308 matches
-
cafeaua, jucau table și citeau ziarele grecești. Când bătrânii aceștia au murit, cafenelele au Început s-o ducă greu și până la urmă au fost Închise. Încetul cu Încetul, au Început să sufere și restaurantele din cvartal: li s-au jerpelit umbrarele, imensele neoane galbene de pe marchiza Laikon s-au ars, brutăria grecească de pe colț a fost preluată de yemeniții din Dearborn. Dar toate acestea Încă nu se Întâmplaseră. Pe strada Monroe am trecut pe lângă Grecian Gardens, unde ținuserăm makaria lui Lefty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înainte va fi doar un invalid. Toți trecuseră prin asta, cei Întîlniți În parc, la izvoare, la umbra copacilor frunzoși, lîngă apă, și chiar cei care se bronzau pe plajă, jucau bile sau tenis pe cealalt mal al rîului, sub umbrarele Clubului Sportiv. — Domnișoară Jeanne... — Da, domnule. Infirmiera știa ce trebuie să aducă. Totul făcea parte dintr-o rutină asemănătoare celei pe care o vor adopta și soții Maigret. Mai Întîi micul aparat care Îi Înțepa vîrful degetului și Îi culegea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Intră slobod, ies pe ușă, ca o rază jucaușă, Miile de rândunici. Te-a uitat de-o viață drumul, nu mai suie seara fumul Hornului pe-ntins hotar, Carele n-o să le cearnă, cum vin grele din povarnă, Primitorul tău umbrar. Surugiii de-a călare n-o să-ți bea în drumul mare łuica de-aur și nicicând Pe haiducii lați în spete, lăutari pe îndelete, N-o să-i mai auzi cântând. Han uitat la drum de țară, han cu streașina afară
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nimicirii, 5. Domnul va așeza, peste toată întinderea muntelui Sionului și peste locurile lui de adunare, un nor de fum ziua, și un foc de flăcări strălucitoare noaptea. Da, peste toată slava va fi un adăpost, 6. o colibă, ca umbrar împotriva căldurii zilei, și ca loc de adăpost și de ocrotire împotriva furtunii și ploii. $5 1. Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
De aceea Te slăvesc popoarele puternice, și cetățile neamurilor puternice se tem de Tine. 4. Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid. 5. Cum domolești căldura într-un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
oraș nu se mai asocia cu liniștea de sanctuar. Poezia de odinioară a parcurilor fusese surghiunită. Demodată, umbra deasă care Îndemna la meditație personală. Adevărul era acum mai de cartier și cerea ca decorul să conțină gunoaie - reverie sub un umbrar de frunze? De domeniul trecutului. În afara ocaziilor speciale (prelegerea lui Feffer, În urmă cu douazeci și patru? patruzeci și opt de ore?), Sammler nu mai trecea pe aici. Dacă ieșea ca să facă mișcare, nu se aventura atât de mult spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
altădată; - trecut și viitor, - viitor și trecut - în aceeași cuprindere a privirii. Când ajunserăm acasă, fiica “încântată” de „intimitatea” micului bulevard (pentru prima dată auzii o asemenea încărcătură adjectivală pentru un domeniu public), rosti: - Ce fericit trebuie să fiți: copacii, umbrarul acesta! Ana își aprobă fiica, nu deslușii, dacă din automatism sau din convingere; fusese tăcută până atunci, era visătoare: cunoșteam perfect privirea aceea ușor pierdută, ce căuta să pară neutră, neschimbată de douăzeci de ani. Asta dovedește că oricâte ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
spuse Fielding. * Uite și un parc pavat în mijlocul orașului, plin de umezeală și apă adunată între dalele de piatră în ciuda căldurii excesive. Căldura a făcut tot ce i-a stat în putință și a eșuat. Clădirea de la capătul îndepărtat al umbrarului de beton întins între două străzi afișa o anumită austeritate cu pietrele ei încadrate strâns de rigole, dar parcul era al tuturora, al faunei străzii, plin de dude, de cântăreți ambulanți, de găinaț, de saxofoniști, de traficanți de droguri, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cor și Înțelegi că nu ai scăpare; ca să nu pari suspect trebuie să lași impresia că și tu aștepți același autobuz. E cald, e mult praf pe drum, e