219 matches
-
plângă. Un plâns spasmodic, cu sughițuri. — Și mie mi-e dor de ea! răbufni el, cu glas pițigăiat. Mi-e dor în fiecare zi de ea, nu mai trăiesc de când ne-am despărțit, nu-ți dai seama? Sunt o epavă umblătoare, se vede de la o poș tă! Și tu te-ai schimbat de atunci! Crezi că n am văzut? O privi în ochi, fremătând. Pijamaua cea nouă îi era pu țin largă și de-abia atunci observă Clara cât de mult
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
În cazurile invocate, e vorba de remanentele gândirii totalitare. Din omul-stat, întruchipat atât de glorios de Ceaușescu, a ricoșat, în fiecare din noi, câte o schija. Ea a prins rădăcini, s-a dezvoltat, iar acum țară e plină de copaci umblători, pretinzând cu toții statutul de excepții. După ce-am făcut de râs democrația, economia de piață, ideea de justiție și celelalte, iată că am golit de sens și faimoasa zicere ăExceptia confirmă regulă". Nu, în România acestor vremuri, excepția desfide orice
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
atributele avertizării de urgență s-a relatat că în districte din statul Montana au avut loc câteva cazuri de înviere de morți din mormintele lor. “Morții se ridică din morminte. Nu încercați să vă luptați sau să imobilizați aceste cadavre umblătoare, pentru că sunt extrem de periculoase!”, a fost mesajul difuzat de televiziune locală din statul Montana, KRTV. Mesajul a fost retras din emisiune peste câteva minute, însă a apucat să bage în sperieți pe câțiva telespectatori mai credulu, care au telefonat la
Apocalipsa zombie, anunțată la o televiziune locală americană by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64982_a_66307]
-
efortul său vizionar conținut: ,clepsidra insipidă e doldora de șerpi și de lipitori de catîri/ cîrtitori și de soprane ciori de sinucigași frumoși/ cu craniile înflorite" (patru). Sau: ,nămolul marele și tarele trotilul virilității imunde necrofile/ se lipește de gleznele umblătoare cîrtitoare/ ca mierea de degete" (ibidem). Sau: ,și degetele mele cu vrăbii înhămate mă ridică lin cu trup/ cu sufletși cu versuri în zbor ușor ciudat binefăcător" (unsprezece). Spre a nu fi stînjenită cumva de tiparele vreunui artificiu, de servitutea
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
-si chipul oglindit în ochiul șoimului se întreabă: "Oare eu sunt ochiul/ sau el mă privește când pășesc pe câmpul de sare?" - Mozaic. Peisajul e straniu, străbătut de plăsmuiri mut/ malefice de felul celor ale lui Chirico: aPașii unei statui umblătoare/ se afunda născând fântâni uscate./ Arșiță a săpat brazde adânci/ pe gură zilei în amiază./ Când râde cicatrizându-se/ în nostalgia sângerie a serii/ trupuri de cretă se spulberă." Între acceptare și rictus învinge osânda veacului - cum îl știm: ăĂ
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
malaxorului cotidian, se înșeală amarnic, după cum tot amarnic se înșeală și promptul său babac în cazul în care se lasă pradă prejudecăților și crede că artistul e doar un vîntură lume, un sorb insațiabil de absint și o biată anatomie umblătoare, fără instinct de conservare și fără aderență la lumea tridimensională. Așadar, artistul e bine! Piața mijește, lumea se mișcă și vine eclipsa. Cealaltă, pentru că aceea despre care e vorba aici a trecut nu de mult! P.S. O variantă a acestui
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
voi pleca anul ăsta la Craiova (adică la liceu) - fiu-fiu, după două săptămâni - fiu-fiu... zbughe-o...” Ascultând cum țârâie ploaia pe acoperiș, cumintele elev de pension îl citește din scoarță-n scoarță pe Sadoveanu, care-l îmbie la ducă: zăvoaie, poduri umblătoare și alte asemenea minunății s-ar mai găsi, ce-i drept, și-n preajma casei, „dar eu vream să le văd departe, căci în depărtare ele trebuiau să fie și mai triste ”. Doi scriitori ruși, Gorki și Gogol, îl invită
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
cunoscută și totuși ca în rugă îmi împreunam mâinile îngânându-i ecoul un preludiu al nopții pe care aveam s-o îndur o cum mai tânjeam după ne-createle lumi Filtre Mâzga orașului invadează casele drumuri mă alătur unui copac umblător și cutreier prin parcuri - făpturi gârbovite și câini aburoși aceiași din vara trecută absența ta dureroasă și un soare pătrat doar crengi desenate mă seduc în delir ca și cum le-aș vorbi limba verde Variantă Acelaș vrej luminos al tăcerii aceeași
