160 matches
-
aflau: „patru candele mari de argintu, o căndeluță tij de argintu, un potiriu de argintu, un discos de argintu, o lingură de argintu, o cruce ferecată cu auru și cu mărgărintari, un policandru de aramă, 2 sfeșnice de aramă, 2 urice cu cutii de argintu, tij pentru anaforă, o candilă mică, tij de argintu la mir, o Evanghelie ferecată cu argintu”. „Cum se vede treaba, acest binefăcător nu era unul oarecare! Era <cuprins>, cum se spune” - mă bătea gândul. Apoi, dintr-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că biserica Bârnovei a fost începută de Miron Barnovschi voievod înainte de 1629, anul mazilirii sale. Bucuria de a o sfârși îi revine însă lui Istratie Dabija voievod, care mântuiește înălțarea bisericii între anii 1661-1665. Lucrurile devin mai limpezi dacă citim uricul lui Miron Barnovschi voievod din 11 noiembrie 1628 (7137), care lămurește anul zidirii bisericii: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod... Iată a venit înaintea domniei mele, Dima cămăraș (călăraș) de łarigrad... și a vândut dreapta sa ocină... care a avut-o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iași și în Moldova. N-am să uit, părinte. Și nici răbdarea de înger cu care m-ai ascultat... Rabdarea face parte din însăși ființa unui monah... Nu mai prejos a fost și răbdarea ta în a studia hrisoavele, zapisele, uricele și câte altele cuprinse în documente... Eu cred că la mine răbdarea e pe ultimul loc. În față stau dragostea pentru istorie și curiozitatea... Frumoasă și trainică îmbinare... După ultimul cuvânt privirea bătrânului a alunecat spre cărarea dinspre poiană. Apoi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
economice cu cea politică. La aceasta am adăugat anterior ipoteza că egalitarismul și instituționalizarea sa profundă au fost susținute și de scopul și organizarea militară a acestor teritorii. Scopurile militare ale Vrancei apar atât în mitul fondator, cât și în uricul de împroprietărire (mai exact, de întărire a proprietății) despre care se relatează că ar fi fost emis de Ștefan cel Mare. În al doilea rând, cele trei obști contemporane notate de Dimitrie Cantemir sunt situate la granițele Moldovei, în nord
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
servind de pivot pentru cultura germană în locul Universităților din Galiția, care fură polonizate”. Menirea noii universități era să constituie o fortăreață culturală germană la răsărit de fortărețele polono - maghiare de la Liov și Cluj. Astfel, la 30 septembrie 1875, Împăratul semnează uricul de fundație a noii Universități, unde, printre altele, se spune: „Noi, Francisc Iosif, din grația lui Dumnezeu împărat al Austriei, rege apostolic al Ungariei [...]. În grija sa pentru interesele publice, Parlamentul...și-a dat asentimentul la proiectul de lege pentru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan. Din păcate, acest monument nu a rezistat vitregiilor istoriei, fiind demolat în vara anului 1940 de trupele sovietice, reamplasat pe soclu, în martie 1944 ca să fie din nou demolat mai târziu, păstrându- se doar uricul de fundație, semnat fiind, printre alții, și de Mitropolitul Nectarie. Un alt eveniment semnificant la care mitropolitul Nectarie Cotlarciuc a participat, a fost slujba de investire a lui Miron Cristea ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, căci la 1 noiembrie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Nu, slăvite Rex! Este Târgul cel Frumos... De acolo și până la Iași ar mai fi încă o zi bună de marș întins pentru pedestrime. Oștirea ar trebui odihnită înainte de bătălia pentru izgonirea slugarnicului către păgâni răzaș Constantin... care pune pe urice sigiliul de pe deget în loc de semnătură și care numai sabia știe mânui. Și nici în Turculeți să n-ai încredere, și nici în Davidel, că toți îs nestatornici și schimbători ca vremea pe timp de toamnă ca aiasta. Că și numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înfățișare și zicere a vorbelor. Că noi avem îndreptări încă de la Dragoș și Bogdan cum că aista-i loc voievodal, care, odată cu democrația, a devenit bun al poporului. Dar nu se poate, măi celovecule! Că documentele mele fac trimitere la uricele scrise ale lui Petru Voievod Mușatin care a avut stolița la Sirete și cunoștea holmul de la Ruina mai bine decât înaintașii care nici nu l-au văzut. Dacă-i vorba de înaintași, atunci află că tot Zozuleacii mei au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care înainte de acești ani a fost dată de sfântrăposatul domn Petru voievod ca metoh sfintei mănăstiri Zograf...