275 matches
-
microorganismelor, fiind deosebit de importante în elucidarea mecanismului de biosorbție al coloranților. Microorganismele formează un grup vast și eterogen de organisme diferite ca morfologie, activitate biologică și poziție sistematică, având însă o serie de caracteristici comune: dimensiunile microscopice, organizare în general unicelulară și o structură internă relativ simplă. În acest grup sunt incluse bacteriile, fungii microscopici, algele microscopice și protozoarele. În general, celula procariotă, mai puțin complexă, este unitatea de structură a bacteriilor sensu lato și a “algelor” albastre-verzi. Fungii și toate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
al., 1982). Referitor la elementele structurale ale celulelor microorganismelor, în continuare vor fi redate succint câteva aspecte generale, necesare unui chimist analist implicat în rezolvarea acestui caz particular de adsorbție. Bacteriile, în ce privește elementele structurale, au organizare celulară de tip procariot, unicelulară sau unicelular-colonială, delimitate de un perete celular rigid, în construcția căruia intră acizii mureinic, teichoic, diaminopimelic, totdeauna absenți la alte tipuri de organisme (Figura 4.1). Membrana plasmatică lipoproteică reprezintă o structură funcțională complexă cu rol important în procesele de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cu coloranți (Sadettin și Dőnmez, 2006) au fost utilizate două tulpini de alge izolate din izvoare fierbinți, purificate și identificate ca Synechococcus sp. și Phormidium sp. Rezultatele examinării microscopice sunt prezentate în Figura 4.3. Synechococcus sp. este o tulpină unicelulară cu celule care au un diametru între 3,48-5,80 mm și se reproduc prin fisiune binară în unul din planurile sucesive. Fungii filamentoși sunt microorganisme eucariote cu metabolism de tip chimiorganotrof. Corpul lor este alcătuit dintr-un tal, format
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de hife: neseptate (coenocitice) cu aspect de structuri tubulare fără pereți transversali, septate cu celule uninucleate și septate cu celule multinucleate. Peretele celular este semirigid și conține chitină, asociată în unele cazuri cu celuloză. Levurile sau drojdiile sunt fungi microscopici, unicelulari. Ele reprezintă o ramură minoră ca număr (circa 350 specii), dar deosebit de importantă din cauza numeroaselor utilizări practice, în special industriale. Se deosebesc de bacterii prin organizarea lor celulară de tip eucariot, din care decurg particularități de ultrastructură cu totul diferite
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
alcătuit din polizaharide (glucan, manan). Nucleul este bine definit și înconjurat de o membrană nucleară tipică cu circa 200 pori circulari. Algele microscopice (microalgele) sau microfitele se găsesc în mod curent în sistemele marine și ape curgătoare. Ele sunt specii unicelulare care există individual, în lanțuri, sau grupuri. Mărimea lor variază în domeniul de la câțiva micrometri (µm) la câteva sute de micrometri, depinzând de specie. Se estimează că există aproximativ 20.000 specii. Microalgele (protiste unicelulare) sunt de mai multe tipuri
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ape curgătoare. Ele sunt specii unicelulare care există individual, în lanțuri, sau grupuri. Mărimea lor variază în domeniul de la câțiva micrometri (µm) la câteva sute de micrometri, depinzând de specie. Se estimează că există aproximativ 20.000 specii. Microalgele (protiste unicelulare) sunt de mai multe tipuri: Chlorophyta, Euglenophyta, Chrysophyta, Pyrrophyta și Rhodophyta. Dintre acestea, din grupul larg și divers de alge protiste, Chlorophyta sunt numite alge verzi și sunt reprezentate în special prin specii care se dezvoltă în apă proaspătă, dar
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
forma unei suspensii care a fost introdusă în soluția unor coloranți reactivi, cu conținutul final de 1 g L-1 biosorbent (Aksu și Tezer, 2005). Tsai și Chen (2010) au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reziduali, cu temperatură ridicată, reprezintă o provocare. Bioacumularea unor coloranți reactivi a fost studiată în condiții termofile pentru prima dată de către Sadettin și Dönmez (2006), în sistem static, cu scopul stabilirii condițiilor optime pentru adsorbție. Biosorbenții testați au fost cianobacteria unicelulară Synechoccus sp. și cianobacteria filamentoasă Phormidium, izolate din izvoare fierbinți. S-a stabilit pentru cele două tulpini că la o concentrație de 25 mg L-1 din fiecare colorant, pH-ul optim a fost 8,5 pentru Remazol Blue și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un set tetraploid. Grupele cromozomiale cele mai interesate în pierdere sau achiziție de cromozomi supranumerari sunt: C (6-12); E (16-18); G (21-22). Un element important îl constituie existența unor variații mari ale numărului de cromozomi, ceea ce aduce în discuție originea unicelulară a tumorii. Prezența mai multor tipuri de celule cu cariotipuri diferite poate fi consecința alterării mitozei, prin acțiunea unor factori toxici intratumorali (modificări de pH, toxine tumorale etc.); c) Anomalii de structură cromozomială, care duc la apariția de cromozomi aberanți
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
40 de ani (Mirsky și Ris, 1951, citați de CavalierSmith în 1985), se știe că talia genomului nu este în relație directă cu complexitatea unui organism, nici cu numărul de gene pe care îl deține acesta. De exemplu, la eucariotele unicelulare, mărimea genomului variază între 9Mb (la drojdia Saccharomyces cerevisiae) până la 700 000 Mb (la amiba Amoeba dubia), fiind un raport de aproximativ 80 000 între acestea. Printre amfibieni, cantitatea de ADN variază de la 1 la 100, broasca râioasă Xenopus laevis