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
slăbiciuni. E o sfidare, îmi spun vizitatori de pe alte tărâmuri fluide, Răni camuflate cu iluzia rostirii până la capăt Tatuaje pe artere deschise. locul unde nu moare nimeni Cuvintele pe care le-am rostit Se adună toate în același loc Cârjele umblătorilor prin măruntaiele pământului Sunt părăsite după saltul mortal la mare înălțime Se sprijină unele de altele Munți de aer și lemn în ruină înainte și după noi aceeași liniște de început Bolboroseala moleculelor într-un crater încins Sunete prelucrate în
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
Vocea Ortodoxiei” mi-a fost limpede că totul nu-i decît improvizație. Sediul nu era sediu: era un W.C. Însă avea contract legal de comodat. Din curtea bisericii cu pridvor, o luai pe aleea cimitirului, printre cruci, pînă-n fund la umblătoare. Aceasta, la rîndul ei fusese improvizată dintr-un șopron și mai vechi, din care vacile au fost date afară și pereții tencuiți. În sfîrșit, cimentul a fost pardosit pe deasupra cu niște dale bleu de la fabrica de cărămizi și pereții de
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul sfârșirii va-ncolți în Cuvânt Pândă în flăcări o strajă lirică se ridică deasupra jarului mare cât ograda scânteiele în drumul lor funerar au aprins veștile ploioase au înzăpezit umblătoare pustiuri tot mai clar văd chipul unui semen ce gândește în locul meu scrie în locul meu toate le face în așa fel încât îmi deșiră ghemul rodirilor spre o împletire ce-mi zguduie casa vânturători și mistuitoare dospiri se strecoară pe sub
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
de căcat pe care locuitorii Capitalei înțelegeau să le plaseze drept indicatoare circulatorii alternative. Hăul canalelor își căsca prăpăstiile pas cu pas; oraș ciumat din proprie inițativă, picurîndu-și puroaiele de jos în sus, oraș al cariatidelor puse de pază la umblători. Atunci cînd o umblătoare erea întreg orașul. Atunci cînd dîrele de pișat descriau hărț incredibile pe resturile de caldarîm. Atunci cînd nevoile tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo unde trăiesc
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
locuitorii Capitalei înțelegeau să le plaseze drept indicatoare circulatorii alternative. Hăul canalelor își căsca prăpăstiile pas cu pas; oraș ciumat din proprie inițativă, picurîndu-și puroaiele de jos în sus, oraș al cariatidelor puse de pază la umblători. Atunci cînd o umblătoare erea întreg orașul. Atunci cînd dîrele de pișat descriau hărț incredibile pe resturile de caldarîm. Atunci cînd nevoile tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo unde trăiesc. Și între aceste imaculate
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
jurnalist de la Realitatea TV care vrea să facă o emisiune în Oradea despre... copiii bipezi. Luată prin surprindere, viceprimarul Rozalia Biro, care răspunde de problemele sociale, a confundat bipezii cu cerșetorii și a acceptat încântată să participe la emisiunea despre umblătorii în două picioare. ROZALIA BIRO l-a asigurat însă pe Buzdugan că "majoritatea copiilor bipezi din Oradea provin din alte localități" și că pe străzile din municipiu abia dacă pot fi găsiți unul sau doi, pentru că Poliția Comunitară i-a
ROZALIA BIRO, victima lui Daniel Buzdugan de la Radio Zu. Vezi farsa by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28327_a_29652]
-
pe care să-l arunci apoi repede în foc. De te-a pus păcatul ori mânia să folosești cumva condeiul pentru vreo atingere din astea, dă-l și pe el flăcării, pentru totdeauna. Asta-i cu broasca noastră râioasă și umblătoare. Dar mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
astea, dă-l și pe el flăcării, pentru totdeauna. Asta-i cu broasca noastră râioasă și umblătoare. Dar mai sunt prin aer ori prin apă, pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera cu corn și șarpele cu clopoței, aligatorul de vânat la lumânare și hiena/șacalul cu papion și locul pe listă eligibil negociat/asigurat, bufnița
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
dă numele acestui partid. Adrian Moraru: Așa, și? Treziți-o pe președinta partidului să vorbească despre partid. Ce funcție ai dumneata? Dan Diaconescu: Eu nu am funcție fiindcă nu urmăresc funcții spre deosebire de alții, așa ziși oamni care intră în politică, umblători după glorie, bani sau funcții. Eu am avut norocul telespectatorilor mei care s-au uitat vreo 24 de ani de zile la programele mele și nu urmăresc decât să măresc alocațiile copiilor, să măresc pensiile... Excelență, cu tot respectul pe
