305 matches
-
răsăritul soarelui, iar altele "pe soare", când roiesc albinele.76 Astfel, semnele vremii dau naștere unui "timp viu", aflat într-o permanentă regenerare, un timp într-o continuă mișcare ciclică ce restabilește ordinea cosmică într-un spațiu ritualic în care universaliile ontologice se metamorfozează devenind soare (focul), lună (apa), pasăre (aerul), șarpe (pământ). În cele ce urmează, ne propunem să ilustrăm "semnele timpului" prin intermediul a două constante, "soarele" și "luna", din perspectiva celor trei tipuri de imagine, specifice discursului mitic: imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mit, imaginea este învestită ca procesualitate discursivă care creează nucleul relațional, specific discursului mitic. Astfel creația populară, ca sistem de semne culturale și lingvistice, se înfățișează ca discurs mitic, polifonic, dublu structurat: * Nivele de semnificație ritul, ritualul, ceremonialul; Matricea semantică universaliile ontologice apa, pământul, focul, aerul. Discursul mitic este un discurs poetic resemantizat de structurile manifeste, spațio-temporale, ale universaliilor ontologice, supuse ritului, ritualului și ceremonialului. Cele 4 elemente, ca entități structurante ale discursului poetic, implicit ale discursului mitic, au un dublu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sistem de semne culturale și lingvistice, se înfățișează ca discurs mitic, polifonic, dublu structurat: * Nivele de semnificație ritul, ritualul, ceremonialul; Matricea semantică universaliile ontologice apa, pământul, focul, aerul. Discursul mitic este un discurs poetic resemantizat de structurile manifeste, spațio-temporale, ale universaliilor ontologice, supuse ritului, ritualului și ceremonialului. Cele 4 elemente, ca entități structurante ale discursului poetic, implicit ale discursului mitic, au un dublu rol, la nivelul epistemei lingvistice considerând epistema o structură de semnificații textuale și metatextuale acționând ca universalii ontologice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale universaliilor ontologice, supuse ritului, ritualului și ceremonialului. Cele 4 elemente, ca entități structurante ale discursului poetic, implicit ale discursului mitic, au un dublu rol, la nivelul epistemei lingvistice considerând epistema o structură de semnificații textuale și metatextuale acționând ca universalii ontologice și ca instanțe discursive. Având rolul de a restabili echilibrul primordial dintre viața umană și viața cosmică, cele 4 elemente acționează, în permanență, unul asupra celuilalt, născându-se unul din celălalt sau distrugându-se unul pe celălalt. Pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cap. II) Imaginea specifică discursului mitic, în devenirea sa de la arhetip la mit, cunoaște trei stadii existențiale (cap. III): * Imaginea a-temporală și a-spațială este forma originară de manifestare a cunoașterii prin rit; * Imaginea spațiu-timp creează cadrul ritualic al universaliilor ontologice. Prin ritual se consacră legăturile cu timpul și cu spațiul, convertind evenimetul profan la sacru. Imaginea cronotop reprezintă predicația artistică, specifică textului literar, în care spațiul a-temporal și timpul a-spațial, de la începuturile creației, se interiorizează la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
predicația artistică, specifică textului literar, în care spațiul a-temporal și timpul a-spațial, de la începuturile creației, se interiorizează la nivelul discusului devenind temporalitate și spațialitate. În cadrul discursului mitic, spațiul, timpul, spațialitatea și temporalitatea devin categorii gnoseologice care realizează predicația universaliilor ontologice, având rolul unui "predicat universal" care resemantizează legăturile arhetipale. BIBLIOGRAFIE I. VOLUME ȘI STUDII ARDELEANU, Sanda-Maria/COROI, Ioana-Corina Analyse du discours, Éléments de théorie et pratique sur la discursivité, Editura Universității Suceava, Suceava, 2002. ARISTOTEL, Poetica, Studiu introductiv, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și sugera Societății franceze de cibernetică crearea unei comisii însărcinate să le explice politicienilor principiile de bază ale ciberneticii. Conceptele dezvoltate de ciberneticieni îi păreau, deci, esențiale lui Jacques Robin pentru înțelegerea "neviului și a viului". Mereu în căutarea unor "universalii", Jacques Robin vedea în fenomenele de retroacțiune și de echilibru ele-mente de bază ce ghidau raționamentele ciberneticienilor care se puteau aplica, după părerea lui, la fel de bine economiei și politicii și care puteau permite raționalizarea opțiunilor și a deciziilor. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mea, poezia Timbru ilustrează perfect această formulă modernistă, în care „versul se dovedește a fi rigoare și fervoare“ (Ion Barbu). În mod evident, rigoarea se realizează prin discursul gnomic, la persoana a IIIa (care conduce spre aparența impersonală și spre universalii), prin exprimarea concentrată a ideilor poetice. Acestea sunt esențializate într o sintaxă poetică șocantă, în simboluri și metafore ermetice menite să atingă „starea de geometrie și, deasupra ei, extaza“. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că Ion Barbu optează pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de reguli și sintaxa, semantica și fonetica, a pus mai clar în evidență asemănările și deosebirile dintre limbi, găsindu-și aplicări în cercetările tipologice și în cele privind universaliile limbii, ea a lărgit universul studiilor lingvistice reluând, pe baze noi, legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de reguli și sintaxa, semantica și fonetica, a pus mai clar în evidență asemănările și deosebirile dintre limbi, găsindu-și aplicări în cercetările tipologice și în cele privind universaliile limbii, ea a lărgit universul studiilor lingvistice reluând, pe baze noi, legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
din acest considerent, sunt zdruncinate din temelii convingerile ortodoxe ale poetului. Numinozitatea textului, imbricată peste deziluziile iubirii, îl împing inevitabil spre suicid. În fine, dacă potrivit lui Durand, numinozitatea relevă atributul unei opere de a recupera o întreagă mitologie (și, deopotrivă, universaliile culturale), atunci ne explicăm mai ușor de ce scrierile lui Camil Petrescu se pretează la comparații cu textele altor scriitori, fie ei autohtoni sau europeni. Originile numinosului se găsesc tot în categoria Sinelui. Lucru explicabil, de altfel, fiindcă am văzut mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dwija primește un nou nume care-i definește noua personalitate.„ Am Încheiat citatul din Vasile Lovinescu, op. cit. pag. 176. Primind nume, fata de Împărat, acum Cătălina, trebuie să se vindece de boala de luceferi, de maladia orizontului, de apeirontic, de Universalii, de categoriile nouminosului. Renăscînd sub specie nominae fata de Împărat a murit devenind Cătălină, după Îndemnul goethean „stirb und werde” mori și devino. Dar „devenind” Cătălina eroina noastră trece din Întunericul indeterminărilor În lumina unde poate să aleagă. Și alege
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la modernitate, urbanitate, feminitate. Femeia și orașul fac parte din universaliile tematice ale literaturii. Nenumărate cercetări au fost consacrate Parisului, femeii și literaturii despre aceste teme. Prin fuzionarea lor, studiul prezent oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și o nouă problematizare a subiectului uman: personajele sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ocupă de modul în care autoritatea unor entități ideale (numite metanarațiuni) este slăbită prin procesul de fragmentare, consumism, și deconstrucție. Jean-François Lyotard a descris acest curent drept o "neîncredere în metanarațiuni" (Lyotard, 1984); în viziunea acestuia, postmodernismul atacă ideea unor universalii monolitice și în schimb încurajează perspectivele fracturate, fluide și pe cele multiple"75. Postmodernismul nu poate fi conceput și apreciat critic decât prin raportare la modernism (așa arată și prefixul post-). Termenul este aplicabil și funcționează nu doar în literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
este rațională (Natura est ratio). Sfîntul Toma d'Aquino (1228-1274) operează sinteza dintre credință și rațiune. Dimpotrivă, Duns Scot (1265-1308) insistă asupra limitelor rațiunii, care o împiedică să perceapă prin ea însăși Providența și Trinitatea divine. În mod corelativ, disputa universaliilor, care s-a reaprins fără încetare între secolele al XI-lea și al XIII-lea, se referă la posibilitățile și limitele instrumentelor gîndirii raționale, mai precis genurile și speciile, în înțelegerea realității. Se poate spune că "nominalismul" manifestă deja o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
superioară" (Niklas Luhmann), care descurajează moralizarea, bigotismul sau însușirea puterii și încurajează o politică ce refuză să-i judece pe oponenții săi ca "dușmani"? Poate conceptul de societate civilă în sine să exprime simbolic punctul de vedere că, în lipsa unor universalii plauzibile, ea însăși trebuie să învețe arta de a trăi într-o lume marcată de fluctuații și ambiguități? Esența încercărilor mele de răspuns la aceste întrebări este că teoria societății civile nu poate fi tratată ca un joc universal de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Cuprins Prefață (Radu BALTASIU) / 9 Capitolul 1. Cunoașterea sociologică a culturii / 15 1.1. Evoluția semnificațiilor termenului de cultură / 15 1.2. Definiția culturii / 18 1.3. Manifestarea culturii la nivel global. Unitate și diferențiere culturală / 21 1.3.1. Universaliile culturale / 21 1.3.2. Inovația culturală / 25 1.3.3. Difuziunea culturală / 27 1.4. Cultura și structura socială / 38 Capitolul 2. Limba ca element al culturii și suport obiectiv al orientărilor valorice / 45 2.1. Importanța studierii elementelor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
