472 matches
-
ditamai pușcăria, nu o metaforă; dar eu chiar sunt închis acum într-o bibliotecă: a penitenciarului. Citesc, scriu...sunt lăsat în pace. Sunt, din acest punct de vedere, un deținut privilegiat, recunosc. -Să revenim la capacitățile potențatoare ale penitenței. -Poezia umanizează și face suportabilă această realitate de primantă. Penitența este o experiență fără nicio valoare în sine dar care, asumată artistic, va însemna, poate , ceva pentru mine, ca poet. Acum lucrez și la un mic dicționar de pușcărie, încercând să pătrund
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
inegală. Burghezia iubește convențiile, familia perfectă, discreția perversă, ea este mereu mulțumită cu ce are și va mai obține. Nu fac parte din sărăcime, nu mă simt proletar, dar ceva este rău , fundamental rău în sistemul capitalist. Cică evoluează, se umanizează. Nici vorbă, crimele se țin lanț. Masacre în toată lumea, bombardarea Belgradului, intervențiile în Afganistan, Irak, presiunile economice sunt niște porcării. Scuze pentru limbaj, porcul nu este de vină. Este și el o jertfă. Terorismul nu are nicio scuză, dar s-
FARMECUL DISCRET AL BURGHEZIEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364048_a_365377]
-
nemuritor. Uneori, ne înnămolim singuri în cuvinte. Alteori suntem îmbrobodiți prin cuvinte. Promisiunile politicienilor ce sunt altceva decât capcane verbale? Cuvântul mai e folosit și ca drog, ca măciucă sau ca somnifer al atenției. Unele cuvinte sunt menite să-l umanizeze pe om, altele, să-l dezumanizeze. Există cuvinte care tiranizează și cuvinte care eliberează. Există cuvinte inventate anume pentru a trage pe sfoară oamenii, pentru a-i induce în eroare, pentru a-i manipula și/sau a-i prosti. Un
DESCHIDE GURA ŞI VORBEŞTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368359_a_369688]
-
stimă pentru acești oameni, pentru cei care pun suflet la creșterea și îmbogățirea limbii românești, pentru cei care publicându-i pe scriitorii care nu au avut noroc să ajungă în lumina reflectoarelor, în lumea găștilor literare foarte active, îmbogățesc și umanizează climatul literar de la noi, altfel destul de coroziv. Întâmplarea a făcut să o cunosc față în față, vorba poetului Ioan Alexandru, la lansarea celor 7 cărți ale mele care a avut loc pe 24 octombrie la Centrul socio-cultural Luis Calderon din
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
de noi urâciuni ... „Jungla animalelor” ne prindea câteodată închiși ca-ntr-un obor, strecurați cu îndemânare în „zbuciumul pădurilor de aramă” însă tonul domol al verbului ei măiestru ne dădea puteri și ne ferea de răutățile acestor tărâmuri aparent ostile. „Umaniza” totul cu gestul vrăjit al mâinilor ei lungi și albe, natur, care nu cunoșteau culoarea ojei ci doar albul sidefiu al curăției zilnice, al prospețimii atingerii. Îmblânzirea și oblojirea erau verbele preferate cu care conjuga clipă de clipă totul din
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
cugetătoare a lui Blaise Pascal cu raționalismul său de mai apoi. Totul sub un firesc care nu trădează, dar care susține prin simțiri verosimile naturalul, contextualizările, receptarea, intuițiile. Într-un cuvânt, autoarea nu fragmentează lumea prin experiențialul ei, ci o umanizează și o întregește asumându-și-o ca atare prin proză”. (Iulian Chivu) „Dar, ceea ce singularizează cartea (Mirela-Ioana Borchin, Apa, Editura Mirton, Timișoara, 2016), ceea ce o impune, cu deosebire, ceea ce o face memorabilă, inepuizabilă, sub raport ideatic, semantic, compozițional și stilistic
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Pe drum, Florea Gheorghe își pierde parcă, pe lângă stropul de umanitate din voce, și identitatea, autorul preferând să-i spună „omul” - asta și în raport cu gloaba lui, căreia îi spune „animalul”. De fapt, aici este un transfer straniu: pe măsură ce calul se umanizează, omul devine sălbatic, crud, mai rău decât fiara. E un raport inegal de forțe, unul de supunere, înveșnicit prin munca de-o viață care-i leagă pe cei doi: omul și animalul. Apoi, se pare că ei devin iarăși o
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
și semi-automecanizarii, în care omul este prea puțin 'obligat' să gândească... "Dumnezeu, Dumnezeu..." spunea încet în mintea să, Apostol Bologa, ori de câte ori întâmpină o greutate în viața sa încercată de contradicții teribile și de ororile războiului, care de altfel l-au umanizat mai mult și, paradoxal, chiar îndumnezeit... Un Sine personal avem noi toți, care-i legat de Sinele transcedental, deoarece Dumnezeu este pretutindeni... EL este imensitatea oceanului, Necuprinsul infinit al aleanului, Este acea Iubire nețărmurita, Speranța întunericului negândita! Dumnezeu la mării
