257 matches
-
mare de izvoare, de natură diversă fizico- și uman geografică, arheologic-istorică, economică etc. Informația bibliografică și statistică a fost coroborată cu o sistematică muncă de cercetare în teren, care a dus la cunoașterea detaliată de către Liliana Creangă a particularităților peisajului umanizat, a comportamentului actual al populației locale, a evoluției unităților agricole, a modului de utilizare a terenului, a specificului condițiilor si resurselor naturale. Remarcăm modul cum a fost conceput capitolul dedicat condițiilor naturale, care a reușit să evidențieze acele particularități ale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
catastrofice, cât și a costurilor lor, poate fi pusă pe seama mai multor factori, însă rolul esențial este atribuit creșterii vulnerabilității comunităților umane. O altă caracteristică a riscurilor contemporane este aceea a diversificării lor. În sistemele geografice actuale, tot mai puternic umanizate, intervențiile externe și dinamica schimbărilor interne au efecte neașteptate. Riscurile sunt și ele tot mai diverse, alături de cele deja asumate de societate adăugându-se multe altele, pasive, ce pot fi reactivate în orice moment, în timp ce altele sunt necunoscute încă. Deși
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
o privire răscolesc trăiri profunde. Surâsul enigmatic al Monei Lisa, capodoperă lui Leodardo da Vinci, sugerează variate trăiri: duioșie, tristețe, îndoială, ironie, satisfacție, fericire pierdută, măreție. Forță de expresie a peisajelor îl transpune pe receptor în lumea mirifica a naturii umanizate, „vibrează luminile și umbrele, vorbesc culorile, trăiesc vietățile” (E.Macavei 2002, p.277). Prin procesul educațional din școala, viața spirituală a copilului, se îmbogățește prin punerea în contact cu valorile artistice, dezvoltându le astfel entuziasmul pentru cultura artistică. Totodată orientează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
făcută în dușumea" și la un "cărucior pus în mișcare cu manivela" elemente ce se reiau la finalul romanului, semn al închiderii lumii parodice în spațiul ei restrâns -, o recuzită cu care își înarmează cititorul pentru a intra în lumea "umanizată", dar "subt-pământă" a prozaicei familii Stamate. Îndeosebi nemulțumit de convenționalitatea personajelor realiste (tipologii facil de conturat), naratorul le atribuie trăsături care țin când de fantastic, când de grotesc, dar care au, toate, un corespondent cât se poate de palpabil în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
personală". Soția "tunsă și legitimă" nu mai produce nici o surpriză. "Ia parte la bucuria comună, compunînd madrigale, semnate prin punere de deget", în ecourile unui altfel de concert din muzică de Bach. Se mai putea întâmpla ceva pentru ca aceste schițe umanizate să fie zdruncinate din "fericirea" lor conjugală? Doar intriga, mai bine zis, parodierea conflictului clasic, poate spune răspunde acestei întrebări. Așa că naratorul se angajează să propună un nou final, dublat de o nouă perspectivă asupra "caracterelor" și de o atmosferă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
degrabă "politeist", în comparație cu monoteismul rigid derivat din ebraism și din filosofia platoniciană. Totodată, această viziune va genera o pluralitate de teme și motive iconografice, care au dus în occident la transformarea totală a canonului bizantin într-o artă religioasă dinamică, "umanizată", creatoare; implicit, a dus la mutații majore în câmpul imaginarului. Prin rezistența teologică iconodulă din occidentul catolic, se opune tradiției antice iconoclaste, dar și monoteismului ebraic, una din cele mai coerente și mai puternice reabilitări a imaginii divinului, dar se
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
perioadele modernă și contemporană, industria, transporturile, turismul și procesul de urbanizare s-au impus mereu mai vizibil în lucrările de amenajare, antrenând modificări importante ale reliefului, apelor și solului, afectând, de asemenea, aerul, vremea sau chiar climatul. În regiunile intens umanizate sistemele naturale sunt uneori aproape complet transformate, unele componente naturale fiind parțial sau total înlăturate, așa cum este cazul celei celei mai mari părți a Europei, a unor vaste regiuni din Asia, nordul Africii și America de Nord. Efectele acestor transformări se resimt
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și tehnic, începând cu secolul al XVIII-lea. A început o altă etapă de explozie demografică, fenomen complex, cu implicații profunde în raporturile dintre societatea umană și sistemele naturale. Dacă până atunci impactul antropic se limita la vechile arii intens umanizate ale Eurasiei și Africii, din această perioadă multe efecte ale acțiunilor antropice s-au extins treptat la scară globală. Unele dintre acestea sunt ireversibile, spre exemplu, epuizarea unor resurse minerale sau dispariția pădurii în regiuni nefavorabile climatic vegetației arborescente ș.a.