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și selecționat deopotrivă, si așa numita selecție-opusă va fi mai puternică în celulele cu un genom mare. Adaosurile evolutive în mărimea genomului pot avea loc doar dacă există o forță evolutivă pozitivă care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile energetice, în nutrimente și timpul necesar replicării cromozomilor. Dar constrângerile selective sunt foarte diferite la eucariotele pluricelulare, și este dificil de cuatificat impactul excesului de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
să se apropie sau să evite. Este ușor să creezi un mecanism simplu care să abordeze lumina în acest fel, întotdeauna urmând lumina, deși niciodată repetând modelul exact al mișcărilor specifice. De fapt, un simplu organism fototropic, precum o euglenă unicelulară, poate răspunde numai în acest fel. Este clar că răspunsurile cibernetice de acest tip sunt mult mai flexibile decât răspunsurile balistice specifice date la indicii speciali de apăsare a butonului și că o analiză S-R nu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sunt boli cauzate de micoplasme. Ele au fost un timp considerate ca boli virotice și abia în a doua jumătate a secolului XX-lea s-a putut demonstra existența acestui nou grup de microorganisme. Bacteriozele reprezintă bolile produse de organisme unicelulare, microscopice, bacteriile fitopatogene. În general, fitobacteriile se dezvoltă ușor pe mediile de cultură naturale și sintetice dar există și o nouă grupă numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se dezvolte pe medii sintetice și le întâlnim doar în xilemul și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
viață saprofite, parazite sau simbiotice, fiind lipsite de pigmenți asimilatori. 4.4.1.Aparatul vegetativ al ciupercilor Aparatul vegetativ al diferitelor grupe taxonomice de ciuperci este divers constituit. Astfel, la cele mai primitive ciuperci din cl. Chytridiomycetes corpul vegetativ este unicelular, sub forma unei celule nude format numai din citoplasmă și nucleu și poartă numele de gimnoplast. La un alt grup de ciuperci inferioare din cl. Plasmodiophoromycetes corpul vegetativ este constituit dintr-o masă citoplasmatică mai dezvoltată în care se găsesc
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sub formă de tuburi simple sau ramificate continui, fără pereți transversali, care conțin o masă de citoplasmă și numeroși nuclei, nediferențiați în celule denumit și sifonoplast cenocitic. La ciupercile superioare din subîncr. Ascomycotina, Basidiomycotina și Deuteromycotina, aparatul vegetativ poate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae și poartă numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la suprafața țesuturilor, puful cenușiuviolaceu, alcătuit din sporangiofori dicotomic ramificați în porțiunea terminală, de 130-700 x 10-18 µm. Ultimele terminații sub formă de sterigme, susțin sporangii eliptici, unicelulari, ușor cenușii, de 35-60 x 22-35 µm . În urma procesului de sexualitate desfășurat între oogoane și anteridii, în țesuturile ce se usucă, apar oosporii globuloși, de 30 µm în diametru, de culoare galben-brună. Epidemiologie. Transmiterea patogenului de la un an la altul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile parazitate se găsesc oospori globuloși, galben-brunii de 26-34 µm în diametru. Epidemiologie. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 15-17oC
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formă de miceliu de rezistență și sub formă de cleistotecii, care au o formă sferică și prezintă un număr variabil de apendici (fulcre) ramificate la vârf dicotomic. În interiorul unei cleistotecii se găsește o singură ască cu 8 ascospori elipsoidali și unicelulari, hialini, de 2226 x 12-15 µm. Forma cu cleistotecii a fost semnalată în țara noastră de E. Docea (1952). Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din anul precedent. Acesta
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
capătă culoarea roz-roșiatică din care cauză bolii i se mai dă numele de “roșeața spicelor”. Pe tinerele plantule atacate și pe rădăcini sunt întâlnite frecvent conidiile de tip Fusarium roseum f.sp. cerealis var. culmorum, ce se prezintă ca spori unicelulari sau bicelulari, hialini, de 5-12 x 2,5-3 µm, ușor curbați sau sub formă de macroconidii de 25 50 x 4,5-7,5 µm, ușor curbate, falciforme. Pe spicele atacate se întâlnește și forma conidiană Fusarium roseum f.sp. cerealis
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene; conidiile se formează în lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x 5 µm. În urma procesului de sexualitate apar primăvara periteciile cu asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cydoniae Arn., fam. Amphysphaeriaceae, ord. Pyrenomycetales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f. c. Sphaeropsis malorum Peck. Miceliul, la început hialin și apoi olivaceu, fructifică în țesuturile parazitate ale plantei-gazde, formând picnidii globuloase ce măsoară 200-300 µm în diametru. Picnosporii sunt bruni, unicelulari (foarte rar bicelulari) și au dimensiuni relativ mari, de 18-26 x 8-12 µm. Epidemiologie. Picnosporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul picnosporilo r ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Ca
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Ca rezultat al înmulțirii sexuate apar peritecii care se formează în scoarța ramurilor parazitate. Periteciile sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
celule piriforme , ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci ce produc de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere ascostromele ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de ascospori iar cele secundare se fac prin intermediul conidiilor ce sunt vehiculate de vânt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc. Miceliul subcuticular formează, la nivelul plăgilor, lagăre de conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]