460 matches
-
este arareori preocupat de propria lui „sfințire”. Aceștia sunt termeni ce au dispărut din fondul principal de cuvinte al limbii române.” Iatăcare a dus la situația (de-a dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim într-o generație de oameni care niciodată nu le-a cunoscut și acceptat deplin conștient. Oamenii nu sunt descreștinați, pentru că, poate
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Ambiția ei, creșterea armonică dintre trup și suflet înăuntrul unei stări diacronice a libertății. Adevărul îl înalță pe om la urmărirea unui demers mai bun al vieții. Cultura greacă începea cu omul pentru a se întoarce iarăși la om prin umanizarea și desăvârșirea pe care și-a dorit-o și pe care a primit-o de la demersul lui transformator. Ființa ascetică a pedagogiei presupune într-o traiectorie diacronică o cultură care să dea întâietate valorilor spirituale și nu celor materiale. La
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Bicer - pictor, jurnalist,critic de artă Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita sub titlul ,,RECURS LA ÎNȚELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate celebre). Material realizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” Rodica Elena Lupu Preluat Monitorul Botosani Referință Bibliografică: POEME IN LUMINA SI CULOARE / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 806, Anul III, 16
POEME IN LUMINA SI CULOARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345281_a_346610]
-
simt eu pentru natură.” (Gabriela Călinoiu) Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita sub titlul ,,RECURS LA ÎNȚELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate celebre). Material realizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” Rodica Elena LUPU Preluat Monitorul Botosani Referință Bibliografică: PORTRET DE ARTIST - GABRIELA CALINOIU / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 814, Anul III, 24
GABRIELA CALINOIU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345388_a_346717]
-
și am înțeles Perfecțiunea.” Iurie Nastas Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita sub titlul ,,RECURS LA ÎNȚELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate celebre). Material realizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” Referință Bibliografică: IURIE VENIAMIN NASTAS - PICTOR, GRAFICIAN / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 821, Anul III, 31 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
IURIE VENIAMIN NASTAS – PICTOR, GRAFICIAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345495_a_346824]
-
iarăși la o nouă nedreptate"119, în vreme ce autoritățile nu sunt motivate de considerente emoționale și pot evalua gravitatea unor fapte în mod obiectiv. Chiar dacă nu au fost preluate deplin și necondiționat de doctrina penală, ideile lui Hegel au contribuit la umanizarea pedepselor în contextul în care în epoca sa acestea erau caracterizate printr-un grad ridicat de severitate: "Felul în care fiecare crimă trebuie pedepsită nu poate fi indicat prin gând, ci în această privință sunt necesare determinări pozitive. Prin progresul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conlucrării unor condiții biologice și sociale în evoluția lui Homo până la profilul său biologic și spiritual cu adevărat uman. Modificările biologice ale lui Homo timpuriu conduc la o interacțiune socială ce favorizează cultura. Mediul cultural incipient, care cuprinde și condiționează umanizarea, are ca elemente: arta, limbajul, conștiința. Împreună, acestea semnifică prezența conștiinței de sine. Miturile originare sunt dovezi exemplare ale conștiinței de sine a omului. Fiecare societate omenească are un mit originar, o istorie fundamentală, în raport cu toate celelalte. Aceste mituri originare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiinței de sine a omului. Fiecare societate omenească are un mit originar, o istorie fundamentală, în raport cu toate celelalte. Aceste mituri originare cresc din izvorul conștiinței de sine vocea interioară care caută explicația fiecărui lucru"115. Rădulescu-Motru, de asemenea, consideră că umanizarea incipientă constă în dobândirea unor comportamente integrate propriului uman. Între acestea, munca, ce devine comportamentul specific omului, modalitatea sa proprie de a fi în lume. Comportamentul este agentul selecției și, în urmare, al evoluției, și pentru Jacques Monod: "la om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dar omul nu poate atinge identitatea cu natura și/sau cu Absolutul, spațiul variațiilor aptitudinale fiind infinit. Mai mult, apropierea omului de