868 matches
-
o copie mecanică a ochiului animal. Anatomic, ochiul este un organ deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor în senzații vizuale. Din punct de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: "umoare apoasă", "cristalinul" și "umoarea sticloasă". Acestea se găsesc în interiorul "globului ocular", mărginit în exterior de o membrană rezistentă numită "sclerotică", opacă peste tot, exceptând o porțiune din față, care este transparentă și de formă sferică, cunoscută sub numele de "corneea
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
ochiului animal. Anatomic, ochiul este un organ deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor în senzații vizuale. Din punct de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: "umoare apoasă", "cristalinul" și "umoarea sticloasă". Acestea se găsesc în interiorul "globului ocular", mărginit în exterior de o membrană rezistentă numită "sclerotică", opacă peste tot, exceptând o porțiune din față, care este transparentă și de formă sferică, cunoscută sub numele de "corneea transparentă". Pe planul opus
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
și posibile efecte asupra sistemului nervos . 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Codul ATC : S01EC Anhidraza carbonică ( AC ) este o enzimă prezentă în multe țesuturi ale corpului , inclusiv în ochi . Inhibarea anhidrazei carbonice la nivelul proceselor ciliare ale ochiului scade secreția umorii apoase , probabil prin încetinirea formării de ioni bicarbonat cu reducerea ulterioară a transportului de sodiu și apă . Rezultatul îl constituie o reducere a presiunii intraoculare ( PIO ) care este un factor de risc major în patogenia lezării nervului optic și reducerea
Ro_127 () [Corola-website/Science/290887_a_292216]
-
pedeapsă divină, ce se putea combate cu mijloace mistico-religioase efectuate de sacerdoți. A fost meritul lui Hippocrate de a fi introdus conceptul inovativ după care starea de sănătate și boala depind de circumstanțe specifice ale vieții omenești, în funcție de echilibrul diverselor umori (""teoria umorală""), și nu de intervenții divine. Astfel, depresia era considerată drept rezultatul unui exces de ""bilă neagră"". Bazându-se pe observații clinice, Hippocrate individualizează patru tipuri de boli mintale: Din timpul Imperiului Roman ne-au rămas numeroase descrieri ale
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
utile pentru omenire. Conform teoriei sale iatrochimice, corpul uman ar fi un sistem chimic în care elementele de bază - sulf, mercur, sare - joacă un rol primordial. Consideră ca boala este cauzată de dezechilibrul dintre aceste principii chimice și nu al umorilor, cum considerau galenicii. Deci remediul ar trebui să fie de natura minerală și nu organică. Savantul englez John Dee (1527-1609), care a fost și consilierul științific al Elisabetei I, și-a dedicat o mare parte a vieții alchimiei și filozofiei
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
Charlotte. William părea să se bucure de viața sa de familie cu dna Jordan. Ducele a spus unui prieten, "Mrs Jordan este o ființă foarte bună, familistă și atentă cu copii ei. Fii sigur că este absurdă uneori și are umorile ei. Dar există astfel de lucruri mai mult sau mai puțin în toate familiile". Regele, în general, a acceptat relația fiului său cu actrița (deși a recomandat ca el să-i înjumătățească alocația) și în 1797 a mărit parcul casei
William al IV-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/312922_a_314251]
-
pectinatum anguli irido-cornealis"), cu corpul ciliar. Fața sa posterioară este neagră și privește fața anterioară a cristalinului. Fața anterioară a irisului prezintă proeminențe radiare; culoarea sa variază individual după cantitatea de pigment conținută în celulele sale. Irisul se scaldă în umoarea apoasă și împarte spațiul care conține acest lichid într-o cameră anterioară și una posterioară. El conține fibre musculare care alcătuiesc un mușchi circular, sfincterul pupilei (m. "sphincter pupillae") și un mușchi radial, dilatator al pupilei (m. "dilatator pupillae"). Irisul
Iris (anatomie) () [Corola-website/Science/310450_a_311779]
-
cînd te pliezi pe fundalul de expectație al corectitudinii politice nu se poate ca, mai devreme sau mai tîrziu, să nu ajungi să spui ceea ce francezii se așteaptă să audă. Din acest motiv, Florin Țurcanu face o discretă reverență în fața umorilor de stînga ale intelectualilor francezi, ajungînd să dea cercetării sale o tentă ideologică de care un istoric ca dînsul ar fi trebuit să se ferească. Cu alte cuvinte, istoricul Florin Țurcanu, atunci cînd abordează tema angajării lui Eliade în Mișcarea
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