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului scrutau depărtările, urmăreau zborul păsărilor pe întinse zone albastre. Țăranii spânzurați pe coline cu plugurile lor, cosașii în șiruri pe dealuri, ciobanii pe poienele munților întregeau acest tablou măreț și-l umanizau. Era freamătul naturii la ceas de nuntire și toate se reflectau în sufletul poetului ca într-o oglindă, luminată de portretul Veronicăi care-i era prezentă sub pleoape, sporind acest extaz cu un plus de fericire... El acum era parcă
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
răsucit în timpul saltului și a agățat cu ghearele jugulara dresoarei. Sub ochii spectatorilor, artista de circ, Elena Țipa a fost răpusă, pierzând până la ultima picătură, tot sângele, prin artera străpunsă. Leul se spune că a vegheat lângă trupul neînsuflețit, parcă umanizându-se și parcă plângând, îndurerat de nenorocirea comisă fără a fi fost vinovat...! După această întâmplare el nu a mai vrut să mănânce. A stat însingurat și trist într-un colț al cuștii, până când a murit. Și soțul Elenei Țipa
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
înmulțesc, un număr însemnat de femei, în special britanice, precum Agnes Smith (1887), Esme Scott Stevenson (1878), Mrs. Lewis (1893), Magda Ohnefalsch Richter (1894-1913), Gladys Peto (1926) descoperă Ciprul. Mărturiile aduse de aceste femei sunt scrise într-un alt registru, umanizează exoticul, personalizează neobișnuitul și consemnează observații etnografice mult mai intime”. Cu această observație, doamna Todea-Christodoulou a pus capăt scurtei introduceri, creând o punte de legătură între călătoarele din trecut și doamna Georgeta Resteman, călătoarea din România și autoarea cărții „CIPRU-
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
și foarte severă, femeia era spaima celor mici și modelul celor mari. Nicio buclă rebelă, nicio cută la haine...mereu impecabilă, perfect rujată, cu pantofi îngrijiți și bluze de mătase. Era o apariție...din alte vremuri. Singurul lucru care „o umaniza” era pasiunea ei pentru ...fumat! Avea o voce plăcut-tabagică și n-ar fi renunțat la un fum, nici dacă ar fi ars internatul. Erau „clipele ei” și fetele i le respectau. Acele minute, secunde, o duceau mereu departe...departe. Nu
LA MARGINEA TIMPULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352470_a_353799]
-
-te singură”)/ - iată flerul câtorva insomnii de jăratec/și de ce nu suspine?! Când ațipesc întrebările fără răspuns/În javra de trup repetent/ Mă destind între cine știe ce drumuri/ Mă rog totuși să rămân cât mai terestra/Din dureri și contraste mă umanizez/ Mă vindec de orice orgolii/ Suntem în stare de-o viață frumoasă/ Chiar daca am murit/ Astăzi trăiesc mai departe/ Mă spăl în ape mai limpezi/ Mai adăpostită mai puternică-n/ Știinta de sine...”). În ce are mai bun poezia Angelei
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
Sigur, variante mai exista: un cerc de banuiți, un cadavru, care a disparut, arma crimei, mobilul... Caviarul câinelui de lupte Editura PERPESSICIUS - BUCURESTI În acest roman, personajul principal este cîinele, nu Porcu ! În ce constă genialitatea autorului ? În faptul că umanizează cîinele animalizat de animalele cu două picioare. Cîinele ucide din spaima pe care i-o provoacă oamenii. Primăvara, mai întîi îi fac apariția ghioceii. Este fascinantă forța lor de a se ivi de sub frunzele încă înghețate. E ca și cum noi, oamenii
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
imens, gros, cu colți puternici. Ochii galbeni aveau o privire cercetătoare, fixă, hipnotică. Avea o culoare neagră, o nuanță murdară, prăfoasă, cu părul scurt, ca peria. Câinele răspundea la numele de Sasha.” În ce constă genialitatea autorului ? În faptul că umanizează cîinele animalizat de animalele cu două picioare. Cîinele ucide din spaima pe care i-o provoacă oamenii. Primăvara, mai întîi îi fac apariția ghioceii. Este fascinantă forța lor de a se ivi de sub frunzele încă înghețate. E ca și cum noi, oamenii
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
îndelete că Dostoievski nu se amesteca în viața personajelor sale, vocea sa nu se făcea auzită, ca la alții, care cuprind viața în toate elementele ei pure și impure și încearcă nu să separe moralul de imoral, ci să le umanizeze și, scria ea, “realitatea văzută de oameni n-are nici o valoare, dacă nu e filtrată prin cultură. Omul trăiește prin simțuri și prin emoții. Cunoașterea mai are nevoie de o dimensiune. Numai prin simțuri și prin emoții, omul ajunge un
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
conceptului de Dumnezeu, în Dumnezeul primei cauze, incognoscibil, infinit, noi cunoscând doar „ecoul” pe care îl produce în lumea materială, prin creație și sens al existenței, iar pe de altă parte Dumnezeul religiilor, creat pe baza categoriilor noastre, un Dumnezeu „umanizat”. Eshatologia este prezentă în toate societățile, urmărind o evoluție a conceptului despre moarte și viața viitoare. În societățile primitive se considera cel mai adesea că lumea de dincolo se află sub pământ, viața viitoare fiind concepută într-o formă subterană
