292 matches
-
Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt vehiculate de vânt sau de picăturile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rapidă a plantelor. Agentul patogen Stigmina carpophylla (Lév) M.B. Ellis, fam. Melanconiaceae,ord. Melanconiales,cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii formează în țesuturile subepidermale mici strome pe care apar fructificații-acervuli ce ies la suprafață prin ruperea epidermei. Conidioforii ce sunt unicelulari sau cu 1-2 septe, poartă în vârf conidii oval-cilindrice, cu 2-6 pereți transversali. Conidiile măsoară 23-62 x 9-18 µm. Epidemiologie. Conidiile răspândesc agentul patogen în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24oC și pot rezista și la temperaturile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Agentul patogen Verticillium dahliae Kleb., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca este o saprofită de sol care, după pătrunderea în plantă, în condiții de umiditate, formează pe tulpini conidiofori cu verticile de fialide ce emit conidii ovoide, unicelulare, de 4-6 x 1,7-2 µm. În țesuturile plantelor uscate se pot întâlni și microscleroți globuloși, de 90-250 x 50-80 µm. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în sol prin microscleroții de pe resturile de vegetație. Din microscleroți, în solurile cu pH-ul slab
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. La speciile genului Allium mai sunt întâlniți patogenii: B. squamosa Wolk. și B. byssoidea Walk. Pe talul ciupercii, de culoare cenușie, se formează numeroși conidiofori septați, ramificați, ce susțin ciorchini de conidii de 7-11 x 5-6 µm, unicelulare, hialine, ovoide. În condiții nefavorabile ciupercii, apar scleroții ca organe de rezistență . Epidemiologie. Patogenul evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23oC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infestate sau infectate în procente variabile. Transmiterea patogenului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cordonală. După gradul de diferențiere celulară se disting 3 forme: a. Forma bine diferențiată Celulele sunt poligonale cu numeroase punți de unire. Atipiile nucleocitoplasmatice sunt ușor marcate. Există o maturare cheratozică variabilă fie cu aspect parakeratozic în suprafață fie diskeratozic unicelular sau o mai multe celule. b. Forme puțin diferențiate Celulele sunt adesea de tip bazal, rotunjite sau ovalare cu redusă anizocitoză și anizocarioză, mitoze numeroase, punți celulare sunt foarte rare. c. Forme medii diferențiate Aspecte asociate cu prezența de zone
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
apele epurate și de la detergenți. Îndiguirile nu mai permit acestor nutrienți să rămână în lunca inundabilă; în aceste condiții Dunărea s-a transformat într-o "conductă" care dirijează rapid nutrienții în mare, în cantități mari. În mare apar numeroase organisme unicelulare, iar consumarea lor de către bacteriile aerobe epuizează oxigenul dizolvat în apă. Scoicile sunt cele mai afectate, murind în masă. Prezența lor este mult mai frecventă pe plaje decât altădată, atrăgând muște generatoare de disconfort, și emanând mirosuri neplăcute. - Digurile de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
prevalența leziunilor este de 2,5-4%; - sunt fie sferice, fie ovoidale și pot crește până la 20 cm diametru; În majoritatea situațiilor nu depășesc 4 cm (90% din cazuri); - considerate ca malformații congenitale;histologic, chistul simplu este tapetat cu un epiteliu unicelular cuboidal sau cilindric de tip biliar; - complicațiile sunt rare, mai frecvente fiind hemoragiile intrachistice și compresiunea organelor vecine, ruptura chistului fiind excepțională; - malignizarea este excepțională; Diagnostic - asimptomatice În majoritatea cazurilor, descoperite incidental; - rar, chisturile de dimensiuni mari pot determina simptome
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
malignizare; - tumori unice, de dimensiuni mari Ț frecvent 10-20 cm În diametru; - femeile peste 40 de ani sunt mai frecvent afectate;patogenia este necunoscută, originea congenitală fiind sugerată; - sunt multiloculare și conțin un lichid mucinos; - sunt tapetate de un epiteliu unicelular cuboidal sau dispus În coloane mucosecretant, ce stă pe o membrană bazală;epiteliul formează pe alocuri proiecții papilare sau polipoide; - În 80% din cazuri sunt localizate intrahepatic, În 20% fiind loclizate la nivelul căilor biliare extrahepatice;complicații: compresiune, hemoragia intrachistică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
