302 matches
-
Diavolul este ispită, practica vrăjitoriei este lucru blestemat, după cum diabolismul femeii, care sperie și pe dracul, este tot o observație morală a poporului, condensată într-un proverb și ilustrată printr-o delicioasă serie de întâmplări, în care Satana este deplin umanizat. Spiritul caragialian nu este bântuit de spectri; artistul lucid, utilizează fantasticul cu tehnică savantă și își explică simbolurile cu deosebită clarvedere; întrupat în om, diavolul din La conac este același duh al răului, ca și Spânul din Povestea lui Harap-Alb
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
directă a vinovaților. Micile pete luminoase strecurate uneori în aprecierile legate de "realizările" regimului (de exemplu, nivelul de viață mai bun decât acela din timpul povestirii) nu reușesc să schimbe această impresie, adăugându-i, cel mult, un regret suplimentar, mai umanizat și mai nostalgic. Viziunea occidentală despre cele petrecute în Est a fost altfel structurată. Manualele vestice au detensionat mult povestirea, în primul rând pentru că uzajele didactice actuale nu mai permit o reconstituire rigidă, exclusivistă, sobră sau chiar tragică. Aici, textul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația morală a rămas aceeași: trebuia să i se provoce individului o comoție salutară și omul să devină neliniștit pentru a putea fi mai bine umanizat" (Alain Finkielkraut, 1996:55). Pledoarie pentru o cultură a semnului și comunicării, periplul nostru semiotic participă la ameliorarea competenței semiotice prin intermediul unui nou raport identitate/alteritate: plăcerea narării, a gestului elocvent, a obiectului semnificativ. "Scopul dorinței nu este plăcerea, ci
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
făcută în dușumea" și la un "cărucior pus în mișcare cu manivela" elemente ce se reiau la finalul romanului, semn al închiderii lumii parodice în spațiul ei restrâns -, o recuzită cu care își înarmează cititorul pentru a intra în lumea "umanizată", dar "subt-pământă" a prozaicei familii Stamate. Îndeosebi nemulțumit de convenționalitatea personajelor realiste (tipologii facil de conturat), naratorul le atribuie trăsături care țin când de fantastic, când de grotesc, dar care au, toate, un corespondent cât se poate de palpabil în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
personală". Soția "tunsă și legitimă" nu mai produce nici o surpriză. "Ia parte la bucuria comună, compunînd madrigale, semnate prin punere de deget", în ecourile unui altfel de concert din muzică de Bach. Se mai putea întâmpla ceva pentru ca aceste schițe umanizate să fie zdruncinate din "fericirea" lor conjugală? Doar intriga, mai bine zis, parodierea conflictului clasic, poate spune răspunde acestei întrebări. Așa că naratorul se angajează să propună un nou final, dublat de o nouă perspectivă asupra "caracterelor" și de o atmosferă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aprecierea maselor de vegetație verde si dezvoltată (în particular, arborii), mai ales dacă este curată și transparentă sau dacă formează cascade (este cazul locurilor unde se concentrează activități turistice și recreative); există o diferență în perceperea peisajelor ordonate, bine întreținute, umanizate (percepute ca fiind controlabile, confortabile, preferate de persoane pâna la 15 ani și după 35 ani) și cele ”sălbatice” (stimulante, preferate între 15-35 ani); poziția observatorului: sunt preferate peisajele care pot fi observate din puncte de vedere dominante (se constata
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
globală a viziunii asupra omului în cadrul societății. Partidele creștin-democrate sînt: Weltanschauungsparteien, purtătoare a unei viziuni asupra lumii și a omului 1, pe care programul Partidului Creștin Social belgian o rezuma la alegerile legislative din 1971 prin "noi vrem o societate umanizată și demnă de om". Această viziune asupra omului și a lumii, o culegere de principii comune, trebuie analizată în mod special, și mai puțin detaliile privind programele diferitelor partide. În jurul noțiunii centrale de bun comun, se detașează patru opțiuni majore
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