Și despre toate au arătat,înaintea domniei mele, și uricul de la Petru voiavod...și la aceasta și domnia mea m-am aflat... fiind noi atunci pe lângă domnia sa unul dintre cei dintâi sfetnici...fiindcă și noi am văzut că și Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
frica aceluiași padișah, care s-ar fi răzbunat pentru moartea lui Skimni-Aga, trimis asupra Iașilor tocmai să-l prindă pe el, trădătorul care se aliase cu leșii.” De ce ai amintit de acest domn, părinte? „Citește cu luare aminte suretul de pe uricul lui Gașpar Grațiani din 12 aprilie 7128 (1620), tradus de „Pisah Grigoraș sin Vasile uricariul de pe sârbie românește, let 7235 (1727), februarie 28.” și te vei dumiri.” Așa am să fac, părinte. Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ieremiei, care vii au fost măriei sale cumpărătură...de la Vasilie pitariul...” Poate pentru că a văzut că m-am aprins prea mult cu viile lui Duca Vodă, bătrânul a ținut să mi atragă luarea aminte: „Ia seama, fiule, la hrisoavele, ispisoacele și uricele pe care le tot muți dintr-un loc în altul. Ia seama, să nu treci cu vederea tocmai peste unul care ne-ar interesa.” „Cum se vede treaba, nu numai eu vreau să aflu ce scrie în cele hârțoage, ci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Am luat aminte, părinte, la toate și iată ce spune vodă despre cei trimiși să hotărnicească ocina mănăstirii Socola: „...au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, pecum scrie uricul de la Petru vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine...” „Eu cred că așa e firesc, fiule. Să cercetezi întâi cele scrise și nescrise și apoi să iei o hotărâre. Asta-i adevărat, sfinția ta. Eu am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a întrebat părintește: Ce-i cu tine, fiule? Ce gânduri te muncesc de n ai hodină? Toată noaptea te-ai zvârcolit în pat ca șarpele pe jeratic și vorbeai, vorbeai mereu. Vorbeai chiar cu mine despre niște hrisoave, ispisoace și urice domnești. Mă întrebai mereu ba de una ba de alta. Te simțeam când bucuros, când trist și spuneai vorbe aspre către unii voievozi sau chiar fețe bisericești. De fiecare dată, însă, mă luai martor, întrebându-mă: „Ce crezi despre asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de Stângăceni, ce să cheamă acmu Pohrebeni, pre Soloneț... și satul Movileni cu hălășteu, în ținutul Iașilor... și un hălășteu, în ținutul Iașilor... cumpărat,... de la Danco și de la surorile lui”... Pe deasupra - se înțelege, că a dat “pre mâna călugărilor” și uricele ce le-a avut pe moșii și de cumpărătură... ― Cam întortocheat acest zapis, fiule, dar cuprinde o avere ce nu e de lepădat. ― Din câte îmi amintesc, părinte, am întâlnit destule mărturii date pentru te miri ce și de către cine
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai”. Apoi, în 1594, când a fost zidită Mănăstirea din Țarină (Aroneanu), Petru Șchiopu voievod plecase de pe tronul Moldovei încă din 1591. Însuși Ieremia Moghila voievod spune că: “Și despre toate au arătat,... și uricul de la Petru (Șchiopu) voievod,... adeverind cele cunoscute,... și la aceasta și domnia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domnia sa (Petru Șchiopu voievod) unul dintre cei dintâi sfetnici”. Mai departe, aflăm cum a fost zidită Mănăstirea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domnia sa (Petru Șchiopu voievod) unul dintre cei dintâi sfetnici”. Mai departe, aflăm cum a fost zidită Mănăstirea din Țarină: “Pentru aceasta, domnia mea, cum am văzut marea lor jalobă și uricul drept și, fiindcă și noi am văzut că și Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Șchiopu) voievod și care a fost dată de domnia sa în mâinile
