305 matches
-
mea, poezia Timbru ilustrează perfect această formulă modernistă, în care „versul se dovedește a fi rigoare și fervoare“ (Ion Barbu). În mod evident, rigoarea se realizează prin discursul gnomic, la persoana a IIIa (care conduce spre aparența impersonală și spre universalii), prin exprimarea concentrată a ideilor poetice. Acestea sunt esențializate într o sintaxă poetică șocantă, în simboluri și metafore ermetice menite să atingă „starea de geometrie și, deasupra ei, extaza“. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că Ion Barbu optează pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
asuma acest rol, asociată acțiunii de,,interpelare", instituind relația (reală sau dorită) locutor-interlocutor în cadrul unui act comunicativ. Termenii de adresare, asociați, pe de o parte, deixis-ului personal și celui social (în terminologia lui Ch. Fillmore) și, pe de altă parte,,,universaliilor pragmatice ale dialogului" (J. Habermas), se raportează la contextul social, în general, de unde și variația microsistemului acestora de la o cultură la alta (de exemplu, limba franceză vs. limbile asiatice). Acești termeni cunosc, de asemenea, valențe particulare prin prisma actualizării diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
superioară" (Niklas Luhmann), care descurajează moralizarea, bigotismul sau însușirea puterii și încurajează o politică ce refuză să-i judece pe oponenții săi ca "dușmani"? Poate conceptul de societate civilă în sine să exprime simbolic punctul de vedere că, în lipsa unor universalii plauzibile, ea însăși trebuie să învețe arta de a trăi într-o lume marcată de fluctuații și ambiguități? Esența încercărilor mele de răspuns la aceste întrebări este că teoria societății civile nu poate fi tratată ca un joc universal de
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a spațiului social, precum liberalismul, sunt inseparabile de individualism 302. Nu este deloc întâmplător faptul că ideile liberale se vor dezvolta filosofic în cadrul mai larg al empirismului britanic. Una dintre supozițiile principale ale acestei filosofii pleacă de la celebra ceartă a universaliilor. Având în atenție ideea lui Occam, că "universalia sunt nomina", empirismul clasic a respins abstracțiile și principiile formulate de rațiune, în contextul în care acestea nu au acoperire în experiență. Din acest punct de vedere, importă deci ceea ce este empiric
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
determinate printr-o reflecție a priori”2. Conflictul aporetic pe care îl regăsim în această secvență fierbinte a istoriei moderne a matematicii, asociat cu radicala atomizare suferită în acest secol de către logică 3, a fost comparat cu celebra ceartă a universaliilor 4. Acest peisaj policrom al științelor formale (pe care îl vom vedea replicat și în cazul științelor empirice) a mai fost identificat, nu fără temei, cu momentul istoric al unei adevărate resurecții a spiritului dionysian 1. Deja de la Kant, predicatul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
când mânia bărbătească înspăimântă și pune pe fugă gândul plăcerii apare frumusețea curată a sufletului”1. În planul divin, ca și la nivel uman, transfigurarea dorinței rămâne decisivă pentru ca istoria să devină preludiul comuniunii eshatologice. Dincolo, unde sinteza transcendentală a universaliilor unește binele cu adevărul și frumosul, măștile maleficului vor cădea răpuse. Până atunci, tradiția răsăriteană gravitează iconic în jurul misticii vederii (unio mystica)1. Structura cunoașterii teologice depinde în mod acut de această prezență iconică a simbolurilor care nu definesc, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Cuprins Prefață (Radu BALTASIU) / 9 Capitolul 1. Cunoașterea sociologică a culturii / 15 1.1. Evoluția semnificațiilor termenului de cultură / 15 1.2. Definiția culturii / 18 1.3. Manifestarea culturii la nivel global. Unitate și diferențiere culturală / 21 1.3.1. Universaliile culturale / 21 1.3.2. Inovația culturală / 25 1.3.3. Difuziunea culturală / 27 1.4. Cultura și structura socială / 38 Capitolul 2. Limba ca element al culturii și suport obiectiv al orientărilor valorice / 45 2.1. Importanța studierii elementelor
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
