432 matches
-
faptele lor iese un glas mai puternic și mai strălucit decât orice trâmbiță. Purtarea deci și viața curată este mai puternică decât limba celor mai străluciți ritori. Când eu spun, de pildă, că nu trebuie a dușmăni pe altul și uneltesc mii de rele împotriva elinului, cum voi putea să-l atrag prin vorbe, când prin fapte eu l-am depărtat? Deci numai prin purtarea și viața noastră vom putea să-i vânăm și să clădim Biserica lui Hristos prin sufletele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a doua, cap. I, în PSB, vol. 41, p. 177) „Și Însuși Mântuitorul S-a descoperit pe Sine mai minunat decât toți prin multe fapte, prin putere și stăpânire demnă de Dumnezeu. Pentru ce uneltesc deci aceia față de acestea, cu neînfrânare, planuri absurde? Alungă din pământul și cetatea lor Viața, Lumina, mântuirea tuturor, calea spre Împărăție, iertarea păcatelor, pe Dăruitorul înfierii”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a doua, cap. V
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
morții - ceea ce se crede a fi mai rău decât orice -, tu i-ai împletit cununa muceniciei. Deci ce ar putea fi egal cu o astfel de viață, când nimic nu poate fi împotriva ei, ba chiar cei ce par că uneltesc rele îi folosesc nu mai puțin decât cei ce-i fac bine? De aceea zice Apostolul, cu drept cuvânt: De este Dumnezeu cu noi, cine este împotriva noastră?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dumitale... La trei ani după aceea un predicator evanghelic care se unise cu Iluminații din Bavaria, unul Lanze, moare lovit de un trăsnet Într-o pădure. Se găsesc asupra lui instrucțiuni ale ordinului, intervine guvernul bavarez, se descoperă că Weishaupt uneltea Împotriva guvernului, iar ordinul e suprimat În anul următor. Nu numai atât, dar se publică niște scrieri ale lui Weishaupt cu presupusele proiecte ale Iluminaților, care discreditează pentru un secol tot neotemplierismul francez și german... Rețineți că probabil iluminiștii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
la un grad de neomenie care pune pe gânduri pe oricine cugeta la rolul presei într-o societate liberă. Teza lui favorită este de-a demonstra că opozițiunea se compune de reacționari cari, în înțelegere cu străinii răuvoitori ai țării, uneltesc pieirea neamului românesc. Aceasta a spus-o ziarul "Romînul" nu o dată, nu de zece ori, ci de-o mie de ori; nu de un an, nu de zece, dar de când apare acest ziar. {EminescuOpXII 183} Acesta este calul lui cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
promitea să le restituie moșiile. Dar actul voievodului nu era dictat de voința boierilor, cum greșit s-a înțeles, ci era o concesie făcută polonilor, care se angajau să-1 îndepărteze pe Petru Aron de la hotar și să-1 împiedice de a unelti împotriva lui Ștefan. Polonii îi cereau domnului ca boierilor care vor să se întoarcă în țară să le restituie moșiile și să fie ținuți în cinste, fiecare după meritele sale. Era deci un aranjament care perpetua status-quo-ul. Dar concesia pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prilejul jurământului de la Colomeea. Prin apropierea de Polonia, Ștefan urmărea consolidarea poziției sale în interior: recunoscut de suzeranul tradițional ca domn legiuit al Moldovei, nici boierii pribegi, nici pretendenții la scaunul Moldovei, nici adversarii dinlăuntrul Moldovei n-ar fi putut unelti cu sprijin polon împotriva sa. Mai mult decât atâta, asigurarea liniștii la hotarul de nord al țării și eventualul ajutor polon în timpul marilor confruntări pe care geniul perspicace al voievodului le intuia, reprezenta un remarcabil succes diplomatic al acestuia. Relațiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldoveni”, craiul i-a trimis pe Odrivoz și Conețpolschii cu oaste, iar aceștia “au avut și de moldoveni gloate mari”. Reiese din aceste informații, puține câte sunt, că unii boieri, și e vorba de mari boieri “din curtea domnească”, au uneltit împotriva domnului aflat în scaun, în vreme ce alții își pierd capetele, luptând alături de domn, contra pretendenților lui Bogdan, după cum împotriva acestui domn uneltesc unii moldoveni, care nu puteau fi decât boieri mari; altfel, craiul polon nu i-ar fi