1958, Joshua Lederberg primește Premiul Nobel pentru descoperirea microbiomului, care totalizează o populație de microorganisme (microbi) saprofiți, în majoritate aflate în intestin, cu care trăim în simbioză deoarece avem nevoie de ei. Studierea microbiomului arată că este format din microorganisme unicelulare, numite archaea (celule lipsite de nucleu). Cântărește doar 200 g. Lederberg inițiază studiul genomic al microbiomului. Joshua Lederberg În anul 2011 revista Nature a publicat articlul lui Peer Bork49 care consideră microbiomul din intestinele omului ca un ecosistem comun oamenilor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o importanță care poate fi asemuită cu teoria atomică în chimie. În aceeași carte, el stipulează că nucleul descris de Robert Brown 63 are importanță în diviziunea celulară și multiplicare. Schleiden susține că orice plantă provine dintr-un organism embrionar unicelular care se dezvoltă prin diviziune celulară. Theodor Schwann (1810-1882), fiziolog german, a descris celulele care-i poartă numele (Schwann), ale sistemului nervos al omului. Schwann observă, la lumina microscopului, diferite țesuturi animale și este fascinat de variațiile dintre proprietățile celulelor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care formează mușchiul striat în esofag sunt cele care realizează contracția, funcție de bază a procesului de digestie. Descoperă, de asemenea, enzima esențială a digestiei (pepsina), provenită din transformarea pepsinogenului secretat de celulele stomacului. Stabilește faptul că drojdia este un microorganism unicelular de tip eucariotic, aparținând regnului ciupercilor (ce numără 1500 de specii diferite), care se multiplică prin mitoză. Drojdia Schwann, Schleiden și Virchow neagă "vitalismul" (Wohler) și netezesc calea spre înțelegerea fizico-chimică a vieții. Vitalismul mistifica biochimia, separând-o de chimie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
figurate ale sângelui, dar care, devenind mature și funcționale în sânge, încetează să se mai dividă. La mamifere, maturarea eritrocitului se asociază cu eliminarea nucleului celular. Diviziunea celulară este un proces esențial al vieții. Ea asigură înmulțirea celulelor, reproducerea organismelor unicelulare, creșterea normală a organismelor pluricelulare, înlocuirea celulelor moarte, repararea leziunilor apărute accidental sau prin intervenții chirurgicale, multiplicarea normală a elementelor figurate ale sângelui, cu rol în transportul oxigenului sau în apărarea organismului față de agenții patogeni. Organismul uman suferă înlocuiri generale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1982). Această particularitate are implicații clinice. Există o regulă potrivit căreia restructurările cromozomale sunt manifeste încă de la debutul procesului de malignizare și se extind progresiv, pe măsură ce acesta avansează. În unele neoplazii, rearanjamentele cromozomale au o înaltă specificitate. Printre altele, originea unicelulară a neoplasmelor este dovedită de identitatea frecventă a rearanjamentelor cromozomale în toate celulele unei tumori. Coroborarea datelor de Citogenetică cu datele subtile de Biologie moleculară, Biochimie și Imunologie sprijină conceptul originii unicelulare a neoplasmelor: heterogenitatea fenotipurilor și genotipurilor maligne din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomale au o înaltă specificitate. Printre altele, originea unicelulară a neoplasmelor este dovedită de identitatea frecventă a rearanjamentelor cromozomale în toate celulele unei tumori. Coroborarea datelor de Citogenetică cu datele subtile de Biologie moleculară, Biochimie și Imunologie sprijină conceptul originii unicelulare a neoplasmelor: heterogenitatea fenotipurilor și genotipurilor maligne din tumorile de vârstă mai mare este consecința emergenței de subpopulații celulare, în care se produc treptat remanieri cromozomale din ce în ce mai profunde și mai extinse și se amplifică secvențe de nucleotide. Astfel, leucemia cronică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cariotipică sau modificări înrudite a stat la baza enunțării concluziei că majoritatea tumorilor derivă dintr-o singură celulă transformată malign, căreia modificarea genetică specifică somatică i-a conferit avantajul selectiv de a se extinde ca o clonă celulară cu origine unicelulară. În plus, demonstrarea faptului că, în general, anomaliile cariotipice sunt mult mai extinse în tumorile mai avansate decât în cele inițiale a permis să fie mai bine înțeles procesul de progresie tumorală, constatându-se că tumorile devin mai agresive cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificat prezența a cel puțin unui domeniu BIR, motiv pentru care această familie de proteine este cunoscută și ca BIRC (de la BIR containing proteins) (Silke și colab., 2001). Recent au fost identificate proteine care conțin domenii BIR și la organismele unicelulare, precum drojdiile, caracterizate prin absența apoptozei. Până în momentul de față au fost identificate opt proteine IAP la mamifere (Schimmer, 2004; Shin și colab., 2005): NAIP (Neuronal Apoptosis Inhibitory Protein), c-IAP1 (de la cellular IAP1), c-IAP2, XIAP (de la X-linked IAP), ML-IAP (de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în cursul vieții individuale. O excepția de la această situație este reprezentată de Drosophila melanogaster, la care nu a fost evidențiată o asemenea activitate telomerazică. În anul 1981, Elyzabeth Blackburn a descoperit telomeraza, la ciliatul Tetrahymena termophila. Acesta este un microorganism unicelular la care cromozomii suferă numeroase remanieri profunde, reprezentate de multiple fragmentări, urmate de rearanjarea fragmentelor în cromozomi meiotici. Descoperirea telomerazei a oferit o explicație pertinentă pentru paradoxul menținerii constante a lungimii cromozomului eucariot la capătul 5’ al fiecărei replici leading
