160 matches
-
mai presus de țară. Răul cel mare a fost că au țipat după ajutor străin și, astfel, ploconindu-se în dreapta și-n stânga, umblând cu pâra la Înalta Poartă, au dat cale liberă oștilor străine: ba cea leșească, ba cea ungurească, ba cea turcească, ba chiar a fraților muntenești. Tatarii, văzând că Moldova-i sat fără câini, năvăleau și o prădau sălbatec, o despuiau... Străinii făcuseră cale bătută, hălăduiau, jecmăneau, batjocoreau, pângăreau Moldova și nimeni, nimeni nu le stătea împotrivă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a face doctoratul și pentru a se pregăti ca specialist. A fost exploatat de partidul comunist, care ducea lipsă de oameni inteligenți, serioși și bine pregătiți profesional. S-a căsătorit cu o ardeleancă pe care o scăpase de nenorocirile invaziei ungurești, care a absolvit Facultatea de Fizică și a fost profesoară de fizică la un liceu din Iași. Ca asistent universitar, l-am regăsit stabilit pe o străduță din Copou, l-am vizitat la laboratorul de la Facultate care-i era dat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în situații absolut "simetrice": Cehia venea de la trupul austriac și Slovacia de la cel maghiar; Slovenia și Bosnia veneau de la cel austriac și Croația de la cel maghiar; la fel și Bucovina care fusese austriacă dacă Transilvania, Crișana, Maramureșul și Banatul fuseseră ungurești. 161 La 16 august 1916, data intrării în război a României, un Leu valora un Franc. 162 Regele Spaniei (1886-1931). A abdicat după "pronunciamento"-ul care a urmat victoriei republicanilor la alegerile din 1931 și a murit în Exil. Este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a face doctoratul și pentru a se pregăti ca specialist. A fost exploatat de partidul comunist, care ducea lipsă de oameni inteligenți, serioși și bine pregătiți profesional. S-a căsătorit cu o ardeleancă pe care o scăpase de nenorocirile invaziei ungurești, care a absolvit Facultatea de Fizică și a fost profesoară de fizică la un liceu din Iași. Ca asistent universitar, l-am regăsit stabilit pe o străduță din Copou, l-am vizitat la laboratorul de la Facultate care-i era dat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vizibil, vreo ideologie, revista contează pe colaboratori prestigioși și pe specialiști afirmați în diverse domenii. Contribuția cea mai consistentă o reprezintă eseurile pe teme sociale, istorice și culturale semnate de A. D. Xenopol (Starea românilor în cele dintâi veacuri ale stăpânirii ungurești, Postulatul psihologic), A. Baldacci (Românii din Imperiul Otoman), C. R. Pascu (Românii în Canada), Corneliu Moldovanu (Triumful ibsenismului - Invazia artistică străină), N. I. Apostolescu (Clasicism, romantism, realism, Românii în literatura franceză), T. V. Ștefanelli (Chestiunea bisericească în Bucovina), Emil Nicolau (Amintiri din
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
unii au murit din cauza sfeclei furajere... Au murit, au murit, că sigur erau oameni care, dacă dădeau de vreo sursă din asta, mâncau mult, după perioade lungi de Înfometare... De exemplu, o dată au dat la toată lumea niște fasole de aia ungurească, d-aia neagră, care are un procent mai mare de grăsime, și unii au mâncat până au crăpat... Da’ special au dat, ca să moară! Și au murit și de la porumb. Mergeam iarna la cules de porumb din zăpadă galbenă cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rege al Ungariei pe principele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei. [Astfel Ungaria n-ar mai fi legată de Austria decât prin casa de Habsburg.] Știrea ne este adusă de mai multe ziare germane, cărora ideea [pare a] le surâde, austriace și ungurești. 1. Într-adevăr, la începutul Războiului de Independență, când au fost mobilizați peste 100 000 de oameni, armata română nu dispunea decât de 58 000 de arme, unele demodate (53 000 de puști, care „se încărcau pe dinapoi“ - după memoriile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
