6,447 matches
-
toate acestea, eu nu știu să existe în peisajul public din Ucraina, Rusia și Ungaria vreo critică serioasă la adresa acestor titani ai romantismului, care - așa cum era firesc, moral și drept atunci - îi proslăveau pe ucraineni, pe ruși și, respectiv, pe unguri, în detrimentul străinilor, dăruiți cu epitete teribile și sortiți pieirii. Nu am auzit niciodată ca vreun analist politic sau eseist să fi spus sau scris că Ungaria nu va putea intra în NATO sau în Europa cu un simbol național ca
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
nu mai este citit este falsă și menită să distragă atenția de la chestiuni culturale reale. Câți englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, câți spanioli pot citi și comenta de la cap la coadă „Don Quijote”, câți tineri unguri mai știu poeziile lui Petőfi? Și, totuși, manualele îi cuprind, îi comentează, iar oamenii - chiar și cei simpli - se mândresc în continuare cu ei. Ei continuă să fie - în universalismul lor - și simboluri ale spiritualității naționale engleze, spaniole sau ungare
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
pe arhivele profesorului Apathi; au scăpat pe mulți români condamnați la moarte în Ungaria; pentru Conferința de pace au furnizat acte de mare preț pentru interesele românești; au prins spioni ungari; au confiscat multe milioane de coroane transmise din Budapesta ungurilor din Ardeal; au înființat gărzi naționale la sare și consilii; au constituit linii telegrafice secrete, prinzând ordinele ce s-au dat din Ungaria sfaturilor și gărzilor ungurești din Ardeal etc. La rugămintea Comandamentului trupelor române din Transilvania, această organizație (BI
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
o formă romanizată a unui dans tracic. De fapt, însăși istoria Romei ar trebui reconsiderată, dacă luăm în considerare originea tracică Lupei Capitolina, simbolul originii celui mai puternic și mai longeviv dintre imperii. Primele consemnări medievale au fost făcute de unguri Cea mai veche relatare medievală a Călușarilor o avem, paradoxal, de la un poet maghiar, Balassi Bálint (1554 - 1594), care a avut ocazia să învețe puțin din acest dans, el fiind și bun cunoscător al limbii române. La serbarea încoronării lui
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
înfocați „internaționaliști”, lupi moraliști, dând, în stânga și în dreapta, lecții de „europenism”. Da, noi, cei de la „Cuvântul liber”, naționaliști, în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
52 de poezii, în ediție bilingvă, efortul lui Kibédi este evident și merită toată lauda. Ceea ce până la urmă recunoaște și criticul dr. József Kovács: "Salut cu bucurie poeziile complete ale lui Eminescu pe piața literară maghiară și sunt convins că ungurii, citindu-i versurile, vor dovedi că iubesc, cinstesc și prețuiesc tot ce este frumos, drept și bun, fie acela dar al majorității, fie al minorității... Unguri, citiți pe Eminescu, fiindcă prin el sufletul se înnobilează și prin cunoașterea acestui geniu
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
bucurie poeziile complete ale lui Eminescu pe piața literară maghiară și sunt convins că ungurii, citindu-i versurile, vor dovedi că iubesc, cinstesc și prețuiesc tot ce este frumos, drept și bun, fie acela dar al majorității, fie al minorității... Unguri, citiți pe Eminescu, fiindcă prin el sufletul se înnobilează și prin cunoașterea acestui geniu al poeziei ne apropiem de poporul frate român." (Dr. József Kovács: A magyar Eminescu, Ellenzék, 2 dec., p. 11.) Un alt critic, eminescologul László Gáldi conclude
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
casele de bani și toate bunele intenții, mîngîiatul pe creștet și bătutul pe umăr, sînt aparențele romantice ale unor strategii poltiice -, așadar accentuez, generozitatea Vestului care-și deschide ușile operează și ea nuanțat, după vorba și portul oaspeților: rușilor atît, ungurilor atît, polonezilor atît, bulgarilor, românilor atît" diferențele de statut se văd în frecvența traducerilor dintr-o limbă sau alta, în interesul editurilor față de o literatură sau alta. Dincolo de acest prag, cel mai evident, există însă și alte energii subterane care
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
