162 matches
-
1│Bloc de locuințe Str. Aria desfășurată construită = 4.357,05 mp │ │ │Florilor nr. 15, orașul Aria desfășurată construită = 5.411,16 mp │ │ │Florilor nr. 17, orașul 20.1│Bloc de locuințe Str. Aria desfășurată construită = 1.270,69 mp │ │ │Urlătorii nr. 3, orașul 22.1│Bloc de locuințe Str. Valoarea de investiție = 2.174.956,84 lei 23.1│Bloc de locuințe G2 str. Aria desfășurată construită = 3.100,55 mp │ │ │V.I. Popa nr. 9E, 2.438.160,00 lei
HOTĂRÂRE nr. 1.058 din 23 septembrie 2009 (*actualizată*) privind stabilirea regimului juridic al unor locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, construite prin programe de investiţii la nivel naţional şi aflate în administrarea consiliilor locale, precum şi a măsurilor necesare în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, referitoare la administrarea şi vânzarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215623_a_216952]
-
data intrării în vigoare a prezentului ordin, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Cluj, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov, gestionarii fondurilor de vânătoare nr. 32, denumit Săsar, din județul Maramureș, și nr. 22, denumit Urlători, și nr. 45, denumit Dălghiu, din județul Brașov, întocmesc în 3 exemplare fișele fondurilor de vânătoare, iar un exemplar al acestora se depune la Direcția generală păduri din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor. Articolul III Direcția generală păduri din cadrul Ministerului Mediului
ORDIN nr. 2.213 din 9 decembrie 2010 pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228215_a_229544]
-
1│Bloc de locuințe Str. Aria desfășurată construită = 4.357,05 mp │ │ │Florilor nr. 15, orașul Aria desfășurată construită = 5.411,16 mp │ │ │Florilor nr. 17, orașul 20.1│Bloc de locuințe Str. Aria desfășurată construită = 1.270,69 mp │ │ │Urlătorii nr. 3, orașul 22.1│Bloc de locuințe Str. Valoarea de investiție = 2.174.956,84 lei 23.1│Bloc de locuințe G2 str. Aria desfășurată construită = 3.100,55 mp │ │ │V.I. Popa nr. 9E, 2.438.160,00 lei
HOTĂRÂRE nr. 1.058 din 23 septembrie 2009 (*actualizată*) privind stabilirea regimului juridic al unor locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, construite prin programe de investiţii la nivel naţional şi aflate în administrarea consiliilor locale, precum şi a măsurilor necesare în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, referitoare la administrarea şi vânzarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257878_a_259207]
-
aurita (I) =305 Saguin Callithrix flaviceps (I) =305 Saguin cu moț alb Leontopithecus spp. (I) =306 Tamarin Saguinus bicolor (I) Tamarin Saguinus geoffroyi (I) =307 Tamarin Saguinus leucopus (I) Tamarin Saguinus oedipus (I) Tamarin Cebidae Alouatta coibensis (I) =308 Maimuța urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuța urlătoare Alouatta pigra (I) =309 Maimuța urlătoare Ateles geoffroyi frontatus (I) Maimuța agățătoare Ateles geoffroyi panamensis (I) Maimuța agățătoare Brachyteles arachnoides (I) Maimuța păianjen Maimuța agățătoare Cacajao spp. (I) Uakari Callicebus personatus (II) Maimuța săritoare Chiropotes
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
flaviceps (I) =305 Saguin cu moț alb Leontopithecus spp. (I) =306 Tamarin Saguinus bicolor (I) Tamarin Saguinus geoffroyi (I) =307 Tamarin Saguinus leucopus (I) Tamarin Saguinus oedipus (I) Tamarin Cebidae Alouatta coibensis (I) =308 Maimuța urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuța urlătoare Alouatta pigra (I) =309 Maimuța urlătoare Ateles geoffroyi frontatus (I) Maimuța agățătoare Ateles geoffroyi panamensis (I) Maimuța agățătoare Brachyteles arachnoides (I) Maimuța păianjen Maimuța agățătoare Cacajao spp. (I) Uakari Callicebus personatus (II) Maimuța săritoare Chiropotes albinasus (I) Saki pitic Lagothrix