o atmosferă de după-amiază imposibil de respirat În această intersecție fără umbrar și o simplă privire de-a lungul uneia dintre străzi Îți dovedește că satul e viu dincolo de ea. Sunt copii care se joacă În colbul drumului, sunt femei ocupate cu spoitul gardului cu var, undeva, În zare, un bărbat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mână un buchet mare de flori de câmp (aceleași culori ca ale pajiștii pe care alergaseși mai devreme) și striga ceva, părea un reproș plin de tristețe și furie, părea că anunță o nenorocire de care numai voi, cei de sub umbrar, erați vinovați și pentru care numai el, cel care o prevăzuse de mult, suferea cu adevărat. Femeia păru să Înțeleagă prima despre ce e vorba și alergă desculță după căruță. Bărbatul Îi aruncă jumătate din buchetul de flori, lăsă caii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
hățurile agățate de loitră, Își scoase pălăria și veni În spatele căruței. Ridică un preș care se afla tot timpul acolo În spatele căruței și În locul descoperit așeză florile. Femeia Începu să bocească În urma căruței și abia atunci voi, toți copiii de sub umbrar, ați ieșit și ați alergat după căruță bocind. Era clar că cineva, probabil un copil, murise de curând, poate chiar În timpul scurtei furtuni care vă alungase din pădure. Nici chipul, nici corpul celui mort nu se vedeau de jos, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ciobanii să-și astâmpere setea și să se adăpostească de arșița amezii. Aerul îmiresmat de flori le turna parcă puteri noi în vine. Roland a simțit imediat o înrâurire binefăcătoare, deși era în armură. El s-a oprit la acest umbrar minunat, unde totul părea să te îndemne la odihnă. Dacă ai fi căutat intenționat n-ai fi putut alege un popas mai periculos. Aici el a petrecut cele mai nefericite momente din viața sa. Se uită în jur și observă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Este împins pe alte câteva scări, care ajung într-un turn sub bolta cerului, unde este întâmpinat de un vânt rece și de o priveliște a dealurilor care-i taie răsuflarea. Pagină separată Khwaja-sara, hijra șef din Fatehpur, stă sub umbrar și privește peste parapetul trandafiriu al palatului, în jos, spre câmpurile uscate acum, iarna. Un chip ofilit, ridat, înfășurat într-un sari decorat cu fir de aur. Își face un paan după o rețetă ce pare complicată. În fața lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
viața, căci vreau mai bine să mor decît să trăiesc!" 4. Domnul a răspuns: "Bine faci tu de te mînii?" 5. Și Iona a ieșit din cetate, și s-a așezat la răsărit de cetate. Acolo și-a făcut un umbrar, și a stat sub el pînă va vedea ce are să se întîmple cu cetatea. 6. Domnul Dumnezeu a făcut să crească un curcubete, care s-a ridicat peste Iona, ca să facă umbră capului lui și să-l facă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
mână. Am urmat sfatul bătrânului și apoi am luat-o cătinel către grădina plină de minunății... Când am ajuns la poarta grădinii, am simțit că masa este deja întinsă. Am intrat și confirmarea bănuielilor mele ședea cuminte pe măsuța de sub umbrar... Mămăliga atunci răsturnată aburea din plin pe măsuță. De bine ce ai venit, așază-te colea pe scăunel și... poftă bună! Păhăruțul cu licoare rubinie de pe colțul mesei îmi făcea cu ochiul. Știam gustul licorii și știam cum se bea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ta nu va pieri, Chiar morții hîde ai să-i vii de hac, Prin vers etern ce-n timp va dăinui; Cît duhul vieții-n om va adastă, Prin versu-mi ție viața îți voi da. William Wordsworth Tr\ia-n umbrar de codru des Trăia-n umbrar de codru des Pe rîu în sus, la trecători, Cu-n dor nespus și nențeles, Fecioara fără pețitori: Ca floarea de pe-un stei stingher Ce ochiul n-o zărește-ndată! Frumoasă că o
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
hîde ai să-i vii de hac, Prin vers etern ce-n timp va dăinui; Cît duhul vieții-n om va adastă, Prin versu-mi ție viața îți voi da. William Wordsworth Tr\ia-n umbrar de codru des Trăia-n umbrar de codru des Pe rîu în sus, la trecători, Cu-n dor nespus și nențeles, Fecioara fără pețitori: Ca floarea de pe-un stei stingher Ce ochiul n-o zărește-ndată! Frumoasă că o stea pe cer Cînd singură e