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
problematicii creației lui Tudor Arghezi: a. prototipurile umane sens major al actului de creație: homo faber (Născocitorul), homo sapiens (Cel ce gândește singur), homo ludens (Flori de mucigai, Lache, Fătălăul, Ion Ion, Rada); b. tipuri livrești (Caligula, Hamlet); c. simboluri umanizate (Belșug, Testament, Focul de lumină); d. mituri (Între două nopți) mitul lui Isus, mitul lui Prometeu (La stele); 2. cronotopi (Pătru, Conu Iliescu); f. poetul, purtător al destinului neamului (Testament); g. omul, creator al universului artificial (Cel ce gândește singur
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iubirii. Titlul poeziei sugerează o iubire posibilă, neîmplinită, aspirația spre un sentiment ideal, un vis de dragoste. Alcătuită din șase catrene, dispuse în trei secvențe lirice, poezia Dorința surprinde relația viață-vis. Secvența I (prima strofă) cuprinde chemarea iubitei în mijlocul naturii umanizate, care amplifică sentimentul iubirii. E o natură ocrotitoare (codrul, izvorul, teiul) oferind un spațiu intim iubirii și visării. Dorința împlinirii sentimentului de dragoste este exprimată și de verbul la imperativ vino, de conjuncția copulativă și care face legătura între natură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
astfel de ce strategii educaționale propuse în această culegere scot în evidență spiritul de cooperare în echipă animat de emulația valorică ce acceptă și tratează cu iubire fiecare personalitate. Spiritul generos al lucrării ne invită la reflecții asupra potențialităților de îmbogățire umanizată al fiecărui copil, nu doar cuantificat statistic în eficiența notelor școlare. Astfel, strategiile educaționale de învățare personalizată marchează unicitatea originală a experiențelor de învățare de la coordonatele unui deziderat la realității unor experiențe școlare obișnuite, cu direcționări clare, precise, într-un
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci apariții bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă) se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște țărani humuleșteni. Cu toate acestea primul scriitor care dovedește o impecabilă cunoaștere a convențiilor fantasticului european este Mihai Eminescu, chiar dacă prozatori ca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Diavolul este ispită, practica vrăjitoriei este lucru blestemat, după cum diabolismul femeii, care sperie și pe dracul, este tot o observație morală a poporului, condensată într-un proverb și ilustrată printr-o delicioasă serie de întâmplări, în care Satana este deplin umanizat. Spiritul caragialian nu este bântuit de spectri; artistul lucid, utilizează fantasticul cu tehnică savantă și își explică simbolurile cu deosebită clarvedere; întrupat în om, diavolul din La conac este același duh al răului, ca și Spânul din Povestea lui Harap-Alb
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
așteptările unui destinatar de a reprezenta întreguri temporale orientate în mod prospectiv, de la început la sfârșit și în mod retrospectiv, de la sfârșit la început, implicând situații și evenimente discrete, specifice, pozitive și încărcate de semnificație în raport cu un proiect și univers umanizat. Există contribuții semnificative în analiza narativității înțeleasă ca forță densificată a imaginii. În Narrative Pictures. A Survey of English Genre and its PaintersSacheverell Sitwell arată că cele mai narative sunt imaginile statice în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
măsura în care textul respectiv acoperă așteptările unui receptor în legătură cu reprezentarea unor întreguri orientate temporal, de apariția unui conflict, a unor evenimente discrete, specifice, pozitive și semnificative în ceea ce privește relația evenimentelor cu un proiect uman care se desfășoară într-un univers umanizat. S-ar putea spune astfel că narativitatea unei imagini depinde de modul în care audiența privește o manifestare vizuală, că depinde de audiența care înstăpânește, care își aservește, care exploatează pictura monoscenică și așează imaginea în conexiune cu narațiunea văzută
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
surprinderii unor trăsături și anume: a) un grad Înalt de antropizare a peisajului prin prezența a numeroase obiective de atracție turistică, Începînd cu locurile care amintesc de strămoșii noștri daci și mergând pînă la unele construcții contemporane; b) sunt puternic umanizați, lucru datorat atît structurii ca și poziției lor geografice. Acest aspect a fost relevat și de marele geograf francez Emmanuel de Martonne (1907) cînd referindu-se la Carpați arată că ei sunt „poate cei mai umani și mai plini de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