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
alb Leontopithecus spp. (I) =306 Tamarin Saguinus bicolor (I) Tamarin Saguinus geoffroyi (I) =307 Tamarin Saguinus leucopus (I) Tamarin Saguinus oedipus (I) Tamarin Cebidae Alouatta coibensis (I) =308 Maimuța urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuța urlătoare Alouatta pigra (I) =309 Maimuța urlătoare Ateles geoffroyi frontatus (I) Maimuța agățătoare Ateles geoffroyi panamensis (I) Maimuța agățătoare Brachyteles arachnoides (I) Maimuța păianjen Maimuța agățătoare Cacajao spp. (I) Uakari Callicebus personatus (II) Maimuța săritoare Chiropotes albinasus (I) Saki pitic Lagothrix flavicauda (I) Maimuță lânoasă cu coadă
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Callithrix flaviceps (I) = 304 Saguin cu moț alb Leontopithecus spp. (I) = 305 Tamarin Saguinus bicolor (I) Tamarin Saguinus geoffroyi (I) = 306 Tamarin Saguinus leucopus (I) Tamarin Saguinus oedipus (I) Tamarin Cebidae Maimuțe din Lumea Nouă Alouatta coibensis (I) = 307 Maimuță urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuță urlătoare Alouatta pigra (I) = 308 Maimuță urlătoare Ateles geoffroyi frontatus (I) Maimuță agățătoare Ateles geoffroyi panamensis (I) Maimuță agățătoare Brachyteles arachnoides (I) Maimuța-păianjen Cacajao spp. (I) Uakari Callicebus personatus (ÎI) Maimuță săritoare Chiropotes albinasus (I) Saki
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
cu moț alb Leontopithecus spp. (I) = 305 Tamarin Saguinus bicolor (I) Tamarin Saguinus geoffroyi (I) = 306 Tamarin Saguinus leucopus (I) Tamarin Saguinus oedipus (I) Tamarin Cebidae Maimuțe din Lumea Nouă Alouatta coibensis (I) = 307 Maimuță urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuță urlătoare Alouatta pigra (I) = 308 Maimuță urlătoare Ateles geoffroyi frontatus (I) Maimuță agățătoare Ateles geoffroyi panamensis (I) Maimuță agățătoare Brachyteles arachnoides (I) Maimuța-păianjen Cacajao spp. (I) Uakari Callicebus personatus (ÎI) Maimuță săritoare Chiropotes albinasus (I) Saki pitic Lagothrix flavicauda (I) Maimuță
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
305 Tamarin Saguinus bicolor (I) Tamarin Saguinus geoffroyi (I) = 306 Tamarin Saguinus leucopus (I) Tamarin Saguinus oedipus (I) Tamarin Cebidae Maimuțe din Lumea Nouă Alouatta coibensis (I) = 307 Maimuță urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuță urlătoare Alouatta pigra (I) = 308 Maimuță urlătoare Ateles geoffroyi frontatus (I) Maimuță agățătoare Ateles geoffroyi panamensis (I) Maimuță agățătoare Brachyteles arachnoides (I) Maimuța-păianjen Cacajao spp. (I) Uakari Callicebus personatus (ÎI) Maimuță săritoare Chiropotes albinasus (I) Saki pitic Lagothrix flavicauda (I) Maimuță lânoasa cu coada galbenă Saimiri oerstedii
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale și la 2-6 metri în lunca Neajlovului. Comuna Vișina se integrează în specificul climei temperat continentale de tranziție
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
funcționau 3 biserici (una în fiecare sat) și o școală primară cu 76 de elevi la mănăstirea Berca. Pe actualul teritoriu al comunei Berca mai funcționa și comunele Pleșcoi și Gura Aninoasei. Comuna Pleșcoi, cu cătunele Muscelu, Pleșești, Pleșcoi și Urlători (astăzi, Valea Nucului), totalizând 1710 locuitori și fiind reședința plaiurilor unite Pârscov și Slănic ale județului. Comuna Pleșcoi avea două biserici (la Urlători și Pleșcoi) și o școală mixtă cu 102 elevi în anul 1899. Comuna Gura Aninoasei cuprindea satele
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