au inițiat, fie au trebuit să reacționeze și pentru că venea acest moment al evaluării, acest moment foarte important al Raportului de țară? Iată, ultimul Raport de țară a venit. Va mai putea clasa politică să țină în frâu toate aceste umori care se văd la tot pasul, astfel încât energia politică, ce ar trebui să ducă țara mai departe, să nu se consume în tot felul de scandaluri inutile? Este clasa politică românească suficient de matură ca să înțeleagă uriașa oportunitate care i
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Nu numai opera marilor oameni constituie pentru noi un stâlp de susținere, ci și întreaga lor viață, și mai ales atunci când această viață nu e fadă sau exemplară. Socrate a avut parte de o Xantipa, certăreață femeie de talie, cu umoare neagră, care a intrat în istorie. Victor Hugo și-a trăit copilăria numai cu maică-sa. Tatăl său, funcționar superior, era departe, o vreme în Spania, ca diplomat, apoi s-a stabilit undeva în sudul Franței. Trăia cu o altă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ele și aparte, aveau vreo importanță, ci, mai încape vorbă?, ale ei! O găsii însă gata, așezată cuminte pe pat și contemplând cu tristețe vizibilă giganticul bolovan verde care îi amenința parcă fereastra. Avea, și nu rar, asemeni răsturnări de umoare, pe care însă și le învingea singură, dacă nu încercam, chiar cu afecțiunea intensă care mă stăpânea când o vedeam astfel, s-o ajut să iasă din ele. Am fost foarte bucuroasă când m-am gândit să venim aici și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
est de grupurile de nemulțumiți polonezi, urmați de cehi, sloveni, unguri, est-germani, ucrainieni. Românii, cu ritmurile psihomorale încetinite de dictaturi feroce, au rămas mai la urmă, supărându-i pe "disidenți" și pe "revoluționarii" care își revarsă în valuri de venin umorile și cererile de răsplată. În decembrie 1989, evenimentele "contras" din România au început cu eșecul de la Iași, au continuat prin reușita contra-evacuare a preotului T. transformată în demonstrații de amploare și represiunile de la Timișoara. La București "Conducătorul" a fost sfătuit
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
personajele au trei preocupări capitale: salvarea vieții, umplerea stomacului și descărcarea prohabului. Adică supraviețuire, îndopare și fornicație. Maxima sub care Pandrea pretinde că și-a scris memoriile - sine ira et studio - e ultimul lucru pe care i-l poți cere, umoarea sa fiind cea a unui arțăgos cu venin de cutră și cu erudiție de Heidelberg. Un paladin cu gură de mahala și cu gust de curator elvețian, o natură hibridă a cărei expresie literară te solicită pînă la încîntare estetică
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
categoric limbaj stalinisto-mahalagesc”, autorii comit o imprudență ce merită sancționată. Spre deosebire de domnii Katz și Florian, care mă onorează cu epitete gen „editorialist la colțul mesei”, „scutierul dumneavoatră”, „purtăror de condei”, „pamfletaro-periferic”, „înjurături grobiene”, „dezlănțuiri staliniste”, „civism însușit la școala serală”, „umorile unei raționalități viscerale” (în ce limbă o fi asta?!), am fost cât se poate de parcimonios cu adjectivele. Mi-am recitit articolul și sunt uimit, din contră, de cât de reținut am fost în exprimare! Nici măcar pasajul care i-a
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
însorite / la picioarele patului cîinele/ roade încălțările îngerului” (Un secret bine păzit). În direcția unei înscenări vizionare avem a face cu un Înger deghizat care operează în hățișurile unui suflet stăpînit de dubii, măcinat de angoase (În altă parte). Uneori umoarea dezolării se mărturisește fără ocol prin mijlocirea unui concret ce implică o stare-limită a poeticii, prin reducția pînă aproape de sacrificiu a imaginarului, fapt de pe urma căruia tensiunea lirică are de cîștigat (Îndemn). Adesea „asprimea” se relativizează. Apar asociații subtil disperate în
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
și, referitor la Topîrceanu, conchide printr-un paradox cu aterizare pe ambele muchii ale flerului critic : "El nu-i niciodată atît de liric încît să fie mare, niciodată atît de facil încît să nu fie poet". Și, probabil în virtutea aceleiași umori care îl determinase să-l includă pe Ilarie Voronca printre "tradiționaliști", îl plasează pe Topîrceanu în rîndul "moderniștilor". Trece parcă voit peste una din puținele izbucniri sarcastice ale poetului : Și noi facem mallarmism cuțovlah, pe care îl numim modernism" (Scrisori
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
decizia publicării. Am înțeles, uman, dezamăgirea lui Augustin Buzura. Pentru că scrisoarea nu este altceva, la urma urmelor, decît un lamento la despărțirea nedorită de o funcție. Personal, subiectiv, visceral. De atunci și pînă astăzi, însă, nu pot să înțeleg textura umorilor care inundă paginile, resentimentele care alimentează o aciditate nu principială și nu o polemică, atacul sub centură al unor modele, cum sînt Pleșu, Patapievici și Cărtărescu. Uman, repet, poate aș putea să-l înțeleg pe Augustin Buzura. Deși nu am
