KorAP: Find »[drukola/base=unificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...237 >

5,920 matches

Corola-blog/BlogPost/374575_a_375904

punct de vedere geografic suntem deja de mult timp, era stupid să nu avem nici acest drept! Să nu uităm un lucru: Europa unită a fost dorită de francmasoni, deci de laici, în serios conflict cu puterea eclesiastică, așa cum și unificarea principatelor române sub A.I.Cuza a fost pusă în practică de acești temerari urmași ai templarilor.... Promotorii Revoluției franceze care apoi s-a difuzat în statele în care gândirea liberă și progresul erau încă "preocupări de actualitate" ale conștiinței civice

MĂ ÎNTREB, ACUM, ACUM ÎN PUŢINUL TIMP RĂMAS PÂNĂ LA MAREA SĂRBĂTOARE A CREŞTINITĂŢII, ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI IISUS, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1491296424.html [Corola-blog/BlogPost/374575_a_375904]
Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414

Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta că și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor. • Îmi este cu mult mai ușor să prind rădăcini și să fac să crească în mine forme noi, decât să le cioplesc în marmură. • Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul

CITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_citate.html [Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414]
Corola-blog/BlogPost/371347_a_372676

realizarea celorlalte atribuții. Spre pildă, Înalta Curte de Casație și Justiție se confruntă în prezent cu o lipsă acută de judecători specializați în materia contenciosului-administrativ, are un sediu impropriu și înregistrează aspecte de practică neunitară, în absența unui mecanism de unificare a propriei jurisprudențe, deși jurisprudența Înaltei Curți trebuie să fie cunoscută și respectată de instanțele de grad inferior. Un ultim argument, de această dată de analogie, este acela că au fost abrogate prevederile legale privind atribuția președintelui sau vicepreședintelui altor

„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430546358.html [Corola-blog/BlogPost/371347_a_372676]
Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868

devine universală și trăiește universalitatea nu doar spațial ci și temporal, interesată fiind și rugându-se pentru întreaga lume și pentru întreaga creație - care a fost binecuvântată de Dumnezeu Creatorul, Stăpânul și Proniatorul. Această universalitate creștină este nu numai o unificare a lumii, ci și un drum către o astfel de lume, spre Împărăția cea veșnică a lui Dumnezeu. Nimic nu poate fi mai elocvent și mai relevant în ideea unității și a universalității decât chiar mesajul liturgic, în cadrul căreia ne

INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_profer_ioan_ica_stelian_gombos_1330364671.html [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
să-i evidențieze și să-i remarce întreaga sa valoare. Fiindcă el creează Europa și nu invers. Și o alcătuiește pentru sine, pentru cei dragi și pentru generațiile viitoare. Este necesar să aibă un aport și o contribuție substanțială la unificarea și la consolidarea familiei umane, fie ea și europeană, deoarece Creștinismul este, prin excelență, religia unității, a frățietății și a iubirii în Iisus Hristos Domnul. O Europă fără Iisus Hristos poate fi o înșelare și o accentuată dezamăgire, după cum a

INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_profer_ioan_ica_stelian_gombos_1330364671.html [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698

80. Aveam relații bune cu SUA și Romă.” O legatura subtilă de aceeasi factura intelectuală de rezistență la opresiune și ideologie între rectoratele lui Daicoviciu și Păscu o face lectorul universitar din anii 60 Teodor Țânco, care a refuzat după unificarea universităților din 1959 să colaboreze cu Securitatea comunistă și să-și „toarne” profesorii și studenții: „Rectorul Universității a fost o perioadă profesorul Constantin Daicoviciu. Spirit viu, netemător la orice plenară locală sau mai mare. Disciplinat și academic totodată, apărând pe

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022

omului să fie schimbată printr-o nouă Declarație a drepturilor omului universal. Declarație din care se va constitui și prima Constituție universală a drepturilor omului planetar. Ei bine, oricine crede în această reîntregire a hotarelor României și apoi într-o unificare cu SUA printr-o Mișcare feministă universală, eu cred că se va putea salva din războiul acesta declanșat deja, așa cum am spus, între forțele infernale și cele cerești. Este imperios necesară această reîntregire a hotarelor României și unirea acesteia cu

DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_adevarul_creatiei_alternativa_constantin_milea_sandu_1345898430.html [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169

în societatea restructurată într-un ritm galopant. Care este rolul sinelui, al personalității umane, al valorilor culturale și religioase specifice diferitelor tradiții, într-o lume omogenizată care se vrea construită ca o vastă rețea? În mod simultan se constată o unificare la nivel structural și o fragmentare la nivel personal, o unitate structurală și instituțională realizată la nivel artificial și o dezbinare lăuntrică cu serioase implicații pentru viața persoanei umane. Conform sociologului Alain Touraine personalitatea umană și cultura sunt substituite de