limbii, a lingvisticii genera-le, și, tot atunci, filozofii au început să se orienteze din nou spre problemele limbii. De cele mai multe ori însă, cercetarea filozofică a limbii a devenit, de data aceasta, modul însuși de a construi filozofia, căci lumea umanizată este concepută tot mai mult ca o lume a simbolurilor și a semnelor, iar construcția spirituală ca un edificiu semiotic. Firește, fiind o cunoaștere teoretică a limbii, lingvistica generală a fost puternic stimulată de cercetările filozofilor din secolele anterioare, îndeosebi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistemul ei100. S-a constatat că există o implicare nemijlocită a numelui unei entități din lumea înconjurătoare în cunoașterea și în comunicarea cunoașterii despre entitatea respectivă, deoare-ce în afara numelui, un obiect și imaginea lui în conștiință nu pot deveni valori umanizate și elemente ale circuitului social și, de aceea, numele și noțiunile desemnate prin ele determină extensiunea și limitele cunoașterii. Din lipsa unei legături între esența lucrurilor și numele lor rezultă că între cosmos, lumea obiectelor concrete, și antropocosmos, lumea pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ci integrează în conștiința sa o concepție, o ideologie în virtutea căreia realizează numirea obiectelor și, uneori, o anumită apreciere și o atitudine în legătură cu realitățile și cu numele lor. În afara numelor, obiectele și imaginile lor în conștiință nu pot deveni valori umanizate, păstrate în memoria indivizilor vorbitori, și nici elemente ale circuitului social în comuni-care. Majoritatea numelor și a noțiunilor desemnate prin ele rămîn însă în afara atitudinii evaluative evidente și nu sînt însoțite, prin urmare, de participarea sentimentală a vorbitorilor, în vreme ce unele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o lume dirijată de monedă și instituțiile adiacente și care multora le pare defectă și nedreaptă. Este o lume inventată, în parte virtuală și care se reinventează continuu, nu întotdeauna cu multă chibzuință. Sistemul financiar caracteristic trebuie extins, democratizat și umanizat, moralizat, astfel impactul său asupra oamenilor obișnuiți să fie preponderent pozitiv. Sistemul trebuie, în plus, transparentizat, pentru ca informațiile și resursele disponibile să poată fi folosite în mod activ și poate inteligent de către toți doritorii, în mod cvasipermanent. Actualul establishment financiar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
analogii și tematici noi, a unor sisteme și fuziuni cibernetice complexe. Astăzi, utilizatorul ordinatorului își artificializează acțiunile și comenzile sale pentru a le face inteligibile tehnologiilor computerului, pentru ca ulterior sau instantaneu, acesta să poată răspunde prin feedback, într-un mod „umanizat” sau „prietenos” pentru a putea fi înțeles de om. Bucla de raportare a umanului la tehnologic este, prin urmare, una complexă și permeabilă. Conceptul prezent al cyborgului nu poate fi însă definit fără abordarea unei perspective istorice, în care el
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bântuită și tulburată, neîmpăcându-se niciodată cu sine și cu noua identitate protezată. Pentru ea, istoria nu mai poate fi liniară, viitorul nu mai are decât înțelesul de supraviețuire, iar evoluția nu mai este posibilă. Trăind prin amintirile trecutului, cyborgul umanizat își rememorează existența umană ca o încununare a sensului nobil al vieții și își privește proteza cu tribulație și cu superioritate. Retrospectiv și introvertit, acest tip de cyborg este o victimă a tehnologiei, un prizonier în propria identitate mutantă, se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt excentrici în chip inconștient; care își fac numărul din fatalitate” (III, 78). De aceea, de asemenea, preferă natura. A fi natură devine însă o imposibilitate: „La Paris, nu mai poți vedea nici un animal adevărat. Câinele și pisica sunt prea umanizate ș...ț, fac figură de trădători” (III, 255). Cu câteva excepții, Cioran trăiește revendicându-se de la mitul bunului sălbatic și al paradisului originar din care va fi căzut. E un demon căzut, care șchioapătă; histrionic, ștrengar uneori, ipocrit din fatalitate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sare, ia apă binecuvântată de pâine și sare, cu oala cea nouă, rostind: "Apă curgătoare, / Eu te sorocesc / Tot cu pâine și cu sare / Să lecuiești pe cutare / Din cap până-n picioare, / Cu leac, / Cu sănătate și veac".58 Apa umanizată are și leacul frumuseții, care poate fi dobândit prin puterea cuvântului: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac eu junilor / Ca laptele pruncilor, / Ca vinul boierilor; / Să fiu ca sfântu Soare / Când răsare / Ca mărul plin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceea se afla un măr nalt și frumos, carele înflorea îndată ce sosia ficiorul babei acasă; și când se ducea de acasă, pica floarea. Mărul acesta era așadară sămnul cel mai bun de știa baba când îi vine feciorul acasă."92 Umanizată, natura poate fi un spațiu de trecere înspre altă lume a fantasticului narativ: pentru a aduce "cheia raiului și lumina soarelui", trebuie de trecut prin "câmpul cu somnul" unde "îndată au și început florile, care din care, a se ruga