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
care contează, atacuri suburbane, generalități periculoase, care să adîncească patimile și confuziile. Au fost, de multe ori, teribilisme și la nominalizări, și la premii, și în comentarii. Nu s-a depășit niciodată, însă, la acest capitol, spațiul teatrului, pentru că dincolo de umori, subiectivisme, neputințe, teatrul ar trebui să conteze. Mai mult ca orice. Și memoria lui. Gala de anul acesta a mutat accentele, iar, de cele mai multe ori, pseudo-comentariile au eliminat analiza și au introdus în fraze termeni care nu au legătură cu
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
poate ieși de sub tirania temperamentului, modulîndu-și reacțiile în funcție de anturaj. Inteligența este o unitate a libertății interioare. Cînd spunem de obicei că destinul unui om este temperamentul lui, surprindem tocmai gradul de aservire pe care majoritatea oamenilor o acuză față de propriile umori reactive. Ideal ar fi invers: ca destinul să nu fie temperamentul omului, ci expresia puterii de a scăpa de el. Din păcate, una e să scrii despre emoții și alta e să le înduri. Tocmai de aceea nimeni nu ar
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
anotimpurilor „bobocilor”, menită să ajungă la concluzia-mesaj: „N-am venit ca să plecăm, am venit să rămânem, să ridicăm agricultura și satul”. Ilustrare, în diapazon comic, a democrației socialiste la țară, deși monoton în efecte comice (ciondănelile dintre Toderaș și Varvara, umorile schimbătoare ale tinerilor șovăielnici în fața greutăților etc.), filmul are darul rar de a reda, în dialog, culoarea locală, efort rar exersat în comediile noastre.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 15 mai 2009 împreună cu DVD-ul
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
Ceai nostalgic). Pentru a scoate în evidență preeminența materiei (sfidare a spiritului de către sine însuși), intervin cîteva procedee la intersecția metaforizării bizuite adesea, în duh modern, pe minima compatibilitate între termenii ei cu o sensibilitate existențială grav avariată, secretînd o umoare bilioasă (atrabiliară). Poetul dă impresia de a-și demonstra la fiecare pas postura de "ins zidit și răstignit în joc", de victimă nu doar a "jocului" estetic, ci și al celui cosmic. Înciudarea sa morală sporește la rîndu-i pe seama celei
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
de tip declamator. În plus, avînd un temperament zglobiu înclinat spre calambururi nostime, scrisul său are o vioiciune nefirească pentru un filosof educat în spiritul rigorilor speculative. De fapt, Ciprian Vălcan are un condei prețios de formație franceză la care umoarea ludică împrumută paginilor o impresie de jonglerie conceptuală. Tematica cărții e babilonică: citate, evenimente istorice, personaje romanești sau filosofice, motive culturale (bufonul, sexul, omul gras, fotografia, sălbaticul, dictatorul) etc. De aceea, la întrebarea ce a vrut autorul să transmită, răspunsul
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
așa-zisului homo sapiens, în vreme ce sclavia față de sol și nesfîrșita senzație de tîrîre, imaginea unui imobilism tîmp, a unei idioții eterne, prizonieratul beckettian sînt încă de neadmis.“ (p. 66) Cuvintele sînt frumoase, dar impresia pe care o provoacă e astenică. Umoarea ludică Ciprian Vălcan caută să și-o înăsprească printr-o mărire a intensității expresiei, dar, în lipsa vînei agresive, patetismul său sfîrșește în sunet puternic, adică în ambiție de oratorie. Eseistul forțează diapazonul, dar, neavînd cheie gravă, sunetele scoase sînt fără
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
gotice, mult mai sensibile și mai puternice, cu criptele lor subterane populate cu fecioare negre, În contact direct cu straturile radioactive, și acoperiseră Europa cu o mică rețea de stații de transmisie-recepție care-și comunicau reciproc puterile și direcțiile fluidelor, umorile și tensiunile curenților. „Eu zic că au identificat zăcămintele de argint din Lumea Nouă, au provocat erupții, apoi, controlând Curentul Golfului, au făcut să curgă minereul pe coastele portugheze. Tomar era centrul de triaj, Pădurea Orientului era principalul grânar. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe țar că programele lui Witte sunt totuna cu cele ale complotului internațional evreiesc. Ea Îi trimite documentul generalului Orgheievski, iar acesta, prin comandantul gărzii imperiale, face să-i parvină țarului. Witte se află În Încurcătură. Astfel, Racikovski, mânat de umoarea lui antisemită, contribuie la dizgrația protectorului său. Și, probabil, la a sa proprie. Într-adevăr, din acel moment Îi pierdem urmele. Saint-Germain se deplasase, poate, Înspre alte travestiri și reincarnări. Dar povestea noastră căpătase un profil plauzibil, rațional, limpede, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]