altă axă, care opune valorile supraviețuirii, valorilor auto-exprimării, fiind, pe glob, una dintre țările care apreciază într-o foarte mare măsură valorile asociate cu familia, securitatea și munca". Paradigma de lucru și tabloul teoretic "Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii" este una dintre frazele paradigmatice ale lucrării. Preluată de la antropologul american George Murdock, ideea are mare putere de organizare a spațiului cvasiinfinit al valorilor în care operează diverse culturi și societăți. Cu ajutorul acesteia, autorul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
urmăresc comportamentul. Toate aceste exemple ilustrează pattern-uri culturale întâlnite în cultura românilor și arată, totodată, un mod specific de a gândi și de a crede. 1.3. Manifestarea culturii la nivel global. Unitate și diferențiere culturală 1.3.1. Universaliile culturale Dezbaterea privind raportul dintre unitate și diversitate în cercetarea culturii durează de mai mult de un secol și a trecut prin etape în care curente de gândire diferite (precum funcționalismul și structuralismul) erau categorice, unele afirmând că unitatea este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
consumă carnea de porc, cu, să zicem, cultura română, în care carnea de porc este una foarte apreciată, iar tăierea porcului face parte dintr-un ritual respectat la nivel social de foarte mult timp? Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii. Acestea se regăsesc în toate societățile și sunt alcătuite din anumite practici și credințe comune. Multe dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ritual respectat la nivel social de foarte mult timp? Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii. Acestea se regăsesc în toate societățile și sunt alcătuite din anumite practici și credințe comune. Multe dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane fundamentale: nevoia de hrană, de adăpostire și de îmbrăcăminte. Antropologul George Murdock a alcătuit o listă cu ceea ce el considera că sunt universaliile culturale, printre
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane fundamentale: nevoia de hrană, de adăpostire și de îmbrăcăminte. Antropologul George Murdock a alcătuit o listă cu ceea ce el considera că sunt universaliile culturale, printre acestea numărându-se: sportul, gătitul, ceremoniile funerare, medicina, căsătoria și interdicțiile sexuale 20. Aceste practici culturale sunt universale, în sensul că nu există societate în care să nu se facă sport, oamenii să nu mănânce sau să nu
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
apropiați) și care durează câteva ore, pe când în estul Europei implică un număr mult mai mare de participanți, putând ajunge până la câteva sute și durează în medie o zi sau chiar mai multe zile. O listă mult mai detaliată a universaliilor culturale a fost realizată, în 1991, de către Donald Brown 21: A. Limbă și cunoaștere: * limba folosită pentru a-i manipula pe ceilalți; * limba folosită pentru a dezinforma sau direcționa greșit; * limba este traductibilă; * abstracțiunile în limbaj și gândire; * antonimele, sinonimele
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
podoabe corporale; * coafuri; * mituri despre dragoni; * creație, mituri despre sfârșitul lumii. D. Tehnologie: * adăpost; * controlul focului; * unelte, fabricarea de unelte; * arme, suliță; * containere; * gătit; * pârghie; * legarea materialelor între ele (cu sfoară, de exemplu), realizarea țesăturilor. 1. 3.2. Inovația culturală Universaliile culturale pot varia de la o societate la alta, dar se pot schimba radical chiar în interiorul aceleiași societăți de-a lungul timpului. Cu fiecare generație și, uneori, în fiecare an, cele mai multe culturi se schimbă sau se extind prin intermediul proceselor de inovație
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
trebuie aprobat sau dezaprobat, sancționat sau tolerat în anumite contexte particulare, dincolo de reglementările legislative. Moravurile cuprind codurile morale, noțiunea de dreptate și tabu-urile, care sunt considerate comportamente inacceptabile într-o societate, incestul și crima fiind cele mai cunoscute. "În timp ce universaliile culturale sunt prin definiție părți ale moravurilor fiecărei societăți, normele tradiționale specifice pentru o anumită societate reprezintă aspecte definitorii ale identității culturale a unei etnii sau națiuni. A încerca să explici diferențele dintre două seturi de convenții culturale ține de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]