luat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceste informații, puține câte sunt, că unii boieri, și e vorba de mari boieri “din curtea domnească”, au uneltit împotriva domnului aflat în scaun, în vreme ce alții își pierd capetele, luptând alături de domn, contra pretendenților lui Bogdan, după cum împotriva acestui domn uneltesc unii moldoveni, care nu puteau fi decât boieri mari; altfel, craiul polon nu i-ar fi luat în seamă, dar când se trece la acțiune, alături de poloni merg și gloate mari de moldoveni. Iată, așadar, că nu numai boierii se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a avut grijă să numească în Sfat oameni în care a avut încredere. S-a înșelat în două cazuri: vornicul Crasnăș și alt vornic, cumnatul său, Isaia. A tăiat capul celor doi și a celor care au trădat sau au uneltit alături de ei, iar după cum scria Ureche, uneori, chiar la masă fiind, domnul nu ezita să reteze capete. O ipoteză, lansată recent de Neagu Djuvara, omul care și-a petrecut mai toată viața departe de țară, având mai greu contactul cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt și cele două tratate încheiate cu polonii, în 1462 și 1468, prin care domnul făgăduia că va merge în persoană să depună jurământul de credință față de rege. Domnul făgăduia că nu va recunoaște un alt stăpân și nu va unelti împotriva regelui și a regatului, dimpotrivă îl va ajuta “împotriva oricărui neprieten, noi înșine, cu capul nostru, de câte ori va fi nevoie.” Dar, “dacă în ziua astfel hotărâtă ni se va întâmpla nouă și țării noastre Moldovei vreo nevoie vădită precum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vlașinilor încearcă să reziste, dar este nevoită să ia calea pribegiei, să treacă munții în Țara Românească. Nenorocirea e provocată însă de Nicolae Branga, un ticălos care vrea să se îmbogățească și să parvină prin ruinarea celorlalți. El îi trădează, uneltind cu autoritățile hasburgice prinderea și executarea conducătorilor comunității românești. Branga triumfă pentru scurt timp, deoarece răzbunarea celor scăpați din dezastru îl va zdrobi chiar în momentul în care devenise căpetenia comunității. Întoarcerea Vlașinilor răstoarnă cronologia evenimentelor, „înviindu-l” pe Branga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
Presiuni rapide și repetate, cu același efect ca cel al unei singure lovituri puternice, aceasta era metoda lui, zicea el, și se mândrea grozav că știe cum să se folosească de atuurile puse la dispoziție de epoca aceasta pentru a unelti la fel de bine ca oricare altul; în vremuri nu așa de avansate , ar fi fost mutat de colo-colo ca o mumie într-un bordei sau ajutat de cineva să se pună pe cerșit în fața bisericii, un substitut pentru memento mori sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
atât de capabili și cu un scop așa de precis, cu o ținută așa de mândră și puternică, îți poți oare permite să șchiopătezi sub forma unei creaturi stupide, fragile și amărâte, care râde și e inofensivă? Nu, trebuie să uneltești în adâncul inimii tale să pari diferit. Fiind viața exterioară atât de puternică, iar instrumentele ei atât de uriașe și teribile, iar spectacolele atât de grozave, iar gândurile atât de mărețe și amenințătoare, produci și tu o ființă care poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
din Ennistone. Rolul său a fost comparat cu cel al Agorei din vechea Atena. Este locul de întâlnire al cetățenilor, locul unde oamenii huzuresc, bârfesc, se relaxează, își caută parteneri, pun țara la cale, fac afaceri, se află în treabă, uneltesc. Aici se fac și se desfac mariaje, la marginea bazinelor aburinde. Se aseamănă cu ceeea ce era pe vremuri mersul la biserică, numai că se întâmplă în fiecare zi. Acest aspect al vieții noastre este definit de „cetățenii de răspundere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
forța. E o nebunie să descrii o adulterină de vârstă mijlocie ca fiind inocentă și totuși există ceva fundamental inocent la Sheba. Asta nu înseamnă că nu e capabilă de tot felul de păcate. Dar nu e în stare să uneltească. Nu are viclenia necesară pentru a unelti și a țese intrigi - cel puțin nu într-un fel susținut, constant. Acum sunt mult mai înclinată să consider prima ei poveste ca pe un fel de confidență pe jumătate, ca acelea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