catolici și chiar pe frații noștrii Uniți, m-am crezut dator să adresez Direcțiunei ziarului un răspuns, ce a fost inserat în numărul din 28 februarie. Aflând în acelaș timp că acest ziar ar fi cu totul la dipozițiunea propagandei ungurești și că, pe de altă parte, Vaticanul ar putea exercita o oarecare influență asupra Direcțiunei sale, am intervenit la Secreteria de Stat, unde mi s-a răspuns că Vaticanul nu are nici un drept de amestec în redacțiunea și administrațiunea acestui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gârbova de Jos, mai demult "Gârbova Ungureasca", (în , alternativ "Magyarorbó"), este un sat ce aparține municipiului Aiud din județul Albă, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 154), localitatea apare sub numele de „M. (Magyar) Orbo”. În afara satului, în direcție nord-est, pe această hartă
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului Buccow din 1760 - 1762 satul apare cu un preot și 65 de familii unite. Recensământul împăratului Iosif II din 1784 1787 îl arată însumând 499 de persoane. Conscripția din 1820 dă și alte informații. Ascultați sunt judele
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
găsit vestigii din Epoca Bronzului. Localitatea a fost atestata documentar pentru prima oara în anul 1564, sub numele de Bwdwspataka. Alte atestări documentare au fost făcute în anii1566 (Bwdöspathak), 1567 (Beudeospatak), 1638 (Feczen alias Büdöspataka).Numele maghiar provine din cuvintele ungurești büdös (împuțit) și patak (parau), de la apele minerale sulfuroase din zonă, care emană un miros urât. Stațiunea este situată la 300 m față de localitatea Ileanda, pe DN 1C și la 2 km de gară Ileanda, pe versantul stâng al văii
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar hotarele mai depărtate de sat sunt ungurești: Nyerges, Telek, Kecskevára, Meleg, Hideg, Selyem, Torna, Ambra-völgy. "Legenda spune că pe vremea Hulilor satul Feiurdeni era situat in partea dinspre răsărit unde astăzi este comuna Câmpenești. La vestea ca vin Hulii si prăpădesc tot in cale, poporul speriat se
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Are un relief predominat de deal, cu păduri de foioase de peste 100 de ani care se află de jur-împrejurul satului, pe dealurile care îl înconjoară. În secolul al XV-lea avea o populație de origina etnică mixtă. În jurul anului 1600 partea ungureasca a satului a fost devastată (și astăzi încă acel teren se numește „Pusta”). În acest sat trăiesc în prezent aproximativ 220 de persoane. În Tăuți se află "Cetatea Fetei", despre care legenda spune că ar avea un tunel de legătură
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
față de regele maghiar, fapt pentru care regele Ladislau al IV-lea Cumanul trimite oști împotriva voievodului. Litovoi cade în luptă, iar fratele său Bărbat după ce se răscumpără din prizonierat îl urmează pe tron. Numele lui Litovoi este reprodus în documentele ungurești ca "Lytuoy" sau "Lytuon", iar țara este denumită "terra Lytua". În hrisoavele moldovenești din 1374 și 1407, numele apare ca "Litavor" și "Litovoi".
