Bașeu, cuprinzând și iazurile construite de-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul pârâului Bașeu, cuprinzând și iazurile construite de-a lungul văii Velniței, Axinte, Calu Alb, Bobești, Odaie. Valea Bărăncii î vale care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]