altă axă, care opune valorile supraviețuirii, valorilor auto-exprimării, fiind, pe glob, una dintre țările care apreciază într-o foarte mare măsură valorile asociate cu familia, securitatea și munca". Paradigma de lucru și tabloul teoretic "Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii" este una dintre frazele paradigmatice ale lucrării. Preluată de la antropologul american George Murdock, ideea are mare putere de organizare a spațiului cvasiinfinit al valorilor în care operează diverse culturi și societăți. Cu ajutorul acesteia, autorul
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
urmăresc comportamentul. Toate aceste exemple ilustrează pattern-uri culturale întâlnite în cultura românilor și arată, totodată, un mod specific de a gândi și de a crede. 1.3. Manifestarea culturii la nivel global. Unitate și diferențiere culturală 1.3.1. Universaliile culturale Dezbaterea privind raportul dintre unitate și diversitate în cercetarea culturii durează de mai mult de un secol și a trecut prin etape în care curente de gândire diferite (precum funcționalismul și structuralismul) erau categorice, unele afirmând că unitatea este
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
consumă carnea de porc, cu, să zicem, cultura română, în care carnea de porc este una foarte apreciată, iar tăierea porcului face parte dintr-un ritual respectat la nivel social de foarte mult timp? Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii. Acestea se regăsesc în toate societățile și sunt alcătuite din anumite practici și credințe comune. Multe dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ritual respectat la nivel social de foarte mult timp? Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii. Acestea se regăsesc în toate societățile și sunt alcătuite din anumite practici și credințe comune. Multe dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane fundamentale: nevoia de hrană, de adăpostire și de îmbrăcăminte. Antropologul George Murdock a alcătuit o listă cu ceea ce el considera că sunt universaliile culturale, printre
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane fundamentale: nevoia de hrană, de adăpostire și de îmbrăcăminte. Antropologul George Murdock a alcătuit o listă cu ceea ce el considera că sunt universaliile culturale, printre acestea numărându-se: sportul, gătitul, ceremoniile funerare, medicina, căsătoria și interdicțiile sexuale 20. Aceste practici culturale sunt universale, în sensul că nu există societate în care să nu se facă sport, oamenii să nu mănânce sau să nu
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
apropiați) și care durează câteva ore, pe când în estul Europei implică un număr mult mai mare de participanți, putând ajunge până la câteva sute și durează în medie o zi sau chiar mai multe zile. O listă mult mai detaliată a universaliilor culturale a fost realizată, în 1991, de către Donald Brown 21: A. Limbă și cunoaștere: * limba folosită pentru a-i manipula pe ceilalți; * limba folosită pentru a dezinforma sau direcționa greșit; * limba este traductibilă; * abstracțiunile în limbaj și gândire; * antonimele, sinonimele
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
podoabe corporale; * coafuri; * mituri despre dragoni; * creație, mituri despre sfârșitul lumii. D. Tehnologie: * adăpost; * controlul focului; * unelte, fabricarea de unelte; * arme, suliță; * containere; * gătit; * pârghie; * legarea materialelor între ele (cu sfoară, de exemplu), realizarea țesăturilor. 1. 3.2. Inovația culturală Universaliile culturale pot varia de la o societate la alta, dar se pot schimba radical chiar în interiorul aceleiași societăți de-a lungul timpului. Cu fiecare generație și, uneori, în fiecare an, cele mai multe culturi se schimbă sau se extind prin intermediul proceselor de inovație
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