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
economiei nu este doar o expresie a unui alt mod de a organiza și a realiza producția, nu este o simplă consecință a dezvoltării tehnologiei, ci este fundamentul unei alte culturi ale lumii globalizate, este mediul care pregătește și facilitează unificarea artificială a modului de a gândi și a fi al oamenilor la nivel planetar. Economia globalizării exprimă spiritul informatizării cu largi implicații în constituirea și implementarea culturii virtuale. Nu mai este vorba ca în trecut de înlocuirea unei culturi cu

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
virtuală posibilă din cauza tehnologiilor avansate din mass-media. Globalizarea capitalului și diversificarea puterilor instituționale au permis configurarea unei noi geometrii a puterii. Revoluția informatizării va naște multiple paradoxuri în societatea restructurată într-un ritm galopant. În mod simultan se constată o unificare la nivel structural și o fragmentare la nivel personal, o unitate structurală și instituțională realizată la nivel artificial și o dezbinare lăuntrică cu serioase implicații pentru viața persoanei umane. Economia globalizării exprimă spiritul informatizării cu largi implicații în constituirea și

DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307

Inimaginabil cum o așa civilizație a putut să dispară după numai 3000 de ani! Egiptul faraonilor. După prima unificare sub Menes I au urmat treizeci și una de dinaștii care mai de care înfloritoare ce au dat lumii două dintre minunile lumii: farul din Alexandria și piramida lui Kufu din Giza, Cairo. Egipt - țara miracolelor! După India trebuia să

EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440007603.html [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
neuitat și invidiat! Cu 5000 de ani in urma Egiptul era împărțit în două, Egiptul de Sus cu capitala la Nekhen, regele având coroană conica albă și Egiptul de Jos(delta) cu capitala la Buto unde regele purta coroană roșie. Unificarea Egiptului a fost făcută de Narmer I (Menes) în jurul anului 3100 î.e.n. cu capitala la Memphis - cele 2 coroane fiind puse una peste alta. Epoca faraonica durează 2700 de ani după aceasta unificare și toată e înaintea erei noaste! Și

EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440007603.html [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
la Buto unde regele purta coroană roșie. Unificarea Egiptului a fost făcută de Narmer I (Menes) în jurul anului 3100 î.e.n. cu capitala la Memphis - cele 2 coroane fiind puse una peste alta. Epoca faraonica durează 2700 de ani după aceasta unificare și toată e înaintea erei noaste! Și, ca un făcut, egiptenii, atâția cât mai sunt, se tem de uitare! Nimic nu i-ar distruge mai mult că dispariția din memoria umanității! Această misterioasă și fascinantă civilizație poate fi împărțită, după

EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440007603.html [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332

de ani de la realizarea statului național, unitar, român. Constantin Stere i-a omagiat pe cei care s-au implicat în realizarea Unirii și și-a exprimat dezamăgirea că în țara noastră s-a făcut și se face foarte puțin pentru unificare și pentru marcarea momentelor aniversare. Fabioara Ionescu le-a mulțumit celor care au creat, au întreținut și întrețin Parcul Bucov și, ca și antevorbitorii dumneaei, a apreciat fermitatea cu care românii de peste Prut au organizat și au participat la acțiunile

„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459407335.html [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
Daniel Adam, președintele Ligii Studenților Basarabeni, din Ploiești. Pe masă a fost expusă una din achizițiile de seamă ale muzeului, un glob geografic pe care se află harta României Mari, imediat după Unire. Cold.dr. Dumitru Codiță a afirmat că unificarea constituie idealul românilor, că granițele artificiale nu sunt veșnice și că a sosit vremea faptelor. Și-a exprimat convingerea că ceasul reunirii Basarabiei cu România va bate în curând. Prof. Mihaela Brăslașu a prezentat principalele evenimente care au precedat realizarea

„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459407335.html [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
Corola-blog/BlogPost/349443_a_350772

și credință!” Doamne, ajută! Pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” Pentru conducerea PARTIDULUI ROMÂNIEI EUROPENE Pentru Garda dacoromână a BLOCULUI UNITATEA NAȚIUNII Dr. Geo STROE președinte fondator ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbție a FUNDAȚIEI TEMPUS, fondată de președintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMÂNĂ - A.D.R. (continuatoare și legatară unică a Institutului Național pentru Românitate

REÎNTREGITORUL DACIEI de GEO STROE în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/geo_stroe_1407710318.html [Corola-blog/BlogPost/349443_a_350772]
Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701

organele de partid din Universitate nu puteau influența prea mult deciziile sale”, rememorează studentul de la Biologie de atunci, Tomescu Nicolae. Constantin Daicoviciu era perceput în presa comunistă ca un vajnic om al regimului. A fost dirijorul pus de PMR al unificării celor două universități clujene „Bolyai” și „V. Babeș”. În primele zile ale lunii iulie a anului 1959 rectorul C. Daicoviciu a fost la prezidiu adunărilor profesorilor celor două universități și apoi a studenților. În ambele discursuri Daicovicu care propunea unificarea