adulterină de vârstă mijlocie ca fiind inocentă și totuși există ceva fundamental inocent la Sheba. Asta nu înseamnă că nu e capabilă de tot felul de păcate. Dar nu e în stare să uneltească. Nu are viclenia necesară pentru a unelti și a țese intrigi - cel puțin nu într-un fel susținut, constant. Acum sunt mult mai înclinată să consider prima ei poveste ca pe un fel de confidență pe jumătate, ca acelea pe care le fac copiii când vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În boxa acuzaților ne aflam cinci persoane. Nu-l cunoșteam decât pe un student din anul I de la Medicină, ceilalți îmi erau necunoscuți. Rechizitoriul procurorului ne-a acuzat că noi, cei de față, am alcătuit o organizație contrarevoluționară și am uneltit împotriva statului. La ultimul cuvânt, eu am spus că nu-i cunosc pe acești oameni, nu știu cine sunt și de unde sunt și deci din ce fel de organizație am făcut parte. Bineînțeles, nu s-a ținut cont de ceea ce am spus
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a protesta, se minimalizează gravitatea vinovăției masculine, accentuându-se latura senzuală, de atracție irezistibilă pe care femeile o exercită. 84 Uneori violul este perceput mai mult ca o modalitate de răzbunare, cum se întâmplă cu cei doi tineri ce uneltesc, pe drept, împotriva avariției unui morar, în Povestirea logofătului, impietatea care se aduce femeilor fiind minimalizată, mistificată.85 Geoffrey Chaucer stabilește, în cadrul Povestirilor din Canterbury, un raport de echivalență între vocea proprie a personajelor și autoritatea pe care acestea o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o lume preponderent masculină: „Ne era ortacă bună:/ știa să râză și trăsnăi să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care trebuie să le treacă, uneori sacrificându-se deplin pentru propovăduirea idealului pe care îl reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius. Tatăl îndurerat se vede pus în situația nu doar de a-și ceda copila
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
har lui Dumnezeu că pier fecioară,/ Mai bine moarte vreu, decât rușine./ Ci, tată, cum ți-i voia fă cu mine!”844 Virginius este apărat de toată cetatea, atunci când Apiu încearcă să-l condamne la moarte, iar cei care au uneltit compromiterea fetei își găsesc un sfârșit binemeritat (Apiu este aruncat în închisoare unde moare, Claudiu va fi izgonit din țară). Este interesantă decizia mulțimii de a-l aclama pe tatăl ucigaș ca pe 841 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
preceptoare în domeniul politic: "Guvernarea nu se învață din manuale de morală, dar ele pot aduce un soi de bucurie superioară prin buna cunoaștere a adversarilor, fapt de care se poate profita; adică să știi ce gândesc despre tine, ce uneltesc împotriva ta și cum să nu te răzbuni, pentru a nu priva statul de calitățile lor, în scopul de a continua opera a cărei realizare depășește înțelegerea simplilor zidari, nefiind evidentă întru totul decât pentru arhitect". Martha Bibescu nu a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nu simțea decât dispreț. Guvernarea nu se învață din manuale de morală, dar ele pot aduce un soi de bucurie superioară prin buna cunoaștere a adversarilor, fapt de care se poate profita; adică să știi ce gândesc despre tine, ce uneltesc împotriva ta și cum să nu te răzbuni, pentru a nu priva statul de calitățile lor, în scopul de a continua opera a cărei realizare depășește înțelegerea simplilor zidari, nefiind evidentă întru totul decât pentru arhitect. Exista în România un
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nici o învoială și pentru îndrăzneala ta. Căci ei îl văzuseră pe Levit în piață, dar cu o urmă de respect pentru cel mai sfânt dintre drepturi nu au vrut să-l găzduiască în casele lor pentru a-l silui apoi. Uneltiseră însă să vină și să-l ia în toiul nopții fiindcă știau că bătrânul îi dăduse găzduire și se grăbeau acum fără rușine și fără socoteală să-l smulgă de la gazda sa"329. Beniamiții îl vor pe Levit, după ce au
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]