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor. (cca 1927) Tablă de materii Traducătorul la maturitate (Ștefan Avădanei) / 5 Dincoace de oglindă Sonetul XVIII / 9 Trăia-n umbrar de codru des / 10 Din Balada Bătrînului Marinar / 11 Frumoasă Doamna fără milă /12 Din Norul / 14 Bătrînă cînd vei fi /16 Cireșul / 17 Elenei / 18 Un drum ce-n urma l-am lăsat / 19 Popas lîng-o pădure într-o
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
și animalele - trebuiau să stea liniștiți la umbră, dacă nu voiau să riște să se deshidrateze și să se prăbușească trăsniți de insolație. Soldații dormeau deja în barăcile lor, și doar o santinelă mai era în picioare, la adăpostul unui umbrar, luptând din toate puterile - de multe ori inutil - să-și țină ochii întredeschiși numai cât să nu adoarmă de tot și suficient ca reflexele soarelui pe albele dune să nu sfârșească prin a-l orbi. O oră mai târziu, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
călduroase. Ajunși la fosta casă părintească, gospodarul l-a primit cu aceeași bucurie în suflet, de parcă iar fi tată sau frate. Știa că musafirul vine întotdeauna cu sacul plin de povești. I-a poftit pe toți să ia loc sub umbrarul de sub părul văratec din fața casei. Gelu, după ce sa uitat prin curte și grădină, i-a spus gospodarului Ion să trimită pe copilul lui mai mare, care are vreo doisprezece ani, să cheme pe verișoarele care mai trăiesc și sunt unele
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
darnic. Niciun petec de nor zdrențuit pe cupola de un albastru intens al cerului nu plutește. Dintr-un pom din grădina vecinului cucul își dă recitalul acompaniat de o privighetoare. Suntem la micul dejun servit la masa cea mare de sub umbrar aflată sub poalele unui cireș de mai care își arată deja rodul bogat pe care îl vom servi cam după douăzeci ale lunii. La un moment dat nepotul mi se adresează în fața părinților și a soției mele, bunica dinspre mamă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mine. A început să mă înjure. Avea ochii injectați de băutură și făcea spume la gură. Eu știam că este un mare bețiv și am căutat să-l potolesc, dar el a sărit la bătaie. În curte, mama avea un umbrar cu o bucătărie de vară și un pat. Cum era peste măsură de beat, am căutat să-l liniștesc, dar el în starea în care se afla a spus: „Ești deștept ca tac’tu! ! Să știi că eu l-am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
voi mai povesti și altele. Ne ridicăm după ceasuri bune state pe scaunele de sub vișinii și merii ionatani înfloriți. Ieșim în bătaia soarelui de amiază sub un cer senin. Auzim trilurile păsărelelor din pomii din livadă și ne îndreptăm spre umbrar, unde ne așteaptă bucatele alese puse pe masă.
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
crengilor se deschideau ochiuri de cer albastru. Parcă de-acolo veneau fluierăturile păsărilor care aboleau liniștea... Pe sutele de cărări care străbăteau codrul fără limite se strecurau arici și fulgerau nevăstuici. În luminișuri, urzicile și clopoțeii violeți și rodul-pământului erau umbrare pentru forfota haotică a vacilor Domnului. Pădurea mi se părea mie, o fetiță rătăcită pe cărări, singura realitate posibilă. Nu-mi mai aminteam de nimic altceva. Și nici nu simțeam că rătăcesc, încîntată de culorile fluturilor, de gustul zmeurei cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că-i un birt mai bun : ce potroace, ce tuslamale, ce ciulamale de ciuperci, toate alea le încerca. Era și el curios, venit de copil de la țară. Ei îi plăcea mai ales în octombrie, la Sfântu Dumitru, să stea sub umbrar, și cu o ulcică, două de turburel, și mititei, și fudulii de berbec, și-un pic de ghiudem, și pastramă de capră, momițe, numai ei doi, la o masă, printre răzoarele viei... La urmă, se-aprindea felinarele cu gaz și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]