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
unificării celor două universități clujene „Bolyai” și „V. Babeș”. În primele zile ale lunii iulie a anului 1959 rectorul C. Daicoviciu a fost la prezidiu adunărilor profesorilor celor două universități și apoi a studenților. În ambele discursuri Daicovicu care propunea unificarea și reorganizarea Institutului Agronomic „dr. Petru Groza” are de departe cel mai conformist și ideologic discurs oficial din sală Colegiului Academic. Și în discursul din fața celor 700 cadre didactice și în fața studenților a vorbit în șablon Marxist: „În numele colectivului de

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
a întărit mai mult baza noastră materială a universității noastre.” Totuși discursul rectorului Daicovicu a avut și o parte coercitivă. A reușit să o convingă pe studenta Lorincz Ana din anul II de la Facultatea Drept a Universității „Bolyai” de binefacerile unificării cu universitatea românească: „Îmi manifest deplina adeziune la hotărârea de unificare celor două universități. Atmosfera prietenească, tovărășească care domnește în cămine, în cantinele unificate sunt dovezile importanței acestui act al unificării universităților noastre. Rezultatele noastre la învățătură vor fi tot

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
discursul rectorului Daicovicu a avut și o parte coercitivă. A reușit să o convingă pe studenta Lorincz Ana din anul II de la Facultatea Drept a Universității „Bolyai” de binefacerile unificării cu universitatea românească: „Îmi manifest deplina adeziune la hotărârea de unificare celor două universități. Atmosfera prietenească, tovărășească care domnește în cămine, în cantinele unificate sunt dovezile importanței acestui act al unificării universităților noastre. Rezultatele noastre la învățătură vor fi tot mai bune la Universitatea Babeș-Bolyai”. După adunările de unificare din sala

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
II de la Facultatea Drept a Universității „Bolyai” de binefacerile unificării cu universitatea românească: „Îmi manifest deplina adeziune la hotărârea de unificare celor două universități. Atmosfera prietenească, tovărășească care domnește în cămine, în cantinele unificate sunt dovezile importanței acestui act al unificării universităților noastre. Rezultatele noastre la învățătură vor fi tot mai bune la Universitatea Babeș-Bolyai”. După adunările de unificare din sala mare a Colegiului Academic, atât cadrele didactice cât și studenții au trimis telegrame de felicitare Comitetului Central, tov. Prim-secretar

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
hotărârea de unificare celor două universități. Atmosfera prietenească, tovărășească care domnește în cămine, în cantinele unificate sunt dovezile importanței acestui act al unificării universităților noastre. Rezultatele noastre la învățătură vor fi tot mai bune la Universitatea Babeș-Bolyai”. După adunările de unificare din sala mare a Colegiului Academic, atât cadrele didactice cât și studenții au trimis telegrame de felicitare Comitetului Central, tov. Prim-secretar Gh. Gh. Dej și președintelui Consiliului de Miniștri, tov. Chivu Stoica: „Noi, studenții (cadrele) centrului universitar Cluj, ne

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
Colegiului Academic, atât cadrele didactice cât și studenții au trimis telegrame de felicitare Comitetului Central, tov. Prim-secretar Gh. Gh. Dej și președintelui Consiliului de Miniștri, tov. Chivu Stoica: „Noi, studenții (cadrele) centrului universitar Cluj, ne exprimăm deplina aprobare față de unificarea universităților Babeș și Bolyai”. Adunările s-au desfășurat sub supravegherea tov. Vasile Vaida, membru supleant CC și secretar al Comitetului Regional PMR Cluj. Daicoviciu a reușit cu un pumn de fier să-i facă pe profesorii maghiari să accepte unificarea

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
unificarea universităților Babeș și Bolyai”. Adunările s-au desfășurat sub supravegherea tov. Vasile Vaida, membru supleant CC și secretar al Comitetului Regional PMR Cluj. Daicoviciu a reușit cu un pumn de fier să-i facă pe profesorii maghiari să accepte unificarea, ba chiar să-și arate entuziasmul. Lector univ. Nagy Zoltan declara la adunare: „Existența a două universități separate în Cluj favoriza manifestări de izolare națională.” Un alt profesor maghiar plusa. Lectorul Kalyk Karoly declara în plen: „Trebuie să avem o

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
rămășițelor naționaliste. Această cetate culturală va lupta cu hotărâre împotriva manifestărilor naționalismului și izolării naționale.” Tov. Vasile Vaida, membru supleant CC și secretar al Comitetului Regional PMR Cluj era în culmea fericirii și jubila în fața reușitei rectorului Daicoviciu în realizarea unificării fără incidente semnificative: „Am asistat cu toții la zilele sărbătorești ale unificării cantinelor și căminelor. Am văzut cum tinerii noștri români, maghiari și alte naționalități se felicitau reciproc, se angajau împreună să-și pună tot sufletul și puterea de muncă spre

ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]