4,205 matches
-
Noi, copiii, prindeam broaște și peștișori. Pe aceștia din urmă îi puneam în borcan și ne uitam la ei cum se joacă. Așa credeam noi, naivii, că se joacă, dar ei căutau libertatea. Toamna și primăvara, apa pârâului Beica se umfla și rupea podurile, iar oamenii de dincolo de apă rămâneau izolați de centrul satului, unde se aflau Cooperativa, Sfatul Popular și școala. Mama plângea că îi lua grădina de zarzavat și zicea că Beica parcă este Dunărea, noi nu știam ce
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Prima_zi_de_scoala.html [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
apoi se opri din nou. Traversase mai mult de jumătate din bazin și nu mai era chiar atât de mult până la final. Ceilalți copii ajungeau deja la capăt, unul câte unul. Marian era atât de încordat, încât își simțea venele umflate de-a lungul gâtului. Pleosc... pleosc... ritmul brațelor subțiri care băteau apa, încetinise vădit. În bazin nu mai rămăsese acum decât rechinul, care se lupta să termine cursa. Ajunse la capăt și ieși din apă năuc, căutând coridorul pe care
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437727508.html [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
medalie și cu toate acestea, el nu-și simțea mândria știrbită. Văzuse cu ochii inimii sale amare plonjonul arcuit și elegant, simțise cu fiecare bătaie a sângelui din venele dezmorțite brusc lupta brațelor plăpânde cu apa, iar plămânii i se umflaseră cu aerul îmbâcsit din balon, atunci când băiatul urcase singur, tremurând, pe marginea bazinului. Silvia avusese dreptate, iar faptul că recunoștea asta nu reușea acum să-i știrbească orgoliul. Lângă el, copilul strânse la piept prima diplomă din viața lui. Îl
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437727508.html [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
curgătoare, dar am văzut pești prin copaci și la rădăcina lor! Cum o putut s-ajungă în aceste locuri? Asta-i făcătură sau vrăjitorie! Nime' nu mai vre' să vină la pădure. Tăți țăranii din Lăzăreni îs spăriați!” M-a umflat râsul și am încercat să-l liniștesc pe bietul om povestindu-i că „mâna necurată” a fost a mea... că eu am pus peștii acolo, să fie mâncați de furnici... S-a uitat sceptic la mine și simțeam că nu
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1412003754.html [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
din dinți “cine dracu m-a pus să-mi leg singur ștreangul de gât?”. Deh...”obrazul subțire cu cheltuială se ține”, grăiește un vechi proverb românesc. “Dar cine și-a cumparat casă și mașină??” se întreabă el. “Eu” răspunde candid, umflându-și pieptul ca un curcan. Păi atunci nu te mai plânge frate...că nu ai de ce!!” se rățoiește el. Perorația aceasta tragi-comică e stârnită lunar de creșterea astronomică a francului elvețian în raport cu bietul leu românesc, de la 1.8 lei/franc
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ascultat, atât cât a putut să asculte... * Ghergheli și-a vândut ori a dăruit ținuta cea nouă ; nu îi mai era de trebuință. A dat-o cuiva din cealaltă unitate militară. Atunci cănd se referă la militarii vecini, grănicerii se umflă cu emfază și precizează : „ cei de la dilibau ” . Nu este și cazul lui Ghergheli. El folosește expresia doar ca fiind cea mai la îndemănă. „ Dilibiștii ” sunt militari în termen folosiși numai la munci. Majoritatea dintre ei au meserii învășate în școli
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
oboiul, timpanele explodează Pe nicovala de argint a lunii se presară iubiri Zarea pădurii pare a lua foc tulburata Contrabasul se tînguie Păsările se ascund pe sub frunzele tremurătoare Violoncelul suspina în șoaptă timid Pianul hohotește vîntul cel nărăvaș Le-a umflat fustele crăițelor și ploaia Deodată inundă, haotică, în ritm de timpane, cîmpia Și roadele izvorînd de sub tîmpla Cornul englezesc iuțește vînătoarea Cîinii cu boturile umede în vînt și Arthemis Incordeazặ violă care se tînguie Animalul rănit răsuflă respira agonizează Culcat
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
de ani”, spune Dorian Boguță. Vorbește despre ego-ul actorilor: „Actorul e foarte egoist. Cu actoria e o chestie ciudată. Dacă, odată, ți-a zis cineva că ești bun, tu te crezi cel mai bun de pe pământul ăsta. Egoul ăsta te umflă și te crezi cel mai tare. Bun, se întâmplă să joci într-un spectacol și să modifici niște trăiri emoționale la spectator. Dar, hai să fim serioși. Chirurgul salvează de la moarte. Noi nu salvăm de la moarte. Eu vreau să văd
Drumul spre succes al actorului Dorian Boguță: „Odată m-am trezit plângând pe stradă că nu reușesc să fac ce îmi place. Și aveam 31 de ani” by https://republica.ro/drumul-spre-succes-al-actorului-dorian-boguta-zodata-m-am-trezit-plangand-pe-strada-ca-nu-reusesc-sa-fac [Corola-blog/BlogPost/338211_a_339540]