Berca mai funcționa și comunele Pleșcoi și Gura Aninoasei. Comuna Pleșcoi, cu cătunele Muscelu, Pleșești, Pleșcoi și Urlători (astăzi, Valea Nucului), totalizând 1710 locuitori și fiind reședința plaiurilor unite Pârscov și Slănic ale județului. Comuna Pleșcoi avea două biserici (la Urlători și Pleșcoi) și o școală mixtă cu 102 elevi în anul 1899. Comuna Gura Aninoasei cuprindea satele Băceni, Botanu, Gura Aninoasei (astăzi, Cojanu), Rătești, Țâțârligu și Viforâta, cu 1260 de locuitori. Pe teritoriul acestei comune se afla mănăstirea Rătești, unde
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
vecinătate a cabanei cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare până în apropiere de cantonul Jepi. În continuare, urmează o potecă de legătură marcată cu triunghi roșu până sub Vârful Ciocârlia (2025 m), unde întâlnește drumul marcat cu bandă galbenă ce urmează linia telefonică până la cabana Babele
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare până în apropiere de cantonul Jepi. În continuare, urmează o potecă de legătură marcată cu triunghi roșu până sub Vârful Ciocârlia (2025 m), unde întâlnește drumul marcat cu bandă galbenă ce urmează linia telefonică până la cabana Babele. Durata traseului este
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
este cea mai cunoscută cabană din zonă, ea având o capacitate de 108 locuri de cazare. Din Busteni, drumul de acces către Sfinx este foarte ușor de parcurs, deoarece vom întâlni o potecă marcată cu un triunghi albastru pe vaile "Urlătoarea Mică" și "Urlătoarea Mare" până în apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de vară. Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, în ceea ce privește Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranța despre acces
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
cunoscută cabană din zonă, ea având o capacitate de 108 locuri de cazare. Din Busteni, drumul de acces către Sfinx este foarte ușor de parcurs, deoarece vom întâlni o potecă marcată cu un triunghi albastru pe vaile "Urlătoarea Mică" și "Urlătoarea Mare" până în apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de vară. Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, în ceea ce privește Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranța despre acces relativ simplu, datorită
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
ediția specială): Evadarea din carnavalul ororilor Tic, tac, ai murit! Prins în Bat Wing Hall Experimentele mortale ale dr. Eeek Noaptea în pădurile licantropilor Ferește-te de untul mov de alune! Sub vraja magicianului Blestemul sicriului înfiorător Cavalerul în armura urlătoare Jurnalul unei mumii nebune Adânc în jungla morții Bun venit în muzeul de ceară Urletul duhului malefic Creațiile înfiorătoare ale profesorului Shock Vă rugăm nu hrăniți vampirul Agentul secret bunica Micul magazin de benzi desenate al ororii Atacul dădacei fioroase
Give Yourself Goosebumps () [Corola-website/Science/310809_a_312138]
-
1897 la Peleș datorită unei crize cardiace în timp ce-l îngrijea pe prințul moștenitor Ferdinand bolnav de tifos exantematic. În semn de recunoștință a fost înmormântat pe domeniul regal, pe partea Bucegilor dinspre șoseaua Sinaia - Poiana Țapului, în apropiere de cascada Urlătoarea. Recent, mormântul a fost mutat în parcul localității. Deși viața în România îi era asigurată, având o rentă anuală acordată de regele Carol I, după moartea soțului ei Mite Kremnitz preferă să se întoarcă la Berlin considerând că posibilitățile de
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