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cât și ariile de sinteză asociativă (v. imaginea de mai jos) sunt mult mai intense în prezența unui fond emoțional, în regiunea limbică. Înalta diferențiere și specializare a procesului de vedere are loc în dinamica evoluției lui Homo Sapiens. Organismele unicelulare ca euglena, din clasa euglinoficeelor (în traducere din greacă "ochi frumoși") sunt înzestrate cu o clorofilă care utilizează lumina ca sursă de energie în mod direct, adică își dirijează înotul în mediul ambiant în funcție de direcția luminii solare. Văzul euglenei este
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
favorabile, după pătrunderea în vasele conducătoare, ciuperca poate produce ofilirea întregii plante în două săptămâni. Condițiile de temperatură pentru evoluția ciupercii sunt între 17-37șC, cu optimum la 24șC. În condiții nefavorabile, pe miceliul ciupercii apar celule de rezistență (clamidospori) sferice, unicelulare sau bicelulare, izolate sau în lanțuri. Prevenire și combatere. Se recomandă plantarea ardeiului în terenuri ușoare, bine și constant alimentate cu apă, deoarece orice variație bruscă a umidității solului, creează condiții favorabile ruperii perișorilor absorbanți prin rănile cărora ciuperca pătrunde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
reprezintă originea unui “sine” și a unui “subiect”. În jurul nostru se găsește un sistem de semne deoarece viața le generează prin intenționalitate. Nu sunt lansate în zadar, fără rost. Suntem de acord cu Daniel Dennett care consideră că până și unicelularele trebuie să fie privite ca agenți intenționali. (Mustață Gh., Mustață Mariana, 2006) Intenționalitatea trebuie să fie acceptată ca o strategie de adaptare. Poate fi acceptată ca atare doar atunci când se atribuie și celorlalte ființe facultăți mentale. Conceptul de intenționalitate nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
căutăm la niveluri mai profunde : celular pentru expansiunea demografică, molecular pentru limbaj și din nou celular pentru sociabilitate. Trecerea de la viața solitară la viața în societate este direct observabilă și științific explicabilă la o specie de amibe terestre. Aceste ființe unicelulare duc o existență independentă, fără contact cu congenerele lor, atîta timp cît hrana disponibilă este suficientă. Dacă însă hrana lipsește, amibele încep să secrete o substanță care le atrage unele către altele. Ele se aglomerează și se transformă într-un
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ci cu pușca? Legile evoluției nu mă pot lămuri. Căci se referă doar la biologic unde, Într’adevăr, omul provine dintr’un mamifer, acela dintr’o reptilă, aceea dintr’un batracian, apoi, adică Înainte, un pește... și, tot așa, până la unicelularul heterotrof urmaș al coacervatului, el Însuși succesor al unui mineral, care Încheie cu biologia, revelând chimia. Dar nu Într’acolo găsesc răspunsul datorat delicatei noastre amfitrioane. Mă pot ajuta Însă legile evoluției extinse, aceea care acceptă - s’ar putea să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decis să evadeze spre libertatea uscatului. Dar pentru asta au trebuit să se debaraseze de ghiuleaua legată de picior, adică de pluricelularitate, care nu le Îngăduise decât să se așeze pe stâncile scăldate de valuri ale țărmului. Și astfel, algele unicelulare, cu traista’n băț și purtate de vânt, au ajuns oriunde era puțină apă. Libertate deplină, dar... Guvernau de unele singure. Iar guvernarea uzează. Pentru ele asta Însemna inhibiția prin produșii reducători care, sintetizați În exces, saturau micile bălți. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hoitarul șacal. Dar pisica nu mănâncă orice carne, chiar Încă vie. Precum noi, oamenii, cu al 6-lea simț abolit de rațiune, de știința care spune că tot ce mișună În jur e de mâncare - à propos de alge, proteina unicelulară și câte vom mai inventa -, Înghițim orice nu ne interzice cultura, educația primită de copil. Căci carnea, adică animalele sunt atât excedentare cât și deficitare energetic, și noi așișderea. Iar noi nu știm să deosebim asta. Pisica știe, și savurează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
galaxie și, Într’un ungher Îndepărtat al ei, un sistem solar ce adăpostește o planetă poate unică prin saltul calitativ care a adus pe lume viața biologică. Mai rămâneau 3 miliarde de ani până În prezent, În două hălăduind doar ființe unicelulare. Naturii nu i-a mai trebuit mult pentru ca acum 500 de milioane de ani pluricelularitatea strict necesară În continuarea drumului să devină organisme cordate, cu un sistem nervos centralizat. Încă o sută de milioane de ani pentru a apare peștii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]