-
415, n-ar strica să-i luați un pic la scuturat! Căpitanul își notează numerele dezvăluite de Thomson într-un carnețel. - Da, cum să nu! - Cred că și amantele lor fac asta! Vezi să nu le ratezi! - Stai liniștit, le umflu și pe ele! - Nu știu ce să zic, continuă el pe același ton, văd că investigațiile voastre îl vizează exclusiv pe Ortiz, care mie, cel puțin, nu mi se pare atât de inteligent încât să pună la punct o operațiune de dimensiunile
DRUMUL APELOR, 19 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487251965.html [Corola-blog/BlogPost/376319_a_377648]
-
inconștiența mea sub un jet de apă de la instalația de incendiu, să fiu ud peste tot. Și așa eram destul de ud. Când am ajuns aproape de navă m-au văzut colegii ce lucrau la rașchetat și s-au speriat că eram umflat tot la față, iar sângele curgea șiroaie. Au anunțat imediat salvarea militară de la punctul medical din apropierea docului. Le-am spus la colegi că am vrut să trag de o schelă metalică s-o aduc lângă navă, ca să mă urc pe
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
sunat după medicii de gardă. Stăteam întins pe masa, așteptând să apară aceștia. Nu-mi dădeam seama de gravitatea situației deoarece nu puteam să mă văd și asta nu numai că eram bandajat peste ochi, ci că eram atât de umflat încât ochii mi se acoperiseră cu pleoapele. Au sosit și medicii. Iar am avut noroc, nu numai că nu m-am lovit în alt loc mai periculos, în tâmplă, ci că de gardă era tocmai medicul ORL-ist din Mangalia
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
mai rezistentă la asemenea aspecte, dar pentru mătușă sau pentru iubita mea de care eram așa de îndrăgostit? M-am tot rugat de medicul ORL-ist să-mi scoată tifonul din nări, să nu mă vadă așa de caraghios de umflat. Nările erau atât de întinse încât strălucea pielea nasului. Era prea riscant să mă asculte, deoarece pansamentul îmi ținea fixă piramida nazală și orice lovire accidentală distrugea toată strădania celor doi medici de a-mi reface fața și nasul. Până la
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415342546.html [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
culeasă, vindea talismane la vamă, l-a prins Abigor, n-avea mamă, nici tată el nu avea, se născuse dintr-o chiftea, frumos cavaler , cu o lance cât degetul mare al lui Pancho, mai cita din Suidas, profetul, până ce-l umflă Parchetul, el la Mantua și Salamanca avea pile, lupta și cu ranga, unii spun că-l chema și Adam, dar în acte scria Pam-pam-pam. Ați văzut în Scotlandia zidul cel vrăjit construit de Astridul? Nu mai dați cu agheazmă întruna
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proba_de_foc_boris_mehr_1390624948.html [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
la un alt fel de circ, unul "intelectual", chipurile? Multe alte comentarii - parte din ele de la persoane pe care le credeam cu capul pe umeri - au luat apărarea femeii. Că poliția a intervenit brutal, că și-a găsit să-și umfle mușchii cu o femeie fără apărare, că cei de la antitero mai lipseau ca să fie siguri că femeia nu va scăpa basma curată, arată cât de ușor putem fi manipulați sub imperiul emoțiilor, cât de ușor se eliberează rațiunea din chingile
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români by https://republica.ro/zce-a-facut-a-dat-in-cap-a-trecut-si-ea-pe-rosu-saraca-filmul-cu-femeia-de-la-unirii-spune-totul-despre [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
minte zile de-a rândul.. Acu-ntr-o zi, sora Chiroftia, să-și rupă gâtul nu alta, după ce în urmă cu vreo două luni a avut, săraca, genunchii plini de sânge, zdreliți de se vedea osu, ba și-o mână umflată la-ncheieturi și la coate... a tras și s-a văitat zile-ntregi, vai de capu ei! Am migălit și-am pigulit până-n zori pe toată lungimea și lărgimea uliciorii, făcând o curățenie ca-n farmacie. O dâră lucie de-
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
grind, Află sub unghii probe legale, Faptele sunt doar cacialmale. Masca veseliei a fost furată, Carnavalul fuse chestie bluffată, Cad păsări din cer, nu aveau nici aripi, Mitraliera pare coadă de ghitară. Zei pe sticlă leagă vorbele, făloși, Burțile se umflă, iepurii-și fălcoși, Bustul, salsa, fundul câștigă teren, Lacrimi în orașe, sate și în tren. Moartea e bondoacă, ne cam păcăli, țările sărace sunt tot mai pustii, Unde ești, Vladimir din mileniul prim, Strugurii sunt acri, mierea e venin. BORIS
VLADIMIR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1406180087.html [Corola-blog/BlogPost/349490_a_350819]
-
doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești care umpleau de viață, din când în când, duminicile satului se sfârșeau la porțile fetelor care aveau trecere la băieții cu gânduri serioase. Dar printre însoțitorii codanelor se aflau și vicleni, în plasa
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
etc), râde (în hohote, sincer, prefăcut, deschis... etc; (nivelul trăirilor emoționale); Râde: în silă, de nevoie, din toată inima, cu toată ființa, ochii râd-inima plânge, gura râde-ochii plâng... etc; (nivelul de satisfacție); Se sparge de râs, moare de râs, se umflă de râs. ..etc; (exprimări vulgare care dau notă celui care le folosește); Râde toată ziua, nu râde niciodată, râde când și când, râde mâine de ce aude azi... etc; (definește subtil comportamentul uman prin relația, aparent bizară, dintre râs și unități
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
ne făceam păpuși din coceni de porumb și mingi din păr de capră. Râul cu apa ca firul de ață a avut un rol mare în viața noastră, oferindu-ne un feeric loc de joacă. Dacă ploua mult, râul își umfla apele, iar mama spunea că este Dunărea. Noi ne bucuram că aveam apă multă. Mama plângea, că apele învoluburate îi luau grădina de zarzavat. Ce știam noi? Ne jucam cât era ziua de mare, iar seara, când cerul era puzderie
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ingerii_din_vis_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
că undeva te așteaptă un perimetru de loc în care se închide imperiul tău și numai al tău. Dorul de casă nu e o traumă sufletească, este, deopotrivă, tratament al sufletului, așa cum vântul nu doar scufundă corabia ci-i și umflă pânzele ca să plutească în larg. Fiecare artist a cântat din toate timpurile, prin glas, cuvânt ori penel, casa ca o iubită, ca o mamă, ca o soră, ca o sfântă...! Dacă n-ar iubi o casă, artistul s-ar preda
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
atat mai puțin să fie sedusa, dar postura de iubita oficială a lui îi părea a fi una inedită și amuzantă. Ar fi fost unul dintre acele momente în care doar juca un rol, lăsându-l mai apoi cu buzele umflate pe imberbul curtezan, dar ne pierzând cu toate acestea prietenia lui. Unde mă duce taximetristul asta? Se impacienta față văzând că nu mai ajunge la întâlnirea cu amicul sau. Unde dracu locuiește? La marginea Bucureștiului? Și eu care credeam că
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
să nu mai vii pe aici , mi se spune. În trandafiri este un gust de roșu rânced, pe lume a venit un copil orfan. O văduvă-lehuză își sfârșește zilele pe o piele de miel. Oamenii au pleoapele plecate, ele se umflă, ca niște cepe mari, putrede, spre sud. Se refugiază o ultimă rândunică. Tot ce rămâne, moare. Astfel s-a născut statul . La Sybaris cred că aș fi rămas definitv. Dar nu aveam legitimație, buletin, pașaport, adeverință, chitanță, fotografie, chip, haine
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tigrul_boris_mehr_1364878964.html [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]
-
nu dă dependență, că are scopuri curative, că uite la țările în care a fost legalizată, dar a fost mai eficient ca dintre ei care aveau un joint la ei, domnii să-și desfacă cravatele, doamnele să-și elibereze picioarele umflate din pantofii cu toc și să-și aprindă două, trei, cuie pe care să-l dea de la unii la alții, nu înainte să comande niște pizza și să dea o fugă să ia multe chipsuri și asta a fost a
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” by https://republica.ro/trei-zile-fara-ei-z-asa-repede-ati-venit-copii-ti-am-zis-ba-livache-c-o-sa-fie-bine-hai-pe-ei [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
putea traduce în limba germană. Nu, nu cred! Această subtilitate nu poate fi tradusă. Le e “ciudă” vreodată nemților? Nu cred. În toate limbile cuvîntul “ciudă” poate fi tredus prin “invidie”, dar acest cuvînt este ca marmelada pe pîine: te umflă și îți strică dinții. “A-ți fi ciudă” este mai subtil, “invidia” este o boală, “ciuda” este stimulatoare în cele din urmă ... dar, cu toate că limba rom@nă își dăruiește cu generozitate energiile generatoare de ambiții constructive, cei care o vorbim
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
umplu iei, să-mbucură. Și, pan la urmă, dă-i dracu, tot iei să tinuie! - Păi da, dar am văzut că, între ei, se râd de dumneata... - Lasă-i, băăă, să să râdă! Ori crezi că de la râs li să umflă manile? Nu, băăă, de la muls! În prima seară, ciobănii de rand s-au mirat că Unchiu lasă caii liberi în poiana stânii. - Leagă-i, nea Culii, că-i mânca ursu! Unchiu și-a scos tacticos o țigară, a aprins-o
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]