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
problematicii creației lui Tudor Arghezi: a. prototipurile umane sens major al actului de creație: homo faber (Născocitorul), homo sapiens (Cel ce gândește singur), homo ludens (Flori de mucigai, Lache, Fătălăul, Ion Ion, Rada); b. tipuri livrești (Caligula, Hamlet); c. simboluri umanizate (Belșug, Testament, Focul de lumină); d. mituri (Între două nopți) mitul lui Isus, mitul lui Prometeu (La stele); 2. cronotopi (Pătru, Conu Iliescu); f. poetul, purtător al destinului neamului (Testament); g. omul, creator al universului artificial (Cel ce gândește singur
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iubirii. Titlul poeziei sugerează o iubire posibilă, neîmplinită, aspirația spre un sentiment ideal, un vis de dragoste. Alcătuită din șase catrene, dispuse în trei secvențe lirice, poezia Dorința surprinde relația viață-vis. Secvența I (prima strofă) cuprinde chemarea iubitei în mijlocul naturii umanizate, care amplifică sentimentul iubirii. E o natură ocrotitoare (codrul, izvorul, teiul) oferind un spațiu intim iubirii și visării. Dorința împlinirii sentimentului de dragoste este exprimată și de verbul la imperativ vino, de conjuncția copulativă și care face legătura între natură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o limbă spoită cu o sintaxă construită acum vreo două mii de ani la Atena, apoi la Roma. Avea să treacă de la hățișurile în care a văzut lumina zilei, de la peisajele natale încă virgine, pline de strigăte de animale, la peisajele umanizate ale bătrânei Europe, avea să trăiască în locuri care debordează de limbajul și de vacarmul oamenilor. Și așa a descoperit telefonul (în scurt timp, spunea " Alo!" înainte ca eu să apuc să ridic receptorul), radioul și televizorul (a trăit războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
astfel de ce strategii educaționale propuse în această culegere scot în evidență spiritul de cooperare în echipă animat de emulația valorică ce acceptă și tratează cu iubire fiecare personalitate. Spiritul generos al lucrării ne invită la reflecții asupra potențialităților de îmbogățire umanizată al fiecărui copil, nu doar cuantificat statistic în eficiența notelor școlare. Astfel, strategiile educaționale de învățare personalizată marchează unicitatea originală a experiențelor de învățare de la coordonatele unui deziderat la realității unor experiențe școlare obișnuite, cu direcționări clare, precise, într-un
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
din simbolistica unui mormînt și a unei cruci. Apoi, au atașat morții o latură "estetică", conferindu-i identitate artistică. Moartea s-a constituit în metaforă sau chiar personaj în operele romanticilor. S-a vorbit despre o așa-numită "Moarte Frumoasă", umanizată, "vitalizată", într-un mod obscur și subliminal (p.18). Oamenii au încercat să-și perpetueze, în moarte, viața însăși, duplicîndu-și mediul ambient în cavouri tot mai sofisticate, similare unor case. Liviu Cotrău amintește angoasa "morții clinice" care, după descoperirea medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
spre celălalt este calea potențării umanității noastre ca rezultat al experienței dramatice a omului care, neputându-se desprinde pe deplin de natura sa originară, biologică - violentă, funciar egoistă și intolerantă - năzuiește să-și edifice o a doua natură, lumea sa umanizată, În care să se realizeze Împreună cu semenii săi, atât de diferiți, dar totuși nu mai puțin umani. Etica În societatea bazată pe cunoaștere O caracteristică de necontestat a discursului teoretic contemporan este recuperarea gândirii morale, ca preocupare centrală a oricărei
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
relațiilor interumane, toleranța Începe să devină ea Însăși: respectă prezența și comportarea dezagreabile ale cuiva, cel mult ținându-se la distanță de ele, dar nu bruscându-le, ci consumându-și tacit repulsia - susține Îndreptățit eseistul român amintit. Numai În lumea umanizată, toleranța are sens pentru că numai aici Celălalt este cel puțin tot atât de important, dacă nu chiar mai mult decât propria persoană. În acest fel, chiar și sensul oarecum peiorativ al ideii de toleranță - te tolerez, ceea ce nu Înseamnă că
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]