cel mai credibil argument că salvarea e posibilă. Că altoiul funcționează! Și prietenul meu german: "Sancta simplicitas", dar tu pe ce lume trăiești. Aici nu interesează pe nimeni ce face celălalt. Tu crezi că există vreo preferință pentru ruși sau unguri sau americani sau francezi? Orice interes arătat e dictat de politică. Politica face lumea și lumea se supune politicii - s-ar putea spune. Lumea e un rîu care își lărgește mereu distanța între maluri rămînînd în captivitatea malurilor. Ea curge
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
De ce editorul din Frankfurt selectează cărțile din Est după ponderea procentajului politic și nu-l interesează, vai, nici un pic, disperata tăcere care se ascunde într-un labirint cu oglinzi deformatoare noaptea, după plecarea vizitatorilor. Oare în ochii cititorului occidental scriitorul ungur sau bulgar sau român nu are decît meritul de a fi victimă? în Vest cînd sînt aplaudată mă simt în același timp jignită, pentru că nu eu îi interesez, nu ființa mea individuală, ci ființa mea globală. începe să-mi fie
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
mai vrut. Trecusem în clasa a treia și-i miroseam rochiile pe ascuns, îmbătat de izul de femeie. * Dumnezeu se uită la noi cu binoclul. Și iată ce vede, dragă Lou! În clasa-ntîi eram la Ciceu, un orășel cu mulți unguri. A venit o dată și circul! Stam într-un pavilion C.F.R. În față era o cîmpie cu orz sau secară, apoi munții, foarte departe. Mereu se pierdeau curcile, le căutam ceasuri întregi prin orz . Mai erau și niște lăzi mari, fără
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
că îmi hăuiesc creierii de insomnia cu care trebuie să mă lupt toate nopțile de-a rândul și pe lângă că am răcit peplin și se prea poate să mă aleg cu o boală de piept din această cumplită glumă a ungurilor, mai e că acum nu mai am nici parale, chiar astăzi, miercuri, voi fi nevoit să trăiesc cu pâine și apă, n-am nici tutun, n-am nici primenele (înot în murdărie de două săptămâni aproape), n-am nici ce
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
caz izolat. Jurnaliștii de la ȘtirideCluj.ro ne spun că și-au mai găsit sfârșitul, tot sub roțile unei autogunoiere și tot la groapa de gunoi de la Pată Rât, o fetiță de cinci ani (rămasă tot fără nume) în 2012, Eliza Ungur, mamă a trei copii, în 2010, si Florina Varga, o fetiță de 11 ani, în 2007. Acoperirea mediatică a fost, ca și acum, anemica, iar indignarea publică a lipsit cu desăvârșire. Trei fete și o tânără strivite de mașină de
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
opinie “dezaprobatoare” față de cineva caruia-i place muzica clasică și ia-i pune stigmatul de... îngâmfat și mult prea elitist, unul care nu se amestecă cu “masele”! De vrem sau nu, am trăit alături de ei, alături de sași sau șvabi, alături de unguri, turci, tătari sau sârbi în asta țară. Fiecare dintre aste minorități și-a pus amprenta asupra noastra, asupra culturii noastre. Am văzut emisiunea, pentru că mi-a placut..., m-am uitat și la reluare. O foarte interesanta dezbatere pe un subiect
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
singurul element din proza lui Ion Slavici care ar trebui să dea de gîndit. După cum se știe, acțiunea nuvelei se desfășoară în satele din apropierea Aradului, zonă recunoscută pentru mixajul etnic al locuitorilor ei. Aici trăiesc laolaltă, în bună viețuire, români, unguri, nemți, țigani, evrei. Cum vede autorul relațiile dintre toate aceste etnii? În loc să militeze pentru avantajele multiculturalismului și ale învățării limbilor tuturor celor care fac parte din aceeași comunitate, Ion Slavici ne informează sec de faptul că Ghiță, într-un moment
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
etnii? În loc să militeze pentru avantajele multiculturalismului și ale învățării limbilor tuturor celor care fac parte din aceeași comunitate, Ion Slavici ne informează sec de faptul că Ghiță, într-un moment de supărare, o pălmui fără nici un motiv pe sluga sa, ungurul Marți. Să pălmuiești o slugă este deja un mare abuz cu indiscutabile conotații penale. Dar să pălmuiești un ungur este o crimă în contextul iminentei noastre integrări în structurile Europei unite. Iar Ion Slavici nu se distanțează nici de această
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Slavici ne informează sec de faptul că Ghiță, într-un moment de supărare, o pălmui fără nici un motiv pe sluga sa, ungurul Marți. Să pălmuiești o slugă este deja un mare abuz cu indiscutabile conotații penale. Dar să pălmuiești un ungur este o crimă în contextul iminentei noastre integrări în structurile Europei unite. Iar Ion Slavici nu se distanțează nici de această dată convingător de un astfel de gest condamnabil. Bine, veți spune, dar faptele s-au petrecut în a doua