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
Dumnezeu (atâta timp cât nu putem înțelege infinitul, nu putem înțelege nici ideea de Dumnezeu). Deci, încercările religiilor de a prezenta pe Dumnezeu sunt false, deoarece tot ceea ce cunoaștem, o facem din perspectiva mecanismelor noastre finite de cunoaștere, adică cunoaștem un Dumnezeu „umanizat”, redus la timpul nostru, la spațiul nostru, la categoriile noastre, un produs al societății de-a lungul istoriei. Tocmai de aceea ideea de Dumnezeu a evoluat o dată cu societatea - a se vedea ideea divinității chtoniene și uraniene, (ambele false pentru că Dumnezeu
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
bărbatul se supune sau nu Legii, în mod sigur Femeia se supune Adevărului. Dacă bărbatul este curajos sau nu, Femeia aproape permanent posedă temeritatea. Dacă bărbatul răscolește și cucerește lumea pe care apoi o răstoarnă, Femeia este cea care o umanizează și-o îndumnezeiește. Dacă bărbatul este sau nu religios, Femeia poartă continuu în sân mireasma credinței. Dacă bărbatul re-crează sau nu un principiu al existenței, Femeia pururea este cea care zămislește viața. Dacă bărbatul zugrăvește Icoana, Femeia este cea care
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
conceptului de Dumnezeu, în Dumnezeul primei cauze, incognoscibil, infinit, noi cunoscând doar „ecoul” pe care îl produce în lumea materială, prin creație și sens al existenței, iar pe de altă parte Dumnezeul religiilor, creat pe baza categoriilor noastre, un Dumnezeu „umanizat”. Eshatologia este prezentă în toate societățile, urmărind o evoluție a conceptului despre moarte și viața viitoare. În societățile primitive se considera cel mai adesea că lumea de dincolo se află sub pământ, viața viitoare fiind concepută într-o formă subterană
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
conceptului de Dumnezeu, în Dumnezeul primei cauze, incognoscibil, infinit, noi cunoscând doar „ecoul” pe care îl produce în lumea materială, prin creație și sens al existenței, iar pe de altă parte Dumnezeul religiilor, creat pe baza categoriilor noastre, un Dumnezeu „umanizat”.Eshatologia este prezentă în toate societățile, urmărind o evoluție a conceptului despre moarte și viața viitoare. În societățile primitive se considera cel mai adesea că lumea de dincolo se află sub pământ, viața viitoare fiind concepută într-o formă subterană
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
asculte undele sonore ale submarinelor din pântecul plin de rechini atomici ai eleșteului atlantic și nu atât de pacific. În loc de submarine dotate cu inteligență artificială la un moment dat va fi necesar să dresam rechini cu inteligență naturală, să-i umanizăm, să-și aducă aminte de noi în caz că într-o zi vor ajunge să moștenască deșertul unde odată fusese apele oceanelor. (Rechinii) Unele circuite integrate respiră greu în „cușca de fier” a raționalității tehnologice. Tehnologia nu are la îndemână numai puterea
TEOLOGUMENA DESPRE ŞTIINŢẰ ŞI TEHNOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368868_a_370197]
-
lung și nu numai asupra programelor imediate, să dăm o mână de ajutor, ajutorul fiecăruia fiind important și gândindu-ne la viitorul pe care-l dorim, pe care l-am ales, pentru a-l face mai util și a-l umaniza, și a nu lăsa să se piardă această șansă. Afirmația: „am senzația că pentru a construi Europa demontăm într-o bună măsură Europa în sens de civilizație” cred că este o afirmație retorică a unui filozof contemporan. Filozoful britanic Bertrand
SOLIDARITATEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370441_a_371770]
-
de viață, vesel și luminos. Casele au grădină cu flori, pomul vieții, fântână, căruță și căpiță cu fân, cocoșul cântă pe cumpănă, fluturele zboară înspre soare. Atmosfera este însuflețită și de mulțimea buburuzelor și de nota originală cu care sunt umanizate casele și necuvântătoarele: casele au acoperișul sub formă de căciulă țărănească, barza zboară cu geamantanul în cioc, barza în cuib stă pe ouă și vine bărzoiul și-i oferă o floare. Ideea de familie este reprezentată de trei buburuze în
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
unui adevăr, a unei Idei, a unei obsesii realitatea și lumea capătă culoarea acelei idei. De la obsesie la ideologie nu este decât un pas. Iar de la ideologie la paranoie alt pas. Dar nu este oare acesta procesul prin care noi umanizăm realitatea în care trăim transformând-o în „lumea noastră”... în lumea bolnavă a secolelor din urmă, a mileniului în care am intrat? Este uimitor cum prin deschiderea unui unghi nou de vedere, avem deodată revelația adevărului. Redăm poezia sub formă
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]