770 matches
-
lansat această ipoteză Sextil Pușcariu, o întâlnim și la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care dovedesc �risipirea" în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot astfel, în sudul Dunării, Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Domnul. Cel puțin aceasta este părerea Letopisețului Cantacuzinesc (într-una din variantele sale): „Iar cumnată-său prinzându-i de veste se sfătui cu boieri ca să omoare pre Vintilă vodă și învăță pre 2 slugi ale lui, unul arvat și altul ungurean, când vor merge ei cu Vintilă vodă pre malul Jiiului vorbind, iar ei să să răpează cu cai și să-l i-a în suliță să-l omoare. Și așa păziră acea vreme și mergând Vintilă vodă împreună cu toți boierii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vreme și mergând Vintilă vodă împreună cu toți boierii, iar slugile acele începură a repezi caii și într-o parte și într-alta. Și căutând Vintilă vodă înapoi, zisără: ce aleargă cu cai? Iar cumnată-său zisă: cei nebuni ai mei ungureni. Și așa îi păru că vor să treacă pre lângă dânsul înainte, iar ei să alăturară și-l junghiară cu sulițele și muri”. Alte surse vorbesc despre „secure” ori „lance”, iar Cronica Bălenilor evocă mai mulți participanți: „au năvălit ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
UNGUREANU, Horia (3.IX.1939, Șiria, j. Arad), prozator. Este fiul Victoriei (n. Crâsnic) și al lui Constantin Ungurean, preot; prenumele la naștere: Horea Iancu. A urmat școala generală la Drauț și la Galșa, județul Arad (1946-1953), Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1953-1956) și Facultatea de Istorie-Geografie a Universității din Timișoara (1961-1967). Încă din 1961 lucrează ca profesor, iar
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
, Pavel (18.IV.1806, Timișoara - 20.VI.1881, Timișoara), publicist și prozator. Este fiul lui Vasile Ungurean. A urmat primele cicluri școlare la Timișoara, Seghedin și Oradea, apoi Facultatea de Medicină la Pesta (1827-1832). A fost unul dintre primii români din Ardeal doctor în medicină. Încă în timpul studenției publică lucrări de răspândire a cunoștințelor medicale - Antropologhia sau
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
Bogdan Constantin UNGUREAN CUVÂNT ÎNAINTE S-a pus problema competențelor specialiștilor români, a fragilității bazei materiale, dar mai ales a lipsei unei protecții sociale reale a elevului cu probleme în educație, fapt ce impune o reabordare creativă a problematicii ridicate de recuperarea copilului
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
pierdut”. Nu îi uită pe coloniștii romanizați din sudul Dunării numindu-i „curfuziași” (cuțovlahi). În acest mod alambicat și confuz, plin de fantezii și barbarisme, tratează și chestiunea latinității și a continuității elementului român în Dacia. Combate defăimările străine („hulele ungurenilor”) cu argumente preluate din Miron Costin sau din stolnicul Constantin Cantacuzino, susținând că „patrioții” nu și-au părăsit țara. Atenuează însă exagerările puriste ale lui Petru Maior, afirmând cu mândrie dacismul (își luase, de altfel, pseudonimul Dac). Cronicarul enumeră cetățile
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
3 apartamente, București, Stelea, Spătarul 11. 606. Bentia Ion și Iuliana, 10 apartamente, București, str. Buzești 62. 607. Bratu Elenă, 7 apartamente, București, str. Viitorului 26; str. Popa Chițu 25. 608. Burghelea Vasilica, 3 apartamente, București, str. Cazărmii 52. Măneciu Ungureni, jud. Prahova Ploiești, str. M. Kogălniceanu 45. 609. Badea Nistor, 9 apartamente, București, str. Berna 3, str. 1 Mai 35. 610. Brătescu Eugen și Badulescu Maria, 11 apartamente, București, str. Alecu Russo 10, 12. Buzău, str. Unirii 19; str. I.G.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
prezentarea turmelor care coboară, își fac apariția și personajele. Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare”. Acceptând gândul
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Arh.St.Iași, Visteria Moldovei, 10 Tr.166, d.18/1820, f.20v-25v, 58v-59v. footnote>. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții<footnote Ibidem, passim. footnote> sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Iași, Visteria Moldovei, 10 Tr.166, d.18/1820, f.20v-25v, 58v-59v. footnote>. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții<footnote Ibidem, passim. footnote> sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Moldovei, 10 Tr.166, d.18/1820, f.20v-25v, 58v-59v. footnote>. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții<footnote Ibidem, passim. footnote> sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și mai ales argățeam la domnul notar Crisanti. Toate acestea nu m-au oprit, la sfatul moșului Apostol, să mă înscriu la liceu, în particular. Experiența Cosmești mi-a încheiat-o notarul, om ciudat de nedrept, și iată-mă la Ungureni, de acum telefonist cu experiență. Pe atunci actele de stare civilă erau o adevărată corvoadă. La un certificat de naștere se scriau două pagini mari de registru iar registrul era în trei exemplare, solicitantul primind o copie pentru care iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fost arestat și dus la Aiud, la pușcărie. Asta i-a și scurtat viața, nu mai înainte de a-mi întoarce binele spre sănătatea de care aveam atâta nevoie prin anii '60.. Îmi amintesc cu drag de Centrul de Aviație de la Ungureni. Parcă-l văd pe tânărul locotenent aviator Rusescu Radu cum a venit să închirieze islazul comunei