633 matches
-
dacă viața bate cartea sau dacă, totuși, cartea bate viața. Oricum, bat vînturi ostile autorilor. Știu că apariția antologiei de studii etnologice și mitologice, Meșterul Manole, n-a fost pentru Magda U. o bucurie. Pe copertă, o femeie de-o urîțenie rarissimă, cu bărbia galoș. Fotografia era tăiată de-un grilaj ("zidul" lui Manole) de-un verde bășit, cum îl numea Cornel Șoitu, pe cînd lucram la "Ora". Verzaliul cu pricina invada paginile de publicitate, la concurență cu bojogiul. "Fac sindrom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un om care mă poate face să simt că aerul trebuie respirat numai împreună cu tine, că teii din Brăila n-au miros dacă nu suntem noi sub florile lor, că poezia acestui oraș blamat de Mioara înseamnă frumosul extras din urâțenia lui, chiar dacă acum, din dispoziția primarului, se taie copacii, rămâne amintirea copacilor care au fost, a parfumului lor, a ceea ce s-a impregnat pe retină și în simțuri, nu e nimeni de vină că rădăcinile lor au putrezit și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să ies afară, un afară pe care îl am legat prin cordonul ombilical al suferinței, nu știa că e polifonic și inestetic, dar cine ar fi putut să ne spună că nu lumea era urâtă, ci noi, priveam prin prisma urâțeniei în același timp în care la celălalt capăt Povestitorul ne studia reacțiile, uitând de liniștea dureroasă a lumii lui, primul semn al începuturilor nașterii noastre. Mioara, ești afară. Nu, sunt în casă, Mamă, nu, ești într-un afară al tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Și se născu conceptul de Mioara în conceptul de Oraș. Cum să-l fac cunoscut Autorule, odată cu mine? Nu în secolul ăsta al conceptelor. Nu se poate un concept fizic? Ba da! Și Brăila deveni în oglindă, mai clară în urâțenia sa pentru că acum puteam vedea și dedesubturile esenței, cauza urâțeniei sale, izvorul definiției care-l transformase într-o plantă heteroblastă. Orașul e o plantă? E o ființă plantată de om în carnea Pământului. Cei ce au grijă de această ființă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Cum să-l fac cunoscut Autorule, odată cu mine? Nu în secolul ăsta al conceptelor. Nu se poate un concept fizic? Ba da! Și Brăila deveni în oglindă, mai clară în urâțenia sa pentru că acum puteam vedea și dedesubturile esenței, cauza urâțeniei sale, izvorul definiției care-l transformase într-o plantă heteroblastă. Orașul e o plantă? E o ființă plantată de om în carnea Pământului. Cei ce au grijă de această ființă sunt monștrii. Catedrala Brăilei care se ruga în așteptare părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se îmbolnăvea de osteoporoză și odată cu el întregul oraș. Brăila era o cetate în comă. Trăia doar prin speranța locuitorilor. Dar se întâmplă ceva neînțeles de noi, pus pe seama unui defect de refracție a imaginilor prismei. Orașul era mândru de urâțenia lui. Strâmbătatea gândurilor oamenilor se imprimase acestui oraș, tremura urât, cu tentaculele în evantai al străzilor delirând spre Dunăre. Delirul Dunării se transmisese și țărmurilor, între care mormăia nemulțumită Dihania. Macheta unui arhitect neinspirat cu blocuri în care apartamentele erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înțeles atunci, Mitică, bunele intenții ale mamei. Grija raportării ei mă ținea și pe mine liberă în închisoarea mea, putând să mă scufund sau să mă ridic relativitatea sensului e acceptată având în vedere mulțimile din mine. Am acceptat și urâțenia orașului care-mi intra cu duhoarea lui în așternuturi, am înțeles și prostia locuitorilor, ca raportare la deșteptăciunea altor meridiane, se menține astfel echilibrul balanței. Ceea ce mă intrigă, e neputința mea de a vedea cauza prostiei. Îmi străfulgeră prin gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
face la fel? Închisă ca tine, îmi privesc cavernele gândurilor. În gorgane oboseala curge pe străzi, voma veninului pe caldarâm, mizeria defecărilor mele peste oraș. Sunt în derâderea vremurilor! Așa cum vremurile sunt o derâdere! E prilejul de a ne vedea urâțenia. Mi-au murdărit mitul cu alte mituri, mi-au distrus esența cu aceeași aversiune. * * * S e zvonise în oraș că va veni toamna. Desigur, oamenii și-au pregătit butoaie, bidoane, căzi, hârdaie, lighene, albii, ploști, urcioare, cratițe, oale, căni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
literatura e un salon de înfrumusețare a realității. Viața de fiecare zi intră ciufulită, nespălată și zdrențăroasă în mâinile de cosmeticiană ale romancierei și iese apoi în lume pieptănată, elegantă și frumos mirositoare. Cosmetizarea înseamnă însă, în literatură, falsificare. Escamotând urâțenia sau absurdul sau caracterul periculos al existenței, autoarea nu face decât să o de-dramatizeze și să rateze ocazia de a ajunge la literatură. În literatură, dacă dramatism nu e, nimic nu e. În centrul romanului se află o tânără
