237 matches
-
are, pentru teoria politicăxe "„teoriepolitică", la fel ca și pentru politica însăși, faptul că este vorba despre femei, și nu despre oameni în general 46. Așa cum relevă multe abordări critice, adesea ceea ce a trecut drept general-uman a fost o simplă universalizare a masculinuluixe "„masculinitate". Desigur că avem multe experiențe și nevoi comune, atât de naturăxe "„natură" intelectuală, cât și de natură emoțională și corporală, indiferent de sexul nostru. Împărtășim nevoi și experiențe de tipul respirației, hrănirii, nevoii de autoconservare, de siguranță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
lui Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry": A Vindication of the Rights of Woman (1792). Ea a reprezentat o adevărată polemică teoretică îndreptată împotriva ideilor autorilor de teorii politice și morale care, pe de-o parte, spărgeau prejudecățile creând un spațiu al universalizării cetățeniei, iar pe de altă parte, își mențineau intact conservatorismulxe "„conservatorism" în privința femeilor, refuzându-le acestora statutul de ființă deplin rațională (vezi John Lockexe "„Locke,John", Jean-Jacques Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques", Thomas Painexe "„Paine,Thomas"). Ideile centrale ale lui Mary Wollstonecraftxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
divorț și vot. Principalele autoare ale acestei declarații au fost Elizabeth Cady Stantonxe "„Stanton,ElisabethCady" și Lucretia Mottxe "„Mott,Lucretia". Dreptul la vot a fost acordat treptat, în diferite state americane, începând cu 1869 (statulxe "„stat" Wyoming). Dar procesul de universalizare a votului a fost lung. Marea limită a acestei mișcări a fost lipsa ei de solidaritatexe "„solidaritate" cu mișcarea pentru drepturile persoanelor de culoare. Chiar dacă unele dintre însăși militantele pentru votul femeilor erau aboliționiste, printre ele Elizabeth Cady Stantonxe "„Stanton
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Instrucție egală și întreagă pentru tot Românul de amândouă sexele”. În 1866 (cu un an înainte față de J.St. Millxe "„Mill,JohnStuart"), Cezar Bolliacxe "„Bolliac,Cezar", solidar cu mișcarea de femei a acelei perioade, susține în Parlamentxe "„parlament"ul României universalizarea votului indiferent de clasă, avere sau sex, dar „Eliadexe "„Eliade,Mircea" Rădulescuxe "„Rădulescu,Eliade", democratul de la 1848, combate cu toată energia concepția lui Bolliacxe "„Bolliac,Cezar", în care vede o exagerare primejdioasă, în orice caz o utopie, pe care o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
consecință necesară În ceea ce ține de deservirea clienților și acoperirea cererii Înaintate de aceștea. În acest context de idei, are loc deplasarea accentului de la operațiunile comerciale (țintite spre obținerea profiturilor mari) din cont propriu ale instituțiilor financiar-bancare spre deservirea clienților; universalizarea serviciilor și produselor financiar-bancare; 6. accentul semnificativ aplicat pe dezvoltarea tehnologiilor avansate duce la eficientizarea, rapiditatea, fortificarea siguranței serviciilor financiarbancare; 7. se evidențiază tendința de universalizare a activității bancare internaționale. Drept exemplu ne pot servi băncile comerciale din SUA, cărora
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
țintite spre obținerea profiturilor mari) din cont propriu ale instituțiilor financiar-bancare spre deservirea clienților; universalizarea serviciilor și produselor financiar-bancare; 6. accentul semnificativ aplicat pe dezvoltarea tehnologiilor avansate duce la eficientizarea, rapiditatea, fortificarea siguranței serviciilor financiarbancare; 7. se evidențiază tendința de universalizare a activității bancare internaționale. Drept exemplu ne pot servi băncile comerciale din SUA, cărora le sunt interzise operațiunile cu hîrtiile de valoare, dar acestea Încearcă să evite restricțiile prin realizarea operațiunilor cu valorile mobiliare prin intermediul băncilor-fiice amplasate pe teritoriul altor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cărora le sunt interzise operațiunile cu hîrtiile de valoare, dar acestea Încearcă să evite restricțiile prin realizarea operațiunilor cu valorile mobiliare prin intermediul băncilor-fiice amplasate pe teritoriul altor state; 8. posibilitatea retragerii imediate a finanțelor din conturile băncilor comerciale , Tendințe de universalizare a activității bancare sunt caracteristice și economiei Republicii Moldova. Efectul acestor modificări cu caracter global sunt regăsite În sectorul bancar prin expansiunea teritorială a băncilor comerciale străine cum sunt Gruppo Venetto Banca din Italia și banca Societe Generale din Franța. Însă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