trebuie aprobat sau dezaprobat, sancționat sau tolerat în anumite contexte particulare, dincolo de reglementările legislative. Moravurile cuprind codurile morale, noțiunea de dreptate și tabu-urile, care sunt considerate comportamente inacceptabile într-o societate, incestul și crima fiind cele mai cunoscute. "În timp ce universaliile culturale sunt prin definiție părți ale moravurilor fiecărei societăți, normele tradiționale specifice pentru o anumită societate reprezintă aspecte definitorii ale identității culturale a unei etnii sau națiuni. A încerca să explici diferențele dintre două seturi de convenții culturale ține de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de reguli și sintaxa, semantica și fonetica, a pus mai clar în evidență asemănările și deosebirile dintre limbi, găsindu-și aplicări în cercetările tipologice și în cele privind universaliile limbii, ea a lărgit universul studiilor lingvistice reluând, pe baze noi, legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi pre dicate despre mai multe. Formulând lucrurile așa cum am făcut-o în cea de-a treia întrebare, care dă și numele acestui subcapitol și la care încerc acum să răspund, presupun deja faptul că puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate avea acces decât la universalii. Intelectul nu poate cunoaște obiecte părți culare, nu înțelege decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate avea acces decât la universalii. Intelectul nu poate cunoaște obiecte părți culare, nu înțelege decât naturile universale din obiectele particulare. Nu poate produce imagini ale obiectelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate avea acces decât la universalii. Intelectul nu poate cunoaște obiecte părți culare, nu înțelege decât naturile universale din obiectele particulare. Nu poate produce imagini ale obiectelor particulare, dar nici nu poate gândi fără ele: (ÎI.4 .3.) Omnia autem quae în praesenti statu intelligimus, cognoscuntur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Pasnau, constă nu în dificultatea de a decide dacă procesul cunoașterii umane este unul direct sau indirect, ci în maniera în care poate fi oferită o explicație a cunoașterii fără a cădea în platonism. Această chestiune conduce direct la problema universaliilor, care, pentru Toma, există ca atare doar în mințile subiecților cunoscători, iar în natură au un mod de a fi compus, căci se află unite cu materia. Dat fiind faptul că intelectele umane nu pot înțelege decât universaliile, iar universaliile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la problema universaliilor, care, pentru Toma, există ca atare doar în mințile subiecților cunoscători, iar în natură au un mod de a fi compus, căci se află unite cu materia. Dat fiind faptul că intelectele umane nu pot înțelege decât universaliile, iar universaliile nu sunt ca atare în lumea înconjurătoare, este necesară formarea unei reprezentări mentale în care (în quo) și prin care (id quo) obiectele extramentale să poată fi cunoscute. Cu alte cuvinte, nu doar teoria senzației și teoria universaliilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universaliilor, care, pentru Toma, există ca atare doar în mințile subiecților cunoscători, iar în natură au un mod de a fi compus, căci se află unite cu materia. Dat fiind faptul că intelectele umane nu pot înțelege decât universaliile, iar universaliile nu sunt ca atare în lumea înconjurătoare, este necesară formarea unei reprezentări mentale în care (în quo) și prin care (id quo) obiectele extramentale să poată fi cunoscute. Cu alte cuvinte, nu doar teoria senzației și teoria universaliilor îl constrâng
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universaliile, iar universaliile nu sunt ca atare în lumea înconjurătoare, este necesară formarea unei reprezentări mentale în care (în quo) și prin care (id quo) obiectele extramentale să poată fi cunoscute. Cu alte cuvinte, nu doar teoria senzației și teoria universaliilor îl constrâng pe Toma să abordeze procesul cunoașterii într-un fel care, prima facie, pare a fi inconsistent. Dar, de fapt, ceea ce spune Toma din Aquino nu e nici pe departe atât de inconsistent precum pare: (X) a „conceptele sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
despre obiecte din afara sufletului, din lumea reală, si nu despre reprezentările mentale“ a nu sunt divergențe, așa cum pare la o primă lectură. Dacă introducem dis tinctia dintre primul obiect al cunoașterii și obiectul propriu al cunoașterii, atunci primul obiect reprezintă universaliile, iar cel propriu esențele obiectelor hilemorfice. Totuși, cineva familiarizat cu manieră în care scrie Toma din Aquino ar putea căuta o anumita simetrie între cele două niveluri ale cunoașterii a nivelul senzorial și nivelul în te lectiv a și, astfel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]