166 matches
-
utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte operaționale de urbanism, integrarea datelor urbane în amenajarea teritoriului, visuri ale unei noi urbanități; întâlnirea acestor nivele de intenție și de intervenție are o poveste alambicată din care se poate desprinde cum și-a lărgit statul prerogativele. Încrezător în știința sa, acesta revendica dreptul de a fi actorul capabil să confere coerență multiplicității acțiunilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ei urban, să facă să revină în centrul orașului clasele mijlocii și superioare. Miza este aceea de a pune în valoare patrimoniul urban, care constituie un ingredient esențial al imaginii de marcă a unui oraș. Metropola difuzează o imagine a urbanității ("aerul orașului te face liber") care poate trece imediat drept miraj în ochii unei populații periurbane confruntate cu problema transportului, care stă departe de servicii și de slujbă etc. Cu siguranță, periurbanul rămâne un spațiu social complex, unde se află
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ville épar-pillée, Paris, Le Seuil, 1976. 205 Geneviève Dubois-Taine și Yves Chalas, La ville émergente, La Tour d'Aigues, Éd. de l'Aube, 1997. 206 Pentru o punere în gardă față de efectele dezastruoase ale dezvoltării pavilionare masive asupra sociabilității și urbanității, cf. Raymond Passant, Banlieue de Banlieue, Paris, Ramsy, 1986. 207 B. Oudin, op. cit., 1972, p. 204. 208 Ibid., p. 241. 209 H. Lefebvre, op. cit., 2001 (1970), pp. 220-221. 210 Pierre George, în Les politiques urbaines françaises depuis 1945, Bulletin de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Arhitectură și Patrimoniu din cadrul ministerului francez al culturii și comunicațiilor, începând cu anul 1998. Studiile reunite în volum sunt grupate în cinci capitole tematice: 1) Spațiile intermediare; 2) Incertitudinile rezidențializării (fr. de la residentialisation); 3) Viață și rezidență - ordine, calm și urbanitate; 4) Practici de coabitare și civilitate și 5) Gestionarea spațiilor comune. În continuare ne vom opri doar asupra temei „spațiilor intermediare”, pe care o considerăm de actualitate și interes, în același timp, inclusiv pentru spațiul urban românesc în plină expansiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
privat” (locuirea). Accentul pus pe acesta din urmă a contribuit, între altele, la clarificarea conceptului habitat pavilionar. Dar, observă Moley, actuala conjunctură de gestiune și securitate împiedică o astfel de deschidere către celălalt. Spațiile care se pretau unui discurs de urbanitate fac loc unei limitări a rezidențializării. De aici și întrebarea sintetizată de noi: Cât de dispus este astăzi locuitorul urbanului, fie el și de la periferia structurată pavilionar? Pentru Eric Charmes, autorul studiului Între deschidere și închidere: relația cu celălalt în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
vertical, toleranța e un exercițiu eliberator, se ia după acel divin care lasă în urma sa diversitatea imperfectă a lumii și, lăsînd-o în urmă, îi dă realitate relativă. Sfera politicii e întemeiată pe principiul moderației și al legalității. Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță. Practicăm zi de zi, la tot pasul, o autolimitare devenită pentru noi omniprezentă și banală. Asistăm la excesele ei care tind spre autodesființare în ideologia corectitudinii politice. Ne indignăm sau ne îngrijorăm cînd fundamentalisme religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
City (1919), �n nordul Londrei, s�nt primele aplică?îi ale modelului urban ?i ale condi?iilor financiare prev?zute de Howard. �n cetatea-gr?din?, nu exist? efecte spectaculoase; arhitectură tradi?ional? (forme ?i materiale) asigur? confortul, intimitatea, varietatea ?i urbanitatea. Teoretizat pornind de la �periferii-gr?dini� (Bedford Park, �n apropiere de Londra, 1875, Godwin ?i Shaw, arhitec?i) ?i de la cet?-?ile-gr?dini muncitore?ți de �ntreprinderi (Port Sunlight a societ??îi Lever, 1888), modelul lui Howard se r?sp�n-
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
reconstruirea oră?ului Maubeuge (1945) o viziune general? ?i o tipologie echilibr�nd func?ionalism ?i adaptare la sit. �n ??rile de Jos, J. H. Van den Broek ?i J. B. Bakema (1914-1981) reu?esc un spa?iu plin de urbanitate pentru stradă comercial? Lijnbaan (1952-1954), �n centrul Rotterdam-ului, a c?rei reconstruire este planificat? de C. Van Traa �n deplin? libertate �n raport cu structura urban? veche. C�ț despre Le Corbusier, el proiecteaz? pentru Saint-Di�, distrus pe trei sferturi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