mai întâi în Antiohia, este cel care vă primește pe acest pământ al Siriei. Pe acest pământ a luat ființă universalitatea mesajului evanghelic..." Lumea siriacă monofizită (cum sunt copții), mai săracă și mai rurală, a contribuit și ea la această universalizare. Edessa (Urfa), spune tradiția, a fost primul oraș creștin. După Eusebiu din Cezareea, regele din Edessa, arabul Abgar al V-lea, înștiințat de minunile pe care le făcea Iisus, ar fi trimis soli către acesta, pe timpul vieții lui, nu cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
think tank-urile americane de un profet postmodern, adică un profet fără Duh, Francisc Fukuyama. În eseul The End of History and the Last Man (Sfârșitul istoriei și ultimul om), apărut în 1992, Fukuyama anunță "finalul evoluției ideologice a umanității și universalizarea democrației liberale occidentale ca formă finală a guvernării umane"19. "Profeția" nu era una nouă dacă ne amintim că Hegel o proclamase deja cu două secole în urmă. Numai că la idealistul german finalitatea istoriei o constituia victoria lui Napoleon
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Fukuyama, care se inspiră din bogata tradiție a filosofilor Iluminismului, resuscitând ideea kantiană a păcii eterne. În opinia lui, odată cu încheierea Războiului Rece asistăm la sfârșitul istoriei ca atare: acesta reprezintă punctul final în evoluția ideologică a lumii și presupune universalizarea democrației liberale de sorginte occidentală ca formă finală de guvernare umană. Războiul ideologiilor este de domeniul trecutului, precum și era conflictelor globale, viitorul fiind crearea unei piețe comune a politicii mondiale care va diminua probabilitatea războaielor generalizate. Fukuyama consideră că principala
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
amintirilor bărbaților. Studiul meu asupra femeilor deportate este deci situat în contextul mai larg al experienței deportaților, scopul fiind acela de a oferi o imagine complexă și diversă asupra felului în care indivizii au trăit deportarea. în timp ce caut să evit universalizarea experienței umane, sunt precaută și în ceea ce privește universalizarea și esențializarea experienței femeii. „Femeia”, ca particularitate fizică, precum și ca o categorie culturală și construcție a identității de sine, nu este o noțiune rigidă și se poate schimba în funcție de context și relațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este deci situat în contextul mai larg al experienței deportaților, scopul fiind acela de a oferi o imagine complexă și diversă asupra felului în care indivizii au trăit deportarea. în timp ce caut să evit universalizarea experienței umane, sunt precaută și în ceea ce privește universalizarea și esențializarea experienței femeii. „Femeia”, ca particularitate fizică, precum și ca o categorie culturală și construcție a identității de sine, nu este o noțiune rigidă și se poate schimba în funcție de context și relațiile sociale. Acest aspect este evident în cazul femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conflicte de stradă între periferie și forțele de ordine etc.). Această Carta ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
noi de realizare a educației. Prin intermediul calculatorului și al rețelelor virtuale, fiecare poate intra, în principiu, în legătură cu alte persoane, cu alte moduri de gândire și de vizualizare a lucrurilor. Rețeaua instituită și principiul deschiderii permanente a fluxului informațional constituie gajul universalizării sistemului, fără pericolul totalitarismului sensului. Fiecare nou-venit, cu partea sa de contribuție ideatică, mărește eterogenitatea, salvând sistemul de riscul închiderii ideatice. Sistemul informațional este aditiv, cumulativ, multidirecțional, autocorectiv, dilatant. Fiecare conexiune suplimentară adaugă noul, deschide alte chei interpretative, regenerează inteligența
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a-i ajuta pe educați să navigheze inteligent în noile spații informaționale, a converti cunoștințele în cultură, pentru ca, mai apoi, acestea să ajungă la nivelul bunelor practici. 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării Educația este un proces de universalizare a ființei umane, de repliere a ei pe coordonatele multiplicității și varietății valorice. Astăzi, educația este dintr-odată globalizată și globalizantă. Este influențată de procesul globalizării, ale cărei efecte le amplifică, la rândul ei. Din punct de vedere structural și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
survin implacabil, peste dorințele noastre. Asistăm la o dialectică interesantă, nelipsind ondulații contradictorii, precum (vezi Schriewer, 1997, pp. 19-20): opoziția dintre integrarea supranațională și diversificarea subnațională; opoziția dintre procesul de internaționalizare și cel de indigenizare; opoziția dintre fenomenele purtătoare de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice; opoziția dintre procesul de difuzare mondială și cel de receptare diferențiată, în funcție de culturi; opoziția dintre universalismul abstract și concretețea unor răspunsuri particulare, „deviaționiste”, „atipice”; opoziția dintre modelul unei educații puternic standardizate și al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