pentru aerodrom. Aveau avioane, aveau și coruri ostășești pe două voci. Și iată că locotenentul se îndreaptă spre mine: Hai puștiule, nu vrei să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut tuturor și oricărui va dori aceasta,...am binevoit să întărim...acestei Sfinte Mitropolii dania sfântadormitului nostru bunic, domnului Alexandru, și daniile unchilor noștri, următoarele sate: Verescani, cu moară, apoi Ungureni... Am mai dat însă...pentru mântuirea sufletului nostru și al fostei noastre soții, Eudochia, o prisacă a lui Balica... Suceava, în 6996 (1488), martie 12.” Acestea le-am scris avându-l lângă mine pe logofătul Tăutu. După felul cum căta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 10 noiembrie 1741 (7250). Citește, să aud și eu ce mai spune vodă. Iau manuscrisul întins de călugăr și, după ce mă obișnuiesc cu scrisul diacului...încep să citesc: „O carte s-au scris pentru 12 ungureni sticlari, de la Bacău ca să fie scutiți de toate dările și angăriile. Numai...să aibă a da...pe an la domnie 500 de table de sticlă de ferestre și câte stecli de băut apă... Așijdere și alții cât de mulți oameni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în goană. În mahalaua gropii bărbații erau altfel. Ea îi vedea în fiecare zi. Ginerii nu erau marchizi, ci salahori ori fochiști, tinichigii sau cizmari, oameni necăjiți, care umblau toată ziua după o pâine. Își luau neveste frumoase dintre fetele ungurenilor sau țigănci mai spălate. Le zvântau în bătăi chiar a doua zi după nuntă. Nu semănau... Veta s-a mai gândit ce s-a mai gândit la Procopie, la dragostea lor scurtă ca viața florii de veronică și în cele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sunt și componentele entropiei. <footnote Bran, P. (2001), Economica valorii, Editura ASE, București. footnote> Reprezintă toate acele forme și combinații ale materiei existente în natură, care pot fi utile societății omenești într-una dintre etapele evoluției sale.<footnote Chițu, A., Ungurean, I.M. (1983), Geografia resurselor naturale, Editura Didactică și Pedagogică, București. footnote> Întreaga natură care este utilă omului.<footnote Bran, Florina, Simon, T., Ioan, Ildikó (1996), op. cit., pp. 7-9. footnote> Pe fluxul de valorificare a unei resurse apare noțiunea de resursă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
economiei românești”, în Energetica, nr. 10, octombrie, pp. 403-410 Catană, A., Catană, D. (1996), „Matricea culturală a românilor din perspectiva managementului modern”, în Tribuna Economică, nr. 42-43 Chandler Jr., A.D. (1962), Strategy and Structure, The MIT Press, Cambridge Chițu A., Ungurean, I.M. (1983), Geografia resurselor naturale, Editura Didactică și Pedagogică, București Cincă, S. (2010), Dunărea Vie - program național de reconstrucție a ecosistemelor acvatice tradiționale de pe Dunărea românească, ediția a doua, Editura Autograd MGM, Craiova Constantinescu, P. (1986), Sisteme ierarhizate - rolul informației
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Suraia, dar și Ioan Surăianul din Bucești; Stan sin Gheorghe Munteanu din Ghibărțeni, ținutul Covurlui, și din același ținut, dar din satul Măxineni (?), este arătat Gheorghe Vlad. Un Gheorghe Druță este considerat că a venit „din satul Ochișăști”, actualul sat Ungureni, de la nord de Tecuci, dar după numele Druță, frecvent în onomastica umbrăreșteană, credem că este originar din localitatea noastră și acum s-a înapoiat la locul de obârșie. Desigur că numărul celor veniți de prin satele vecine este mai mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gulagul în conștiința românească, ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. Courtois, Stéphane, Cartea neagră a comunismului: Crime, teroare, represiune, traducere de Maria Ivănescu, Luana Schidu și Brândușa Prelipceanu, Humanitas, București, 1998. Courtois, Stéphane (coord.), Dicționarul comunismului, traducere de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Polirom, Iași, 2008. Levi, Primo, Mai este oare acesta un om?, traducere de Doina-Condrea Derer, Polirom, Iași, 2004. Oprea, Marius, Chipul morții: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului, prefață de Stéphane Courtois, Polirom, Iași, 2006
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
groaznic te atrage, te ispitește; necunoscutul este întotdeauna înfricoșător" (Vladimir Bukovski, Și se întoarce vântul, traducere din limba rusă și note de Dumitru Balan, Fundația Academia Civică, București, 2002, p. 26). 3 Stéphane Courtois (coord.), Dicționarul comunismului, traducere de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Polirom, Iași, 2008, p. 18. Pentru detalii privind această problemă, a se vedea și Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, traducere din engleză de Simona-Gabriela Vărzan și Vlad Octavian Palcu, Humanitas, București, 2011, pp. 29-30. 4 Lagăre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Neavînd răbdare să caute documentele, Augustin Z. N. Pop a scris, la repezeală, că "Ipoteștiul, rămași în proprietatea lui Christea Marinovici, au fost adjudecați lui Grigore Chiriță, care îi vinde ulterior lui Gh. Isăcescu, iar acesta, la rîndu-i, retrăgîndu-se la Ungureni, îi constitui pămînt dotal fiicei sale Maria, căsătorită cu medicul militar Constantin Popadopol 266. Docu mentele de arhivă arată altă situație. La 28 aprilie 1886, a murit, la Ipotești, Alexandru Moritz, în vîrstă de 78 ani. La 9 mai, acelaș
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]