infrastructură sau cu o structură cu calitatea de Bigness - o intenție de a Înlocui lumea cu niște mega-structuri, proiectate ca fragmente de oraș, nu ca obiecte urmând principiile proiectării de arhitectură. În loc să privească potențialul sprawl-ului drept sursă pentru o nouă urbanitate, Koolhaas Îl Înlocuiește cu varianta sa idealizată. Structura pe care o propune este independentă de miezul istoric, poate exploata „condiția de tabula-rasa―, permite o varietate mare de funcțiuni și nu este constrânsă de nicio tramă, pentru că nu face parte dintr-
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic." Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e o îndeletnicire de critică; a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o simțire lezată căutând refugiu în atitudinea formală impecabilă." Calofilul Vladimir Streinu îi place mai puțin lui Gh. Grigurcu în "! De gustibus! Reținem însă însușirile stilistice ale acestei critici de o intransigență indiscutabilă, consumată fericit în spațiul luminos al desăvârșitei urbanități. Unul din cei mai talentați critici români contemporani - l-am numit pe Lucian Raicu - a scris rânduri deosebit de pătrunzătoare despre autorul Paginilor de critică literară. În viziunea sa, Vladimir Streinu este un criticartist: "Dezgustul de improprietate, refuzul beției de cuvinte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
vertical, toleranța e un exercițiu eliberator, se ia după acel divin care lasă în urma sa diversitatea imperfectă a lumii și, lăsînd-o în urmă, îi dă realitate relativă. Sfera politicii e întemeiată pe principiul moderației și al legalității. Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță. Practicăm zi de zi, la tot pasul, o autolimitare devenită pentru noi omniprezentă și banală. Asistăm la excesele ei care tind spre autodesființare în ideologia corectitudinii politice. Ne indignăm sau ne îngrijorăm cînd fundamentalisme religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a-și exprima motivele pentru care preferă să poarte șosete de mătase decât șosete de bumbac, fie acesta și extrem de atent mercerizat. Restul doctrinei politico-economice reprezentate de Domnia-sa a rămas de nedescifrat în spatele unui discurs anodin, dar de o urbanitate exemplară. Tocmai încercam să înțeleg cum vor interacționa urbanitatea dlui Tăriceanu cu suburbanitatea dlui Băsescu, când a și apărut un prim răspuns sub forma ratei unice de impozitare susținută cu un entuziasm ciudat și de un populist frenetic și de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
șosete de mătase decât șosete de bumbac, fie acesta și extrem de atent mercerizat. Restul doctrinei politico-economice reprezentate de Domnia-sa a rămas de nedescifrat în spatele unui discurs anodin, dar de o urbanitate exemplară. Tocmai încercam să înțeleg cum vor interacționa urbanitatea dlui Tăriceanu cu suburbanitatea dlui Băsescu, când a și apărut un prim răspuns sub forma ratei unice de impozitare susținută cu un entuziasm ciudat și de un populist frenetic și de un liberal cu ștaif. Încă înainte de alegeri, taberele politice
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se realiza și o emancipare culturală corespunzătoare, încît urbanizarea și industrializarea nu au însemnat și un salt semnificativ sub aspectul civilizației. Faptul că urbanitatea reprezintă un criteriu de evaluare a nivelului de civilizație este atestat nu numai de nivelul de existență, ci și de aspecte de conștiință, între care și aprecierea în cazul ocupării unor teritorii străine. Fără îndoială, orice expansiune imperială produce suferință
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ce coboară spre el și promovează îndeosebi pictura figurii ascetice, împreună cu un stil arhitectonic care să sugereze umilința și abolirea curaju-lui de a depăși condiția pămîntească. Estul ortodox, în afara zonei de coastă grecești, avea și trăsătura unui grad scăzut de urbanitate, iar întreruperea contactelor cu Occidentul datorată Schismei a însemnat și oprirea unei influențări în sensul vieții urbane. Astfel, est-europenii, deși mai aproape geografic de spațiul în care vechile popoare ale Asiei Mici își întemeiaseră organizarea statală pe orașe, au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poată pune bază. Dacă însă orășeanul becisnic și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că el nu părea un om al locului și deseori maimuțărea comportări străine, aceasta nu trebuia să inducă totuși ideea evitării urbanității și urbanizării, prin rămînerea la nivelul ruralității ancestrale, căci aceasta înseamnă comoditate și, ca atare, tocmai anularea manifestării energiei. Așadar, recunoașterea forței țăranului român nu poate înlătura observarea progresului imperceptibil al existenței acestuia și o anumită rezistență a lui la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