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
aibă deopotrivă ceva vetust și pueril: „Vânturile cu buze de muguri / Suflă în fluierele codrului“; „Mi-a povestit poiana, / Stejarii mi-au cântat“; „Tot mai zbuciumate vânturi / Se luptă-ntre ele“, „Timp veșnic senin /... Creator de genii / De perfecțiune și urâțenie, / Cu mâna ta de aur, / Cu mâna ta de piatră, / Cu mâna ta de lut și ierburi / Mereu creezi / Mereu distrugi...“ Unii autori, neînțeleși de contemporani, se consolează cu gândul că scriu pentru posteritate. Abia generațiile viitoare - își închipuie ei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
va fi mai ușor cu încă o primăvară, pentru că liliacul a-nflorit și privighetoarea cântă de pace, de cer albastru, de dorul celor plecați pe drumul stelelor nepereche!“ Frumusețea obligatorie este însă la fel de neproductivă din punct de vedere literar ca urâțenia obligatorie (din poezia tinerei generații). Plină de cuvinte „poetice“, poezia alunecă în kitsch, aducând aminte de acele case care au fațadele acoperite cu plăci de faianță. Aproape oriunde deschizi volumul Trepte de lumină, dai peste discursuri care evocă beatitudinea, dar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
îi era frică de daimyo creștin. Era vorba de Omura Sumitada și de cei 60 000 de japonezi pe care-i convertise. Iar el!... Toyotomi Hideyoshi ! Nici măcar numele nu era al lui. Caracter urât, suflet urât, față urâtă. Ură și urâțenie. Asta era. Mai bine-și lăsa porecla "Saru" (maimuța). Oda Nobunaga războinicul i-o dăduse. Dar toate astea muriseră odată cu cei douăzeci și șase. Și fiul nostru. Doisprezece ani. Atâta avea. Atârna acolo. Se rugase, gemea, țintuit de inelele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în lumea civilizată și cu un grad înalt de instruire -, mă voi îndupleca numai a spune că aceasta nu era întocmai acel model elaborat de tânăr. De fapt, natura cam dăduse greș cu înfățișarea fetei, căci era de o rară urâțenie. Era un antimodel, un rebut, un leș social, ce nu impresiona prin nimic! Cu toate acestea, însă, lăsând la o parte vechile sale idei, aceasta iată că devenise, în foarte scurt timp, dragostea vieții lui Marius, fiindcă el își dădea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în mijlocul orașului. Filmul se bucură de o acuratețe care vine din concretețea și golirea spațiului de orice surplus; regizorii aduc pe fundal o lume a cartierelor periferice, a locurilor obscure, dar nu blestemate pe care orice oraș le are, o urâțenie conformistă, nicidecum radicală, un cenușiu lavabil. Până și sărăcia lucie are ceva stil, bucuria tinerilor îi conferă un strat de poleială. Cred că frații Dardenne pierd puțin controlul atunci când oferă cuplului alcătuit dintr-un homeless cu afaceri marginale și iubitei
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
constituie o formă de existență a îndoliatului suficient de atipică pentru a produce derută. Îl frapează lipsa de profunzime a doliului, perceput ca un fel de construcție în plăci, exterior și străin față de gândurile centrate mai ales pe frumusețea sau urâțenia oamenilor văzuți pe stradă. Barthes are, de altfel, revelația că doliul său va fi "haotic": adică lipsit de reguli, de rigoare și profunzime. "Recomandarea lejerității în doliu" devine aproape o regulă a celor doi ani în care notează întâmplările prelungitelor
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
din cele mai eficiente exerciții alte iubirii față de aproapele nostru. Suntem formați într-o societate în care din strămoși am invatat milostenia și am ajuns să trăim într-o lume care cultiva egoismul și scoate în fața exemplele negative în toată urâțenia lor. Poate că fericirea pe care ne-o aduce în suflet zâmbetul celui pe care putem să îl ajutăm, și îl și ajutăm, ne poate ajuta să ne regăsim. Spre deosebite de plăcerile trecătoare ale vieții, ea este ceva care
Emoții care ne pot vindeca - Transcenderea granițelor sinelui personal (binefacerea) () [Corola-journal/Journalistic/67953_a_69278]
-
urmare, putem considera că erau mai conservatori). Din lunga listă a birourilor, mi-au rămas în minte câteva elemente bizare: o autoare faimoasă pentru studiile de psihanaliză ținea la îndemână un telefon sub forma unui pantof roșu, de-o copleșitoare urâțenie; un altul, își transformase biroul într-o veritabilă masă de bucătărie: fructe, sticle de apă minerală, cafetiere, un borcănaș cu gem; un al treilea adusese pe birou o vază sub forma unei delicate mâini răsucite care primea, ca pe o