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
nu se distanțează nici de această dată convingător de un astfel de gest condamnabil. Bine, veți spune, dar faptele s-au petrecut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Are vreo importanță? Și atunci românul era român, iar ungurul ungur și amândoi ar fi trebuit să aspire la integrarea în marea familie europeană. Toate pălesc însă în fața grozăviei ce va să vie: Ion Slavici este un scriitor antisemit. ,Arîndașul" căsăpit de oamenii lui Lică pentru a fi jefuit este
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
se distanțează nici de această dată convingător de un astfel de gest condamnabil. Bine, veți spune, dar faptele s-au petrecut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Are vreo importanță? Și atunci românul era român, iar ungurul ungur și amândoi ar fi trebuit să aspire la integrarea în marea familie europeană. Toate pălesc însă în fața grozăviei ce va să vie: Ion Slavici este un scriitor antisemit. ,Arîndașul" căsăpit de oamenii lui Lică pentru a fi jefuit este evreu
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
și astăzi: la noi s-a rezistat, sau nu, prin cultură? În ceea ce mă privește, am combătut întotdeauna această teză, am spus că nu neg rezistența prin cultură împotriva totalitarismului lui Ceaușescu, însă am învățat de la scriitorii cehi, polonezi și unguri că rolul intelectualului în cetate este un rol care depășește limitele culturii și ale esteticii. Nici un scriitor din România n-a luat exemplul extraordinar pe care l-au dat intelectualilor europeni scriitorii cehi care după invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
prezent. Revistele de cultură, cu câteva excepții remarcabile, urmează același pattern. Drept rezultat, editurile românești (poate cu vreo două excepții pe care nu le cunosc) nu prea manifestă interes pentru colaborarea cu edituri occidentale (așa cum fac în mod intens polonezii, ungurii și cehii, poate că acum și bulgarii) sau pentru publicarea în limbi internaționale. Legătura lor cu lumea este slabă, reducându-se în principal la prezența unor cărți românești la târguri internaționale de carte. Avem multe de învățat în această privință
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
nu e o insulă, ci o bucată complexă de viață și experiență" ). A murit Ligeti, vrăjitorul sunetelor, omul cel mai neliniștit și curios din lume. Dacă l-am fi întrebat cine a fost, ne-ar fi răspuns cu sinceritate: "Un ungur născut în Transilvania, de origină evreiască și cu cetățenie română la început, mai târziu cu una maghiară, apoi și mai târziu cu cetățenie austriacă. Nu aparțin nici unui tărâm: aparțin inteligentsiei și culturii europene." Ecce homo!
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
înghesuiți-l într-un ungher și ardeți-i o mamă de bătaie, să ne țină minte. La fel, dacă vedeți vreo puștoaică veselă cloncănind pe ungurește și alergând pe role, să știți că vrea să fugă cu Ardealul. Dacă un ungur tânăr și imberb îi șoptește ceva la ureche iubitei, desigur că nu-i promite Luna de pe cer (cine ar promite așa ceva?), ci iar Ardealul. Toți sunt la fel, așa cum toți albanezii din Kosovo și sârbii din Iugoslavia sunt criminali lipsiți
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
gata să le accepte școndițiileț, dar țara le refuză." Cu însuflețire patriotică, el crede că toată lumea ar trebui să pună mâna pe arme. Indignarea lui nu mai cunoaște margini: "Simt că mă înăbuș moralmente, când văd cum alții - germani, italieni, unguri etc. își bat joc de poporul român prin tot felul de uneltiri și cozi de topor". După "cedare", diaristul e cu sufletul zdrobit: "Trupul României a fost sfârtecat de hiena străină într-un mod crunt și mișelesc." Aflând vestea la
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite regiuni central- și est-europene. De aceea, Helmut Loos organizează anual un simpozion internațional la care participă de regulă cercetători germani, austrieci, unguri, polonezi, cehi, ruși, români, ucraineni ș.a. De curând (între 6-10 mai), tema centrală a fost Ucraina, iar simpozionul de la Mendelssohnhaus s-a integrat între două rame concertistice, un recital de pian în aceeași locație și un concert simfonic la Radiodifuziunea
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]