295 matches
-
1965) Timișoara, Al. CFR nr. 12 țel. 225657 17234 TUDOR ION (n. 1975) Timișoara, str. Martir Vasile Balmuș nr. 15 ap. 19 țel. 285933 092460581 4297 TUDOSESCU GHEORGHE (n. 1937) Timișoara, Str. Mugurilor nr. 2 ap. 22 țel. 197921 4300 URDA IOSIF (n. 1925) Timișoara, Str. Intrarea Doinei nr. 9 sc. D ap. 5 țel. 434719 15451 VALDMAN ILDICO (n. 1958) Timișoara, str. Constantin Noica bl. 10, ap. 11 țel. 198991 8129 VELCIOV ILDIKO (n. 1961) Timișoara, Str. Livia nr. 137
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
(DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la ). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii. străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o "șosea de creastă", trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m). Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
Sebeș numai până la Lacul Oașa. Șoseaua a fost dată parțial în circulație în 2010. Lucrările au încetat în 2013, o dată cu declararea insolvenței firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR. Astfel, traseul tronsonului de gol alpin (Rânca-Obârșia Lotrului), care trece prin Pasul Urdele și Pasul Muntinu, a fost în întregime rectificat, lărgit și s-a așternut stratul de binder (lipsesc straturile de asfalt de uzură), dar nu s-au finalizat lucrările la rigolele de preluare a apelor de pe versanți și la instalarea elementelor
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
Horj (52, Alexandru Mazilu), Mihai Simoniak, Ștefan Cut, Alexandru Augustin, Ionuț Pop, Daniel Tomoiagă, Andrei Vlășan, Attila Piroska, Gheorghe Mihali, Ionuț Smical (82, Traian Mâț). Antrenor: Ioan Tomoiagă. Nu au evoluat: Ioan Timiș, Toader Horj, Florin Tomoiagă, Vasile Hojda, Ion Urda. În ediția 2012-2013, echipa are ca obiectiv clasarea pe locul I și participarea la barajul de promovare în divizia C. În prezent, la conducerea echipei se află Ioan Tomoiagă (Jan), care este și profesor de sport la școala din localitate
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
în chip de udătură, insuflîndu-le tuturor darul dumnezeiesc al suptului. Demult am bănuit în adevăr că roșii ar fi având parte la crearea universului; dar că unul dintre ei e chiar Dumnezelea, închinat de neamul lui Fundescu în biserică de urdă, asta n-am știut-o încă. A ieșit la maidan și Dumnezelea ciurarilor. D-lor, zice Preaosfinția Sa nea Chițu, ridicîndu-mă acolo unde prevăzusem că am să mă ridic, am văzut aceasta ca prin un apocalips, prin o revelațiune ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
corespunzătoare acestora. Scrieți pe foaia de răspuns asocierile dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B. A B 1. brânzeturi opărite (cașcavaluri) a. brânza de burduf, b rânza în coajă de brad 2. brânzeturi frământate b. urdă, caș, brânză proaspătă de vacă 3. brânzeturi fermentate și maturate în saramură c. moi cu mucegaiuri, semitari și tari 4. brânzeturi proaspete d. telemea 5. brânzeturi fermentate și maturate e. cu pastă tare, semitare, moale 6. brânzeuri topite Subiectul IV
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
însușirea de către elevii din gimnaziu a unor elemente ale vocabularului științific, RPed, 37, nr. l, 1988, 49-52 [cu 4 tab. și l sch.]. [177] ȚEGHIU, LIVIU, Elemente de compunere de origine greco-latină în terminologia medicală, DMod, 3, 1988, 124-129. [178] URDĂ, GABRIELA, Metodă activă de învățare, Tribșc, 17, nr. 309, 1988, 4 [jocul didactic pentru dezvoltarea vorbirii la clasa I.] [179] VAIDA, ȘARLOTA, Modalități de însușire a sistemului gramatical al limbii române și de formare și consolidare a deprinderilor de scriere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în care cel puțin un formant este romînesc: Valevoda, Karatzovale, Bisani (Visani), Kopatsi, Luncari, Saita, Sonlovon, Spatovo, Mera. În Bulgaria este de notorietate muntele Vakarel. N. Drăganu a identificat în documentele medievale latinești sau maghiare toponime probabil romînești în Panonia: Urda, Bacs, Chonta, Csut, Gyála, Kajasza, Kapusa, Kopacs, Vaja, Bovár, Keczel, Szor, Tolna, Kelba, Furkó, Murga, Pula, Szak, Szaka, Bóly, Karacsond, Ruppa, Valenovez, Szemenye, Bonnya, Csicsal, Kornisevcz, Mosayfolna, Radulfalva, Rosincz, Usuricz, Vlach, Marcoczel, Moninchel, Mosa, Muszt, Sztupan, Flóra, Tunata, Káld, Dromoly
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor Gorj și Vîlcea, există mai multe pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii, Latorița de Jos, Latorița de Sus, Latorița Mică, Latorița Urdelor), pe care localnicii le mai numesc și Lotrița. Pentru acestea s-a propus ca etimon magh. lator, „hoț“, fără a avea atestată baza nediminutivată, care ar putea fi *Lator (așadar masculin de la care s-ar fi format un derivat feminin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste, Émile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, vol. I. Economia, vol. ÎI. Vocabularul rudeniei
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