e bine să fie rezonant cu ceea ce se face în altă parte și să fie recunoscut altundeva. Există apoi o platformă „tehnică” a unificării, datorită specificității practicilor didactice, discursului acțional propriu-zis, teoriei pedagogice, limbajului psihopedagogic. Educația este un proces al „universalizării” ființei particulare. Peste tot unde este vorba despre formarea tinerei generații se impun practici similare, aceleași gesticulații care au fost promovate, experimentate, validate ca fiind eficiente. Teoriile (învățării, predării, evaluării etc.) circulă peste tot în lume, ființând ca adevărate „carcase
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
similare, aceleași gesticulații care au fost promovate, experimentate, validate ca fiind eficiente. Teoriile (învățării, predării, evaluării etc.) circulă peste tot în lume, ființând ca adevărate „carcase” ce induc unificarea acțiunilor. Teoria științifică este expresia unei generalizări care, odată acceptată, aduce universalizare. O „retorică” asemănătoare va forța ca și realitățile descrise de știință (distante, inițial!) să se unifice cumva. Asistăm la un proces de internaționalizare a educației (mai ales a celei de nivel superior) prin punerea în aplicare a cât mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lucrurilor consistent materiale. Forme ale unui voyeurism universal, această introspecție colectivistă este chemată să răspândească din aproape în aproape, la viteza unei mărfi unice specifice publicității universale care se anunță. (Virilio, 1997) Computerul devine un fel de fereastră care permite universalizarea și mondializarea individualității noastre. Modalitățile de comunicare actuale sunt mult mai compozite și mai integrate. Specializate altădată pe funcții, natura canalului și substanța de transmis, astăzi, complexele comunicaționale devin laxe, eterogene, convergente. Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ce trebuie și ele să fie serios regândite. Inclusiv, în perspectiva pregătirii acestora, în timp, pentru virtualizare! Concluzii Am încercat în paginile acestei lucrări să evidențiem câteva reconfigurări ale educației în consens cu perspectiva virtualizării, într-o eră marcată de universalizarea valorilor, de globalizare și de expansiunea noilor mijloace de informare și comunicare. E bine să știm ce se întâmplă, dar e și mai bine să intuim ce am putea face în continuare. Important este nu atât să facem o radiografiere
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Ei văd realizată, pînă în 2025, o lume fără sărăcie extremă, datorită progresului tehnologic desigur. Vom realiza un surplus peste nevoile umane pentru întîia oară în istorie, un plus de avuție echitabil aranjată. Profețiile lui Sachs ar reprezenta, de fapt, universalizarea capitalismului liberal. În comunism, ele se chemau "svetloie budușceie", adică "viitorul luminos". Numai prezentul era mereu searbăd. Promisiunile acestea nu au nimic religios, ele se bazează doar pe tehnologie. Este un mesianism fără Mesia. Deși multe religii par să renască
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
exemplu. Iar speranța unora ca religiile să evolueze spre o versiune sau alta a liberalismului occidental secularizat nu e deloc întemeiată. Asta seamănă cu prostia aceea fundamentalistă a lui Fukuyama privind "sfîrșitul istoriei". Pare că cineva insistă să credem că universalizarea democrației liberale occidentale reprezintă viitorul omenirii, forma ei finală de guvernămînt, care va asigura pacea perpetuă și bunăstarea în exces pentru toată lumea, de data aceasta pe baza vectorului tehnologic. Deci combaterea sărăciei, combaterea schimbărilor climatice, fericirea de-a dreptul, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Clement Alexandrinul. Sigur că, în și după perioada axială, ideile se cam amestecă, iar Alexandria era un creuzet în care se amalgamau în acea epocă toate culturile. În plus, creștinismul a accentuat și mai mult procesul de individuație și de universalizare a ideilor. Dar cred mai curînd că aparentele asemănări dintre cele două arii culturale nu sunt, de fapt, decît diferențieri mascate. Că sensul fiecărui termen sau sintagme trebuie luat în considerație în lumina propriului context istoric și sistemic. Practic, Orientul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Trebuie făcută o distincție clară între aspirațiile morale la un moment dat ale unei națiuni și legile morale. În lupta lor pentru maximizarea puterii și securității, statele care dețin o putere semnificativ mai mare decât celelalte pot exercita presiuni pentru universalizarea, generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]