297 matches
-
platou și se servesc calde, împreună cu o salată. Budincă de vinete cu ardei copți Ingrediente pentru 6 persoane • 3 vinete (în total 600 g) • 2 ardei grași galbeni, mici • 2 ardei grași roșii, mici • 3 roșii • 2 ouă • 50 g urdă • parmezan ras • busuioc • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 80 min. Conținut caloric: 151 kcal/porție Mod de preparare: Vinetele și ardeii grași se ung cu ulei și se coc 15-20 de minute în cuptorul încins la
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se transferă în strecurătoarea pentru paste și se așază deasupra o greutate, ca să se scurgă mai repede; se păstrează o parte din zeama pe care o lasă. Se amestecă pulpa de vânătă cu o treime din cantitatea de roșii, ouăle, urda, 30 g de parmezan ras, 3 foi de busuioc tocate, sare și piper. Separat, se amestecă o lingură din zeama vinetelor cu 3 linguri de ulei de măsline, sare, piper, busuioc și bucățile de roșie rămase. Ardeii copți se curăță
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de curry. Un sfat în plus Dacă regimul alimentar pe care îl urmați include și alimente de origine animală, această salată poate fi o garnitură excelentă pentru ouă prăjite sau ochiuri dietetice ori pentru un cocteil de brânzeturi precum mozzarella, urdă și telemea. De asemenea, salata poate fi îmbogățită cu rondele de ou fiert și prezentată ca fel principal. Minitarte cu țelină și spanac Ingrediente pentru 4 persoane • 600 g țelină • 450 g spanac fiert și scurs • 100 g caș dulce
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Legume crude în castronașe de năut Bucătăria vegetariană: Uleiul și oțetul: condimente naturale și ingrediente de bază pentru conserve Brioșe cu măsline și salată verde Roșii umplute cu orez negru Budincă de anghinare cu legume marinate Budincă de năut cu urdă Budincă de vinete cu busuioc Frigărui japoneze Ștrudel de legume Tartă din bruschete de pâine prăjită Minitarte din pâine și lăptuci Salată cu patru sosuri Legume în coșulețe duchesse Pateuri vol-au-vent cu măsline Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Bucătăria
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
prăjită Crutoane de mămăligă cu fasole și ceapă Bruschete cu cremă de fasole Chiftele cu vinete Legume în gelatină Legume crude în castronașe de năut Roșii umplute cu orez negru Budincă de anghinare cu legume marinate Budincă de năut cu urdă Frigărui japoneze Tartă din pâine prăjită Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Salate Anghinare, cicoare și ceapă franțuzească în sos de portocale Salată de crudități cu năut și portocale Salată verde cu bruschete picante Salată cu portocale și cocos Cocktail
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
rece de năut și crudități Anghinare cu năut și stafide Legume crude în castronașe de năut Ciorbă de ciuperci cu năut Ciorbă de legume cu găluște de cartofi Pârjoale cu năut Ravioli cu năut și ciuperci Budincă de năut cu urdă Făină de năut Clătite din năut cu garnitură de legume Cremă de legume cu biscuiți de năut Castravete Bruschete fantezie Gazpacho cu legume coapte pe grătar Tartă de legume cu sos vinegretă Măzăriche Supă de măzăriche Cicoare Salată de andive
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu patru sosuri Ridichi Salată de crudități cu cașcaval Salată cu patru sosuri Tartă de legume cu sos vinegretă Coacăze Fructe în cremă de coacăze Salată de lăptuci și andive cu țelină și coacăze negre Găluște de orez cu fructe Urdă Rulouri cu anghinare Salată de orz cu păstăi verzi Ravioli vegetariene Budincă de năut cu urdă Budincă de vinete cu ardei copți Sufleu de legume Ștrudel cu lăptuci sălbatice Tartă sărată cu cardon Tartă sărată cu sfeclă și migdale Orez