drumului de urmat, este necesară o coordonare a tuturor, ceea ce presupune democratizarea și recunoașterea valorilor cele mai înalte pe toate meridianele, promovarea și întărirea drepturilor omului, crearea unor noi relații între țări și noi legături a omului cu natura. Mediul umanizat este un factor hotărâtor în educare și formare. Copilăria și adolescența sunt perioade de asimilare a experienței sociale, de integrare în etape în viața socială a adultului, de interiorizare a modelelor de comportare. Influența mediului asupra dezvoltării viitoarei personalități se
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
umbră și fum, Sălăjeni halta năruită dintr-o parte, locuită o cameră, Zalău 21 km, cantoniera, biserica și mai mult ocolurile nefolosite, cu interpretarea convenabilă că factorul istoric vitreg etc., INTERVENȚIE ÎN TEXT Dacă este pustie țara, față de aspectul ei umanizat. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT au ieșit pe geam din sala de așteptare, bariera ridicată, la halta Borșa-Sălaj s-a staționat tot pe șosea, de ce nu rîd sfinții? glisăm printre vechituri cu care leagă casele, la pas și la bucată, Borla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
într-o atmosferă de voie bună ... finalizată cu muzică vocală și/sau instrumentală ... inclusiv cu dans (chiar dacă drumul zilei fusese lung și greu), atmosferă deconectantă la care nu rezistau nici cadrele didactice însoțitoare, nici chiar cele mai "încuiate" la examen, "umanizate" acum ... cu condiția severă ca a doua zi ... la orele opt ...toată lumea să fie gata de plecare pentru realizarea programului științific prevăzut. Așadar, o îmbinare perfectă a utilului cu plăcutul. Mai trebuie amintit doar că aceste "aplicații practice" erau organizate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o topit / Ca auru s-o sleit / Și ea n-o putut / Să-și facă sfârșit."27 Țăranul își imaginează o Maica Domnului cum n-a existat niciodată în textele canonice și se raportează preferențial la această figură divină intens umanizată. Cultul mariologic în Biserica răsăriteană este, oricum, foarte pregnant; făcând teren prin satele românești chiar și acum, la început de secol XXI, constatăm că el depășește cu mult în practica de zi cu zi cultul lui Hristos însuși. "Măicuța Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
directă a vinovaților. Micile pete luminoase strecurate uneori în aprecierile legate de "realizările" regimului (de exemplu, nivelul de viață mai bun decât acela din timpul povestirii) nu reușesc să schimbe această impresie, adăugându-i, cel mult, un regret suplimentar, mai umanizat și mai nostalgic. Viziunea occidentală despre cele petrecute în Est a fost altfel structurată. Manualele vestice au detensionat mult povestirea, în primul rând pentru că uzajele didactice actuale nu mai permit o reconstituire rigidă, exclusivistă, sobră sau chiar tragică. Aici, textul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atrag armoniile vieții, veșnicele ei transformări, pulsația neostenită a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie o natură umanizată și, paradoxal, familiară, în ciuda rusticității. Nicăieri în descripții nu apare acel homerism livresc, întâlnit, de pildă, la Calistrat Hogaș. E altceva și decât natura edenică, luxuriant romantică eminesciană. Chiar în cea mai înfiorată singurătate, viața nu încetează să fie prezentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
său artistic, era și normal ca scriitorul să procedeze prin descripție; nu este, în adevăr, colț al Moldovei de Sus care să nu fi înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea naturii moldovenești în emoția succesivă a acestui animator, care pe lângă culoare are și vibrație, pe lângă senzație are și fluiditatea armonică și ritmică a expresiei. E. LOVINESCU Luat în totalitate, M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
schițează o istorie a mentalităților transilvane, care presupune, În opinia mea, o puternică implicare comprehensivă a subiectivității istoricului În reconstituirea lumii pe care o evocă. În consecință, acest capitol ilustrează, inclusiv sub aspect stilistic și expresiv, o istorie mult mai umanizată. Capitolul al cincilea Încearcă să depășească perspectiva monoetnică atât de frecventă În istoriografia Transilvaniei, propunând o istorie În oglindă, o retroversiune a imaginilor reciproce pe care le-au proiectat, unii asupra celorlalți, românii și maghiarii ardeleni. În acest fel, se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]