l-o fi furat oare Genialul Grecotei? A doua la mână: Alexandru George, polemizând cu Iorgulescul "Marii trăncăneli", căuta să evidențieze părțile bune ale lumii caragialiene. De exemplu, pornind de la frecvența faticului "Mă înțelegi?", reliefa dorința de comunicare, nevoia dialogică, urbanitatea respectivelor personagii. Proprii mei studenți, cărora le dam în relectură "Două loturi", prin 1996, regăseau acolo toate grijile insului trăitor în societatea deschisă, bașca atracția pentru unul din cele patru tipuri de jocuri recenzate de Roger Caillois, regentate de Stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și plină de viață. Mă întreabă ce citesc, în dorința de a închega un minim de comunicare, așa cum cred că a învățat ea la seminariile plătite de marea companie de comunicații mobile. Îi arăt cartea lui Teodor Baconski, Eseuri despre urbanitatea credinței. Întâmplător, am utilizat ca semn de carte o bucată de carton dintr-un ambalaj de săpun FA, nu am avut altceva la îndemână. Cu un gest hotărât, vecina mea ia cartea, o răsfoiește puțin indiferentă, nu aruncă o singură
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și pentru faptul că este, în fond, cauza noastră, a tinerilor pe care geniul de Marino îi înjură oral sau în presă (ca în ultimul număr din Gazeta literară) . Ceea ce te rog mult e să apară neaparat în nr.4. Urbanitatea lui este, cred, o lecție pentru A. M. care adoptă o poziție jignitoare în scrisoarea sa. Urmează să-ți scriu pe larg. Mihai Drăgan </citation> (30) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”5 iunie 1968”> Dragă Costel, Îți scriu cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă, onctuoasă a miticismului și explică respingerea inițială a acestui „mize- rabil patriot”, a cărui operă, „cea mai mare parte”, nu reprezenta decât „o infamie la adresa poporului român” . Stau față în față polemic Transilvania vs Muntenia, prima devenind componentă a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu mestecatul placid, șobolani vioi circulând nestigheriți printre botinele doamnelor, oi mânate orb către un țarc, păsări în colivii sau cocoși puși să se lupte. Animalele se află pretutindeni într-o indiferen- țiere care devine manifestă nu atât pentru o urbanitate nedecantată de rural, cât pentru o umanitate nedecantată de reziduurile de animalitate. Ceea ce asigură distincția, suavitatea și serenitatea unui peisaj idilic, este aici expre- sia unui indistincții orduriere. Încercarea de desprindere de această animalitate pe care Mița Baston o intenționează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Caragiale este exclusiv una provincială, sau dacă nu marginală în sensul pe care mahalaua îl conferă acestui termen. Generalizarea, însă, ar trebui relativizată, nu toate personajele caragialiene țin de mahala sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este una precară. În atenția lui Caragiale stă o midlle class în curs de formare, aristocrația locală sau boierimea, marii industriași, marii latifundiari, laolaltă cu marea burghezie lipsesc. Este această midlle class a funcționarilor de tot felul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
telefonul. Pe una dintre interlocutoare, o actriță despre a cărei frumusețe vorbea cu vizibilă plăcere, a invitat-o pentru prânz la Capșa, celebrul loc pentru vedete. Galanteria seniorială găzduia neastâmpărul lui Rică, fante de obor, dar rafinat de lecturi și urbanitate. Am ieșit Împreună. Ne-am oprit la oficiul poștal de pe strada Nikos Beloiannis (numele comandantului comunist grec din timpul războiului civil, condamnat la moarte și executat În 1952). Vroia să se intereseze de ce nu Îi venise pensia la timp. Pensia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
redă ziarului caracterul preponderent cultural, dar atrage asupră-i și adversitatea altora, care îl acuză de autoritarism și de influență nefastă asupra instituțiilor teatrale. În pofida unor asemenea reproșuri, lectura numeroaselor cronici dramatice ale lui F., unde vocația pamfletară nu afectează urbanitatea tonului sau eleganța stilului, comunică o imagine ghidată de obiectivitate și de buna cunoaștere a realității scenice. În materie de creație literară, F. va confirma în foarte mică măsură așteptările. Comitetul de lectură al Teatrului Național din București reține, pentru
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]