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu sos vinegretă Coacăze Fructe în cremă de coacăze Salată de lăptuci și andive cu țelină și coacăze negre Găluște de orez cu fructe Urdă Rulouri cu anghinare Salată de orz cu păstăi verzi Ravioli vegetariene Budincă de năut cu urdă Budincă de vinete cu ardei copți Sufleu de legume Ștrudel cu lăptuci sălbatice Tartă sărată cu cardon Tartă sărată cu sfeclă și migdale Orez Supă de praz cu orez Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Găluște de orez
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cartofi Rondele de dovlecei cu ouă de prepeliță Struguri Salată macedonia în cușcă de aluat fraged Stafide Sos dulce-acrișor cu ardei grași Crochete de cartofi Anghinare cu năut și stafide Salată de orz cu păstăi verzi Budincă de năut cu urdă Volovane (pateuri vol-au-vent) Pateuri vol-au-vent cu legume și măsline Iaurt Bărcuțe cu iaurt și înghețată Salată de fructe cu cremă de iaurt Cremă de vinete cu iaurt Salată de crudități cu cașcaval Șofran Cartofi înăbușiți în lapte de cocos Ghimbir
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
care comercializau limonadă, gogoși, „șampanică”, bragă sau „rahat cu apă rece”. Nu exista aproape nicio ramură alimentară care să nu aibă sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit, urdă, brânză de vaci, până la găini, pește, miel gras etc. Toți negustorii ambulanți se luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1 lingură de muștar, 1 linguriță de sos englezesc și 1 linguriță de oțet. Amestecați bine, apoi Încorporați 4 linguri de ulei de măsline turnat În fir subțire. Adăugați zeama de la 1 lămâie. Umpleți roșiile cu acest preparat. Roșii cu urdă Preîncălziți cuptorul la 220°C (termostatul la 7Ă. Spălați 2 roșii mari și frumoase. Tăiați-le În două și scobiți-le, recuperând pulpa. Sărați interiorul și lăsați-le să se scurgă pe un grătar. Căliți pulpa de tomate 5 minute
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
tomate 5 minute Într-o tigaie cu ulei de măsline. Sărați, piperați și turnați-o Într-un vas de copt. Separați un albuș de gălbenuș și bateți-l spumă, adăugând un praf de sare. Amestecați gălbenușul cu 120 grame de urdă, 1 linguriță de ulei de măsline, 1 linguriță de arpagic proaspăt tocat, sare și piper. Încorporați delicat spuma de albuș. Umpleți jumătățile de roșii cu amestecul preparat și așezați-le Într-un vas de copt. Coaceți În cuptor 25 minute
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
17); aliment (16); albă (14); oi (14); mîncare (13); telemea (13); mămăligă (11); capră (8); topită (8); bună (7); foame (7); de oaie (7); plăcinte (7); șoarece (7); burduf (6); mucegai (6); smîntînă (6); cioban (5); gustoasă (5); hrană (5); urdă (5); gustos (4); miros (4); plăcintă (4); țară (4); de vacă (4); vaci (4); zer (4); pîine (3); produs (3); roșii (3); sare (3); sănătate (3); vaca (3); acru (2); bio (2); de burduf (2); calciu (2); coș (2); mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fapt un bordei de patru metri pe patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a devenit nevastă. Ciubucă Dumitru, zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla, au fost Petru, Ionuț și Sâia. Acesta, sau feciorul lui, Petru au avut cândva casă În Poiana Făgetului, fiind pădurar. Se spune că acolo
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Încălzea și În zona alpină. Până prin octombrie lâna trebuia să crească la loc, pentru că fără această blană oile nu puteau ierna. Spălatul și uscatul lânii se făcea Încă din timpul verii. Acum ciobanii rânduiau familiile să și ia brânza și urda care li se cuvenea (șase kilograme de brânză și un kilogram de urdă de fiecare oaie). Pusă În bărbânțe (putini) câte șaptezeci-optzeci kilograme, ea asigura o parte din hrana familiei până la Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru că fără această blană oile nu puteau ierna. Spălatul și uscatul lânii se făcea Încă din timpul verii. Acum ciobanii rânduiau familiile să și ia brânza și urda care li se cuvenea (șase kilograme de brânză și un kilogram de urdă de fiecare oaie). Pusă În bărbânțe (putini) câte șaptezeci-optzeci kilograme, ea asigura o parte din hrana familiei până la Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei culegeau porumbul, fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