la excursii montane. Are o populație de 8.894 locuitori. Orașul se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele și , în Munții Bucegi, pe malurile râului Prahova, unde acesta primește apele afluenților Valea Cerbului, Valea Albă și Urlătoarea. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stațiile Bușteni și Poiana Țapului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bușteni se ridică la de
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
fabricii (1920), anexele gospodărești (1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa esteticianului și filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea Poiana Țapului. Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele. Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există obiective turistice
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
în joc. Corporația "Frumoasă și bestia" servește că principalul cumul de bossi din Metal Gear Solid 4: Membrii ei sunt Laughing Octopus (Caracatiță Zâmbitoare), Raging Raven (Corbul Violent), Crying Wolf (Lupul Plângăcios) și Screaming Mantis (Gândacul -Mantis e un gândac- Urlător). Numele lor de animale fac referire la FOXHOUND din Metal Gear Solid, emoțiile în legătură cu Cobras din MGS3 și armele lor luate de la membrii celulei Dead din MGS2. O analiză mai atentă a lui Screaming Mantis dezvăluie două marionete din precedentele
Metal Gear Solid 4 () [Corola-website/Science/313312_a_314641]
-
forme deosebite: forme de ciuperci (Babele), cap de om (Sfinxul), turnuri, ace și polițe, peșteri (Ialomiței) și chei (Zănoagei, Ghimbarului). Frumusețea peisajului este sporită de culmile abrupte de peste 1000 m dinspre Valea Prahovei, de netezimea platoului Bucegilor și de cascade (Urlătoarea). Altitudinile oscilează între 800 m și 2505 m (vârful Omu), unde este amplasată o stație meteorologică. Parcul cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o importanță deosebită prin frumusetea peisajului și prin interesul științific: Peștera Ialomiței, Peștera
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Dicționarului terminologic și de regionalisme" (DTSR) din 1872, numele cel mai vechi atestat a fost al unei cetăți "Stenota". Din cetate au rămas ruine. Autorii DGJPh, ediția 1897 (p. 601) au încercat să explice etimologic toponimul Urlați prin aceea denumirea "urlătoare" dată târgului, spre care locuitorii din zonă coborau de pe dealurile învecinate. Urlați ar putea să fie însă o derivare a traducerii din slavă a hidronimului [[Cricov (din "krik" "strigăt", "urlet"). Ar fi și o versiune etimologică maghiară: Urlați ar reprezenta
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
nordice și vestice, și "pudú", o căprioară pitică. Tapirul subtropical, înrudit cu calul, se întâlnește în zona nordică (subtropicală). Cel mai mare carnivor din Argentina este puma, care trăiește doar în pădurile subtropicale. Alte mamifere notabile sunt maimuța capucin, maimuța urlătoare și capibara de râu. Pe plajele nisipoase și pe insulele stâncoase, de-a lungul coastei patagoneze, își duc existența leii-de-mare sudici, elefanții-de-mare sudici și focile cu blană. În apele de lângă Peninsula Valdéz se întâlnesc orci, balene cu cocoașă, balene nordice
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
aparținând Culturii Starčevo-Criș); iar mai târziu așezarea de pe valea Sopotului, aparținând civilizației materială și spirituală creată de purtătorii culturii arheologice Vădastra (5000 î.Hr. - 3500 î.Hr.). Comunitățile vădăstrene și-au extins locuirea și pe terasa dreaptă a Sopotului, pe valea pârâului Urlătoarea, în vecinătatea actualei biserici din Cireașov ca și zona Catedralei Ionașcu, fapt ce indica un spor demografic și o dezvoltare internă considerabile. Ceramica se distinge, în seria descoperirilor încadrate cronologic și tipologic în cultura Vădastra, prin varietatea formelor, tehnica prin
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]