Replici dure la TV: N-am comentat Elodia niciodată vs Faptul că sunteți nesimțit... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25307_a_26632]
-
arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual dându-le și alte sensuri. Astfel, noile așezări, modeste nu aveau „rostra”, „basilica” - biserici, s-a păstrat în contrast cu cortul umblător gotic kyriko - casa Domnului, pavimentum-ul a devenit o fudulie mai întâi ironică, silva-ele devin în mlaștinile Dunării „păduri”, „âmbletul” din orașe devine mergere etc. Goții, când vin, îi denumesc pe romanici walchi (străini - altceva decât ei) și s-ar putea
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
Îmi spunea în fiecare zi povestea și la sfârșit era mai vlăguit decât la început. Mai vlăguit, cu fiecare nouă zi. Vocea ajunsese să-i tremure, iar trupul său, atât de în putere când îl cunoscusem, acum era o epavă umblătoare. Iar, eu, neisprăvitul, eu, ezitantul, eu, cel doldora de slăbiciuni, de defecte, eu, culmea, cu fiecare nouă frântură de poveste, cu fiecare nouă mărgică, deveneam tot mai sigur pe mine, tot mai bine fixat în mine însumi și în lume
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
după orașele în care se taie apă, chiar în timp de epidemie, aceasta rușine e destul de sfielnica. Asta ca să nu mai pomenesc de faptul ca persoane care au bani să-și ridice vile la țara își construiesc în fundul curții o umblătoare nenorocita, uneori la cîțiva pași de fîntînă din care își scot apă de băut. Asta mă face să înțeleg de ce Andrei Marga se grăbește, dar să nu pricep de ce școală și sănătatea se pot ciorovăi în privința sănătății comunitare.
Între epidemie si haos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17653_a_18978]
-
de-o parte și de alta. Nu știu de ce, străbunii par de față, din calea rătăcită ne salută, în vreme ce plopii tremură din frunze ușor. Un înțelept spunea: „plantele toate-s în somn, în chip firesc fericite. Omului spune-i copac umblător, iar pe copac numește-l om de-a pururi în picioare. ” Muzeografi hirsuți rotesc o lingură de lemn în prânzul arhaic din ceaun (aici cărturăria e un har). Închinăm spre cer fiecare, apoi în pălincie intrăm, curioși să știm cum
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
depou, de un an și ceva, lucrau împreună cu nemții: nemții uitându-se la ei cum urcă și coboară de pe locomotivă, negri ca dracii de funingine și cărbune, osteniți și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se duc la umblătoare, să vadă ce au de gând. Ghiță Todireanu știa bine nemțește. Avea un prieten. Bea cu el când ieșea din tură "o holercă", în colț, la bufetul gării. Un plutonier austriac: Ritter. Ăștia vor să vă ridice, i-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un obiect delicat, mai degrabă frumos. Desenul tău seamănă cu schema unei mașini. — Domnișoară Mackenzie, scoica pare delicată și simplă pentru că e mai mică decît noi. Pentru molusca din interior este ca o armură, ca o casă, ca o fortăreață umblătoare. — Duncan, dacă aș fi biolog marin, poate că m-ar preocupa cum este folosită scoica. Ca artist, mă interesează doar aparența lucrurilor. Insist să apară frumoasă și delicată, iar pentru asta trebuie să fie desenată frumos și cu delicatețe. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
apare puternic gâtuită, dând impresiunea unei strâmtori, trecători sau porți - poarta de la Albița-Leușeni. Importanța acestei „porți” ca punct de ușoară trecere dintr-o parte în alta a Prutului, a fost din vechi simțită, aici existând încă din sec. XVI-XVII-lea pod umblător și de dubase, peste care treceau călătorii și oștile ce mergeau în susul și în josul Moldovei. Tot pe aici astăzi peste podul betonat de la Albița, trece șoseaua națională Huși - Chișinău, iar Movila Răbâei din apropiere, în jurul căreia s-au găsit urme
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acelui râu, dând depeșele în mâna guvernatorului de Galați, care le va trimite Principelui și asemenea se vor da curierilor Înaltei Porți și răspunsul de la acesta”. O perioadă îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul Hârlăului, în apropiere de podul Siretului, lui Ștefăniță
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]