natură sau de Absolut întărește hotarele fiecărui "capăt" al existenței, accentuează "specificitatea" lor de netrecut. Istoria are sensul umanizării, adică al accentuării determinărilor personalizate în om. Pe de o parte, energiile naturii primesc forme din ce în ce mai adecvate, iar pe de alta, idealul omenesc, analogon-ul Absolutului, este, prin creația culturală, din ce în ce mai "împlinit". "La omul de vocație, felul muncii este o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în om. Pe de o parte, energiile naturii primesc forme din ce în ce mai adecvate, iar pe de alta, idealul omenesc, analogon-ul Absolutului, este, prin creația culturală, din ce în ce mai "împlinit". "La omul de vocație, felul muncii este o prelungire a omului, este o umanizare intrată mai adânc în natură"128. Evoluția formelor personalității va fi urmărită în capitolul următor al lucrării în acest sens al umanizării, al apropierii omului de natură și de Absolut ca expresie a "lucrării" determinismului prin finalitate.129 Fiind punctul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin creația culturală, din ce în ce mai "împlinit". "La omul de vocație, felul muncii este o prelungire a omului, este o umanizare intrată mai adânc în natură"128. Evoluția formelor personalității va fi urmărită în capitolul următor al lucrării în acest sens al umanizării, al apropierii omului de natură și de Absolut ca expresie a "lucrării" determinismului prin finalitate.129 Fiind punctul de echilibru în ordinea lumii, cumpănind între condiționat și Necondiționat, omul are în structura sa sufletească ceva din amândouă. Nici una din trăsăturile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
împlinită, ea nu va semnifica sfârșitul omului sau al istoriei, ci doar ultima treaptă în personalizarea energiilor lumii, de unde doar mărimile infinitezimale îl vor mai separa de natură, de o parte, de Absolut, de alta. Cât va dura oare această umanizare, și în consecință cât va dura tragedia ei? Nimeni nu poate ști. Judecând după experiența noastră de astăzi, idealul umanizării este încă departe"131. Până la desăvârșirea personalității energetice, adică a persoanei creatoare, umanizarea (personalizarea) energiei trece prin alte momente. Imaginea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mărimile infinitezimale îl vor mai separa de natură, de o parte, de Absolut, de alta. Cât va dura oare această umanizare, și în consecință cât va dura tragedia ei? Nimeni nu poate ști. Judecând după experiența noastră de astăzi, idealul umanizării este încă departe"131. Până la desăvârșirea personalității energetice, adică a persoanei creatoare, umanizarea (personalizarea) energiei trece prin alte momente. Imaginea treptelor spre desăvârșirea umană apare și la Kant. În Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită aflăm: "Din toate acestea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de alta. Cât va dura oare această umanizare, și în consecință cât va dura tragedia ei? Nimeni nu poate ști. Judecând după experiența noastră de astăzi, idealul umanizării este încă departe"131. Până la desăvârșirea personalității energetice, adică a persoanei creatoare, umanizarea (personalizarea) energiei trece prin alte momente. Imaginea treptelor spre desăvârșirea umană apare și la Kant. În Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită aflăm: "Din toate acestea se deschide (ceea ce, nepresupunându-se un plan al naturii, n-am avea temeiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al energiilor, unul care în-cearcă și reușește să transforme această ordine (lumea) pentru a-și delimita un fel de "loc natural"; omul este mai degrabă un mod existențial (unitate de existență) care face din muncă mijlocul schimbării ordinii naturale. Fenomenul umanizării "intrate mai adânc în natură", despre care vorbea C. Rădulescu-Motru, este recognoscibil ca o consecință a extinderii finalității asupra naturii. Această operație schimbă principiul de ordine al existenței ca totalitate. Nu este vorba numai despre o reordonare "rațională" a lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