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și aici sfânta mănăstire să aibă întotdeauna avere din belșug, și din veniturile care se întâmplă să ducă acolo la Sfântul Munte, la sfântul Zugraf, și părinții egumeni care vin de acolo să aibă a face toate întocmirile înscrise în uricul lui Petru voievod”... “A scris la Iași, Dimitruț”. ― Dacă o să mergem mai departe, ai să vezi că Mănăstirii din Țarină nu i-a fost dat să aibă liniște. ― Pentru confirmarea spuselor sfinției tale, părinte, să vedem ce scrie “Io Radul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mei cuconi mănăstirea de la Hlincea a mea pomană și a soțului mieu, a Zotii răpăusatului,... datuo-am, de bunăvoia mea,... cu satul de-acole și cu moara de-acole, și cu o vie în deal la Urșulea, și cu tot ce scrie în uricul svintii mănăstiri... văzând pustiindu-se pomana mea și de unii, și de alții, călugări ce să cheamă c-au ședzut într-acel svânt loc a lui Dumnedzău ș-a lui marelui mucenic Gheorghie, eu m-am milostivit... de o am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tot ce mai are mănăstirea Dealu Mare: “moșiile ei, și locurile de vii, și morile și locurile de moară, și pivnițele, și dughenile, și locurile ce are aici la Iași,... să fie afierosite Sfântului Sava; pentru care și hrisoavele, și uricele , și zapisele, și alte hârtii ale mănăstirii Dealu Mare le-am dat la Sfântul Sava”. Și mai hotărăște “patrierșia sa” ca egumenul de la Sfântul Sava să “meremetisească și s-o păzească,... și toate locurile mănăstirii... să nu poată cel de pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
găsit blestemând? ― Pe “M(i)l(o)stiiu B(o)jiiu, Ghedeon, arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia”, care, la 6 aprilie 1717, scrie: “Facem știre cu această rugă a noastră cui să cade a ști, pentru niște urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii, care m(ănă)stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii, care m(ănă)stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din vlădici, din egumeni, din boieri, din preoți sau orice fel de om ar fi și n-ar mărturisi dreptu, cu frica lui Dumnedzău, sau nu le-ar da, la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de stăpâni privilegiați. În documentele moldovenești, după întemeierea statului, se face o distincție netă între autoritatea cneazului asupra satului, denumită judecie (deoarece cneazul se numește și jude), și stăpânirea boierului, denumită uric, cu privilegiul de imunitate. Atât judecia cât și uricul înseamnă stăpânire feudală, dar prima era stăpânire de fapt, alodială, fără privilegiu, iar a doua era bazată pe privilegiul domnesc. Sunt cazuri în Moldova (târziu, după 1400), când stăpânirea cnezială (judecia) se transformă în stăpânire boierească (uric). În Tara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
labele/ fratele meu, Abele" Mutul Zugrafu desenează mari bătălii într-o suită de tablouri: Podul Înalt, Șălimbăr, Sarmisegetuza și Oituz, și portretele lui Ștefan, al lui Harmăn, al lui Purice și al altor viteji, cu faptele lor eroice "adormite în urice". Astfel, tot ce a fost măreț și nobil a avut rezonanțe în timp, sub forma unor experiențe într-o tradiție de umanitate și umanism. Împreună cu "Cavalerul trac", "Zoosophia" împinge istoria și vechimea poporului român în timpuri imemoriale, lăsându-ne o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai alipit, prin cumpărare, satul Cuciurul-Mic, apoi a treia parte din Românești, de pe Horaiț (Suceava), și mai multe părți din Pomîrla. În timpul lui Aron Vodă, copiii lui Iurașco pîrcălab și-au căpătat întărire pe moștenirea de la mama lor, Tudora. Cu uricul de întărire de la Eremia Movilă (1602, iunie 11) moștenitorii au primit, pe această cale: o treime din Tureatca (partea din mijloc), o treime din satul Stănești (partea din sus) și o treime din Nahoreni (partea din sus)13. La 20
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și o treime din Nahoreni (partea din sus)13. La 20 martie 1623, Ștefan Tomșa voievod a eliberat uric de întărire, "lui Onciu Iurașcovici, fost staroste, și surorii sale Marica, fiica răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]