Ce obiecte aveți pe birou? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7926_a_9251]
-
Angelo Mitchievici Woody Allen este unul dintre regizorii-fluturi care nu vizitează numai o singură floare, și cunosc o serie de metamorfoze unde urâțenia larvei, filmele caricaturale unde apare ca personaj urmărit de complexe oedipiene expandate burlesc la care se adaugă sosul introspecțiilor intelectualiste se transformă în frumusețea policromă a aripilor de fluture cu toată grația și energia ascunsă în fragilitate. Filmele de început
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
Filmele de început ale regizorului fac parte din prima categorie a burlescului freudist, Woody Allen jucându-se magistral cu teoriile și punând în scenă un personaj unic, infatigabilul, analiticul Woody Allen cu ochelarii săi imenși de fată bătrână, de o urâțenie sclipitoare ca și inteligența. Un pasaj în cariera sa îl constituie filme ca Match Point (2005), dar mai ales Cassandra's Dream (2007) unde (auto)ironia din peliculele anterioare ia locul unui râs mai scrâșnit, cel al farsei tragice dacă
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
inima la vedere - un trandafir roșu; stați de dimineața până seara pe Messenger, ca un adolescent plictisit de viața reală; legați mai ales prietenii virtuale etc. etc. etc. Teribilismul acesta jucat, apucăturile de copil mare vă fac mai rezistent la urâțenia lumii în care trăim, vă îndulcesc singurătatea? - E de discutat. Clubul de lectură și creație se mai numea "Conjurația imbecililor", după titlul unei cărți scrise de un tip care s-a sinucis. A fost propus de una din eleve, Ingrid
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
file de jurnal, ci și semnale ale "bătăliilor disperate" pe care ființa de-o anume factură nativă o poartă cu sine însăși. Nici nu era nevoie de un efort special pentru a găsi "absurdul" în anii în care stupiditatea, degradarea, urîțenia vieții erau la ordinea zilei, grijuliu întreținute de un sistem politic de structură polițienească, ce-și transforma metodic utopia într-o antiutopie. Cu atît mai dezastruos era realul cu cît "ambalajul" său era părelnic cel al bunelor intenții. În luna
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
sesizează proporțiile acestei dezumanizări și prin ea și noi ceilalți, ea vede trupurile goale bălăbănin-du-se pe lângă pereți, excrementele ce jalonează coridoarele, expresiile chinuite ale celorlalți care se izbesc de obiecte, piciorul cangrenat al unuia dintre ei, chipurile desfrânate ale agresorilor, urâțenia colcăitoare a instinctelor dezlănțuite, însă spre deosebire de Dante care era protejat de Vergiliu când străbătea bolgiile infernale, nu este scutită de tributul de scârbă și oroare și îi revine misiunea de a-și apăra tribul din care face parte. Lui Meirelles
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
Nostradamus. Încă un pic și o să ne dea în bobi, o să ne ghicească în cafea și o să-l redescopere pe "tovarășu'" ca geniu al Carpaților. Posturile culturale au mari probleme de (in)cultură, emisiunile de divertisment sunt de nefrecventat, violența, urâțenia și vulgaritatea se iau la întrecere pe toate posturile românești. Dan C. Mihăilescu, criticul care prezintă la postul PRO TV ( post aflat în cădere liberă, spun cei care-l urmăresc) câte o carte pe zi de nouă ani încoace, performanță incredibilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
a fost" (revoluție în orașul nostru?). Camera se fixează asupra unui cotidian cenușiu, într-o dimineață plumburie, care parcă își lasă un gust de fier în gură, în care luminile se sting una câte una, un oraș fantomatic, de o urâțenie tristă, umilă, râioasă, cu cartiere ghetoizate, parcă ieșit de la reanimare. Oamenii nu sunt altfel decât arătările bolnave ale unui salon al canceroșilor, oameni de prisos însă fără nimic din blândețea și visătoria personajelor cehoviene, ci cu o agresivitate larvară care
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
miorlăitor al Mirabelei Dauer. Polițistul își învârte furculița în farfurie, înghite cu noduri fiecare dumicat odată cu muzica soporifică și ai sentimentul unei presiuni enorme care-l cocoșează. Există o tensiune incredibilă obținută din aliajul dintre banal, mediocritatea fiecărei zile și urâțenia cartierelor unui oraș cenușiu. În film nu se întâmplă mai nimic, iar când se întâmplă cu-vintele preiau controlul. La final aveam schema or-ganizării flagrantului precisă ca o formulă ma-te-matică pentru că la atât a fost redus destinul adolescentului fumător ocazional de
Polițist, dubitativ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7163_a_8488]