stricta determinarea naturală. Numai pe acest temei omul capătă un nou relief existențial. Dacă l-ar fi izolat, dacă ar fi făcut din el o apariție spontană și miraculoasă, care să nu aibă în geneza sa nici o condiționare naturală, atunci umanizarea ar fi fost un accident de felul unui diluvium, al unei calamități, care ar fi schimbat forțat ordinea naturii. Legată fiind însă de natură, existența umană constrânge în sine toate liniile de evoluție a energiei, reface universul însuși prin structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care are valabilitate reflexivă, în ordinea lui ca-și-cum, așa cum este la Kant, ci un principiu de ordine "naturală", adus pe lume prin lucrarea naturii (în om) și făcut să lucreze de către om (propriu-zis și asupra naturii). Ceea ce am putea numi "umanizarea naturii" nu este expresie a necesității oarbe, ci, cum ar spune Spinoza, a necesității libere. Fundată în voința omului, libertatea sprijină cristalizarea aptitudinilor într-un gen de muncă și, în urmare, introduce în lume principiul de ordine propriu omului. O
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
munca nefiind un gest ne-natural, ci unul natural și cultural totodată; munca este un fapt ce continuă energia naturii și, printr-un agent omul selectează și folosește energiile ce conduc spre cea mai bună stare, "așezare", a lumii. Prin "umanizarea naturii", fiecare formă de energie este adusă în locul propriu, poziționat în funcție de forma finală a evoluției energiei: omul. Întregul univers își dovedește îndreptățirea "existențială" prin raportare la sine, iar nu la un principiu exterior. Faptul esențial care face din om scop
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este mai aproape de condiționatul natural decât personalitatea energetică. El posedă de la natură dispozițiile sufletului său și condițiile structurării acestora, în jurul eului, ca personalitate; căci: "psihogeneza își are rădăcinile în biogeneză"211. Dar misticul se află în primul moment al personalizării (umanizării naturii), așadar reprezintă, într-un fel, polul opus celui natural. Numai printr-o asemenea opoziție, ca mod de existență, omul de la începuturi a putut deschide un curs nou pentru evoluția lumii. Pe cât de departe se află el de Absolut, tot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conferă personalității energetice și o contextualizare națională. Ea nu poate rezulta decât acolo unde poporul are un ideal înscris într-un "mesianism". Iar idealul, ca și mesianismul, își au "locul natural" în cultură. Personalitatea poporului cultura condiționează personalitatea individului. Rezultatul umanizării nu este negarea legăturilor personalității energetice cu energiile naturii; totuși, acestea nu mai sunt pentru ea în stare brută, naturală ca atare, ci sunt într-o formă mediată, socializată. Individul capătă dispoziții sufletești de la poporul în mijlocul căruia trăiește. "...un spirit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnul unor apariții absolut întâmplătoare, care ar topi în spațiul lor de origine, subiectiv, existența poporului, originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinată. Fără libertate, omul ar fi un dat natural suficient sieși; cu libertatea, omul este ființa creatoare de sine, aflată în posibilitatea de a-și onora programul existențial: "libertatea este, după Mounier, în același timp, condiție esențială și rezultat al umanizării"300. Libertatea este conceptul care, prin înțelesul conferit de Em. Mounier, distinge reconstrucția filosofică a acestuia de un model fatalist. C. Rădulescu-Motru concepe libertatea ca formă a muncii, ca activitate a personalității. Constrânsă, munca nu poate fi creatoare; dimpotrivă, munca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
strategic al resurselor umane; managementul resurselor umane internațional sau multinațional; planificarea carierei; comportamentul organizației; negocierile colective; evaluarea funcției de resurse umane. După concepția lui Wayne F. Cascio managementul resurselor umane necesită dezvoltarea și evaluarea programelor în cel puțin cinci domenii: umanizarea postului; recompense legate de performanță; programe de muncă flexibile; planuri de recompense flexibile; planificarea carierei. În literatura franceză Jean Marie Peretti arată ca funcția de personal presupune următoarele aspecte: administrarea curentă; gestiunea resurselor umane; formarea; dezvoltarea socială; gestionarea costurilor de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
valorizarea sinelui, educația centrată pe elev, autoactualizare etc. Și, mai presus de toate acestea, se atrăgea atenția asupra rolului suportului afectiv și motivațional În procesul de Învățare, ceea ce conferea un statut cu totul aparte profesorului. În general, se propunea o umanizare a educației pe baza următoarelor principii: a) punerea accentului pe latura formativă, și nu pe Însușirea mecanică a cunoașterii; b) valorizarea autodezvoltării prin cunoaștere și asimilare, nu prin instruire din exterior; c) reactualizarea și contextualizarea Îndemnului socratic „cunoaște-te pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]