panorame (comèdii, capul vorbitor, copilul cu trei picioare, paiațe, maimuțe etc.), Întreceri (Încercarea puterii), tombole, teatru de păpuși („«Vasilache»”) - dar mai ales mâncare (turtă dulce, Înghețată de vanilie, fleici, mere, ciucalată, acadele, smochine, alune prăjite, fisticuri, „Țâri - sardele - lămâi - brânză - urdă - cașcaval - slănină” etc.) și băutură (bragă, bere, pelin etc. ). Și peste toate - chefuri! În noaptea instaurării efemerei Republici de la Ploiești, după o Întrecere dreaptă În ale băuturii (se joacă la chilometru În salonul unui hotel), Într-o grădină de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt pâinea. înfierbânta cuptorul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care comercializau limonadă, gogoși, „șampanică”, bragă sau „rahat cu apă rece”. Nu exista aproape nicio ramură alimentară care să nu aibă sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit, urdă, brânză de vaci, până la găini, pește, miel gras etc. Toți negustorii ambulanți se luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul modern îl regăsim și în lirica lui Barbu, în opera După melci. În aparență un text pentru copii, prin atmosfera ludică și prin limbajul colocvial
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
2 5%); o serumalbumine (0,7-1,3%); o imunoglobuline (1-4%); o fracțiunea proteozo-peptone (1,7-6,0%). După coagularea laptelui, proteinele serice trec în zer; prin încălzirea zerului la temperaturi de peste +70 °C, alfa-lactalbuminele precipită sub formă de fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile cu care se traversa apa Prutului erau din lemn. în domeniul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare a vecinătății cu popoare de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
coace 6 minute în cuptorul încins la 200°C, până când se topește brânza. Se răstornă fiecare budincă pe o farfurie, se asezonează cu marinata de legume, frunze de hasmațuchi, piper proaspăt măcinat și se servește imediat. Budincă de năut cu urdă Ingrediente pentru 4 persoane • 250 g năut fiert • 200 g urdă • 50 g srafide • salată verde • parmezan ras • usturoi • pătrunjel • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 256 kcal/porție Fără ouă Mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
topește brânza. Se răstornă fiecare budincă pe o farfurie, se asezonează cu marinata de legume, frunze de hasmațuchi, piper proaspăt măcinat și se servește imediat. Budincă de năut cu urdă Ingrediente pentru 4 persoane • 250 g năut fiert • 200 g urdă • 50 g srafide • salată verde • parmezan ras • usturoi • pătrunjel • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 256 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Stafidele se pun la înmuiat în apă călduță. Năutul fiert
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
o lingură de parmezan ras, sare, piper și puțin ulei de măsline, până când se obține un piure dens, care se așază pe o farfurie întinsă, să se răcească. După ce s-a răcit, se împarte în 12 forme mici pentru budincă. Urda se încălzește într-o cratiță antiaderentă, se sărează și se pipărează. Stafidele se storc și se toacă împreună cu o jumătate de cățel de usturoi și câteva fire de pătrunjel, apoi se încălzesc în puțin ulei de măsline, fără a se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se storc și se toacă împreună cu o jumătate de cățel de usturoi și câteva fire de pătrunjel, apoi se încălzesc în puțin ulei de măsline, fără a se căli. Se răstoarnă pe fiecare farfurie câte 3 budinci, se ornează cu urdă și cu frunze mici de salată verde, se toarnă deasupra uleiul de măsline cald, aromatizat cu stafide și condimente, apoi se servește. Budincă de vinete cu busuioc Ingrediente pentru 4 persoane • 250 g vinete • un ardei gras roșu • 2 ouă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cașcavalul și măslinele tăiate rondele. Se umplu roșiile cu această compoziție, se așază deasupra căpăcelele și se servesc. Rulouri cu anghinare Ingrediente pentru 6 persoane • un sul de foi de aluat subțire (Pasta fillo) • 7 bucăți de anghinare • 150 g urdă tare • parmezan ras • coriandru măcinat • unt • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 209 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Anghinarea se curăță de frunzele exterioare tari și de nervuri, apoi se taie
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
trei sferturi cu piureul de cartofi și se ornează cu feliile de mânătărci păstrate deoparte. Se coc aproximativ 25 de minute în cuptorul încins la 200°C și se servesc imediat. Sufleu de legume Ingrediente pentru 6 persoane • 300 g urdă de oaie • 6 ouă • 200 ml lapte • 40 g unt, plus cantitatea necesară pentru uns tava • 40 g făină albă • 30 g legume curățate (morcovi și dovlecei) • caș de vacă • busuioc • nucșoară • sare • pesmet pentru tapetat tava Timp de preparare
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]