Litovoi () [Corola-website/Science/299776_a_301105]
-
Poenari, nu la fortificațiile din Curtea de Argeș. Dovezile arheologice relevă însă faptul că în preajma lui 1330 curtea argeșeană a suferit un incendiu devastator. Arta militară românească din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea fântânilor din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea fântânilor din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în defileu. La finalul bătăliei de patru zile a
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Tot pentru a susține că măcelul este cel puțin inexplicabil îl consemnează un document târziu datat 29 iunie 1604 în care se spune: "„Astfel toți boierii câți au fost pribegi de frica lui Mircea voievod (Mircea Ciobanul "n.a.") în Țară Ungureasca, toți au venit cu mare veselie în țară, în patria lor și la răposatul Alexandru voievod, ca să slujească domniei lui pentru drepte sate și ațigani și pentru dreptele lor averi ... s-a întâmplat tăierea tuturor boierilor și rea moarte de către
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
reciproc, și în același timp, fiecare trebuia rămână o citadelă, o fortificație independentă. Singura latură pe traseul căreia nu s-a socotit necesară adăugarea de turnuri a fost latura de vest, protejată de bastioane puternice ale celor două porți: Poarta Ungureasca și Poarta Spitalului. Cum Bistrița nu s-a găsit în prima linie de rezistență aflate în calea primejdiilor, sistemul său de apărare s-a păstrat în formele impuse de arhitectura militară de factură gotică și renascentistă, spre deosebire de alte burguri nevoite
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
la Sinodul din februarie, la 21 martie 1697, s-a redactat prima declarație prin care Biserica pravoslavnică românească din Transilvania se unește cu Biserica Romei : “"Noi, Teofil, cu mila lui Dumnezeu episcopul Bisericii românești din Ardeal și din părțile Țării ungurești lui împreunate și tot clerul aceleiași Biserici, lăsăm pomenire prin scris aevea aceasta tuturor cărora se cuvine, cum că în trecuta lună din februarie când am avut săbor mare în Bălgrad cu o inimă am așezat ca să ne întoarcem în
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
ultima vreme, într-o Europă comunitară. Spre deosebire de noi, românii, ungurii au reușit să se adapteze mai ușor economiei de piață, privatizând peste 90 % din economie, atrăgând învestiții străine, diversificând serviciile, menținând rata inflației și a șomajului sub 10 %. Produsele industriei ungurești competitive pe piața europeană, transporturile modernizate (450 km de autostrăzi) permit un flux continuu de mărfuri și persoane. Budapesta și stațiunile din zona Lacului Balaton au devenit centre de atracție turistică, cu venituri deloc neglijabile. Marea Ungară cum este supranumit
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
capitala s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava. Lupta de la Baia din 14-15 decembrie 1467 între oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și cele ungurești ale regelui Matia Corvin au dus la distrugerea orașului. Deoarece Baia era un oraș important al Moldovei, aici au fost construite mai multe lăcașuri de cult printre care două biserici ortodoxe: una ctitorită de către Ștefan cel Mare () și alta ctitorită
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
care-l descrie ca un ""sat harnic și bogat, oraș de frunte pe vremea lui Dragoș-vodă, pământ frământat în sânge"". Aici el rememorează momentele luptei din 14-15 decembrie 1467 între oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și cele ungurești ale regelui Matia Corvin, terminată printr-un ""așa măcel, că urla valea de vaiete, armele scăpărau fulgere-n beznă, pâlcuri întregi se abăteau stropșite-n picioarele cailor, și oriîncotro fugeau bieții unguri, tot de Ștefan dădeau"". După cum relatează scriitorul, ""pentru
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Torontal (regiunea Banatul vestic) aparține în prezent de Șerbia (în principal în regiunea autonomă Voivodina, cu excepția unei părți mici de lângă Belgrad, care face parte din Șerbia Centrală). Partea românească a fostului Comitat Torontal se regăsește azi în județul Timiș. Partea ungureasca se află actualmente în județul Ciongrad. În 1910, populația comitatului era de 615.151 locuitori, dintre care: La începutul secolului XX, subdiviziunile comitatului Torontal erau:
Comitatul Torontal () [Corola-website/Science/305622_a_306951]
-
capitala s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava. Lupta de la Baia din 14-15 decembrie 1467 între oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și cele ungurești ale regelui Matia Corvin au dus la distrugerea orașului. Deoarece Baia era un oraș important al Moldovei, aici au fost construite mai multe lăcașuri de cult printre care două biserici ortodoxe: una ctitorită de către Ștefan cel Mare (Biserica Albă din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]