e.bo.; L5TXCXU7RXNX, Magnocaricion, Molinietalia, Arrhenatheretalia, Alnion incanae, Al., Me., Tx. -Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek ssp. arenosa (Frigurele) - T.-HT., H., Eur. centr. Frecv., z.silvost. e.bo., L9TXC3U4R6N2; Potentillion caulescentis, Thlaspietea, Arrhenatheretalia -Cardaria draba (L.) Desv. (Lepidium draba L.) (Urda vacii) - H., Euras.-medit. Comună, z.step.-se.go.; L8T7C7U3R8N4; Stellarietea mediae, Convolvulo - Agropyrion, Onopordetalia, Caucalidion, Sisymbrion *Dentaria bulbifera L. (Colțișor) - G., Eur. Centr. Comună, z.silvost.-se.fa.; L3T5C4U5R7N6; Fagetalia -Dentaria glandulosa Waldst. et Kit. (Cardamine glanduligera O. Schwarz
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în care cel puțin un formant este romînesc: Valevoda, Karatzovale, Bisani (Visani), Kopatsi, Luncari, Saita, Sonlovon, Spatovo, Mera. În Bulgaria este de notorietate muntele Vakarel. N. Drăganu a identificat în documentele medievale latinești sau maghiare toponime probabil romînești în Panonia: Urda, Bacs, Chonta, Csut, Gyála, Kajasza, Kapusa, Kopacs, Vaja, Bovár, Keczel, Szor, Tolna, Kelba, Furkó, Murga, Pula, Szak, Szaka, Bóly, Karacsond, Ruppa, Valenovez, Szemenye, Bonnya, Csicsal, Kornisevcz, Mosayfolna, Radulfalva, Rosincz, Usuricz, Vlach, Marcoczel, Moninchel, Mosa, Muszt, Sztupan, Flóra, Tunata, Káld, Dromoly
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor Gorj și Vîlcea, există mai multe pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii, Latorița de Jos, Latorița de Sus, Latorița Mică, Latorița Urdelor), pe care localnicii le mai numesc și Lotrița. Pentru acestea s-a propus ca etimon magh. lator, „hoț“, fără a avea atestată baza nediminutivată, care ar putea fi *Lator (așadar masculin de la care s-ar fi format un derivat feminin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cuvintele păstorești împrumutate de alte limbi, cel mai răspândit este brânză, care există în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată, mioară, mocan, putină, urdă, vătui. Din alte domenii, foarte răspândit este mămăligă, prezent în unsprezece limbi (bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană). În bulgară, s-au împrumutat însă din română și mulți termeni de cultură modernă (abonament, album, ambulanță
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei la români” (Slf., p. 188-230) Hasdeu împarte cuvintele aferente acestei sfere semantice în două grupe: dacice și latine. Despre cele din prima grupă (cioban, baci, stână, urdă, brânză) spune că sunt „vestigii lexicale din dialectul tracic cisdanubian”, fără să precizeze cum au putut pătrunde aceste cuvinte în limba latinilor izolați în munți până după secolul al optulea, spațiul pe care s-ar fi răspândit ulterior fiind ocupat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tracă. Cf. a sta, stare, stat, stană, stog, stâlp, stejar, steag etc. Pentru a ajunge la această concluzie este necesar să se recunoască limbii române constituirea pe fond tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
țese, 132 a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi, 134 uzi, 68 valah, 52 valet, 186 vasal, 74 Vasca, 57 Vaslui, 57 Vașcău, 57 vatră, 43 Văcăști, 57 Văculești, 57 a vărsa, 103 Văsoaia, 57 Văsui, 57 vânat, 97 vârcă, 69 a vârî, 136
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de bază ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept exemplu, neaoșa noastră „mămăligă pe pături“ (straturi de mămăligă în alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]