162 matches
-
boieri întocmeau hotărnicia moșiei Urlați a lui Iordache Cocorăscu (moștenită de la logofătul Radu Cocorăscu), alegându-i-o și deosebind-o de cea a moșnenilor urlățeni , iar C. Brâncoveanu i-o confirma printr-un hrisov la 26 septembrie 1704. În gura Urlaților, în locul unde Cricovul Sărat scapă din strânsoarea dealurilor, a stat la 1711, în vară, Constantin Vodă Brâncoveanu, cu cea din urmă oștire a Țării Românești, mii de boieri, boiernași, ostași de curte și slujitori țărani. El a așteptat să vadă
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
țărani. El a așteptat să vadă cum hotărăște norocul războaielor la Prut, ca să știe dacă rămâne cu turcii ori merge să se închine împăratului celui nou al muscalilor . Din această perioadă când Brâncoveanu cu oastea sa au poposit în gura Urlaților, la Albești... există și o listă de cheltuieli, în care se menționează printre altele: Și m-am socotit eu Stanciul cu socru-mieu Stanciul când era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Din această perioadă când Brâncoveanu cu oastea sa au poposit în gura Urlaților, la Albești... există și o listă de cheltuieli, în care se menționează printre altele: Și m-am socotit eu Stanciul cu socru-mieu Stanciul când era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
listă de cheltuieli, în care se menționează printre altele: Și m-am socotit eu Stanciul cu socru-mieu Stanciul când era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Stanciul cu socru-mieu Stanciul când era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați de rebeliune . În urma reorganizării în 1889 a regimentelor de dorobanți 7 și 32 din Prahova, la Urlați s-a stabilit reședința "Companiei 3 a Reg. 32 Dorobanți" . Marele Dicționar Geografic al Romîniei precizează, la rândul său, cele 14 cătune ce intrau atunci în componența comunei Urlați, care juca rol de reședința a plășii Cricov din județul Prahova
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
piuă. Se semnala, de asemenea, că târgul organiza săptămânal (în fiecare vineri) câte un târg (iarmaroc) și două bâlciuri anual. În perioada interbelică aici s-a aflat în continuare, reședința plășii Cricov, care avea în subordine 15 comune rurale; comuna Urlați a căpătat până în 1925 statut de comună urbană, Anuarul Socec consemnând-o cu 4914 locuitori, în localitățile: Urlați-Târg, Coțeni, Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Valea Humei, Valea Pietrei, Orzoaia, Valea Nucetului, Valea Crângului, Valea Urloii și Valea Simon. Prin 1926-1927, o
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Ana () este un politician român, deputat PNL ales în legislatura 2008-2012, în circumscripția electorală nr. 31 Prahova, colegiul uninominal nr.7 (Urlați) și ziaristă. A deținut și funcția de consilier prezidențial și purtător de cuvânt al Președintelui României, Traian Băsescu (decembrie 2004-martie 2007). Ana s-a născut la data de 11 septembrie 1967 în orașul Dej (județul Cluj). A absolvit în anul
Adriana Săftoiu () [Corola-website/Science/305560_a_306889]
-
câteva zile (bunăoară se știe că în toamna lui 1705 domnul vine la viile sale de la Scăeni, unde stă 5-6 zile), ca și de faptul că în 1711, deși primise poruncă din partea vizirului să se oprească la Gherghița, în gura Urlaților la Albești, s-au mutat stabilind aici tabăra militară , iar în apropierea viei, în cartierul/localitate componentă/Mărunțișu, se află două cruci de piatră contemporane domniei sale (declarate monumente memoriale între timp - în Lista... nu figurează) sunt câteva argumente care sprijină
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
artă orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă orientale), iar la subsol, din iun. 1971, o interesantă și cuprinzătoare secție de Practica viticulturii în podgoria Dealu Mare. Schitul Sf. Maria - Cricov cu biserica de lemn se află în Jercălăi, Urlați. Biserica de lemn, monument de arhitectură, a fost construit în 1731, de meșteri populari în satul Luieriu (Mureș). După un timp, bisericuța a fost demontată și transportată la Toplița (Mureșului). Remarcată de regina Maria a fost mutată, de aici, la
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
și Bascharage (Luxemburg). În februarie 2008, Plastipak a achiziționat două companii din Italia pe care le-a reunit sub denumirea "Plastipak Italia". Plastipak va inaugura în a doua jumătate a anului 2010 prima sa unitate de producție din România, la Urlați, pentru a furniza ambalaje fabricii de șampoane a "Procter & Gamble" aflată în construcție în prezent în localitatea respectivă.
Plastipak () [Corola-website/Science/320008_a_321337]
-
Ocupația lor de bază era viticultura, agricultura, apicultura, sericicultura, creșterea animalelor, iar în veacul trecut și munca în industrie. Clima este temperat continentală, specifică dealurilor subcarpatice și caracterizata prin ierni blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului din Urlați, prin săpături întâmplătoare, a fost descoperit un schelet și trei nasturi de cupru, realizați, în tehnica [[secolul XIV|secolului al XIV-lea]], mărturii istorice pentru actuala vatră a târgului. Documentar însă Urlațiul este atestat pentru prima oară într-un hrisov
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Urlațiul este atestat pentru prima oară într-un hrisov semnat de [[Neagoe Basarab]], la [[16 martie]] [[1515]], prin care voievodul întărea mai multe ocine [[Mânăstirea Snagov|mânăstirii Snagov]] și în care printre martori se afla și [[boier]]ul Oancea din Urlați. A doua mențiune documentară, cunoscută nouă, este hrisovul din [[1527]] - [[1528]], semnat de [[Radu de la Afumați]], prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de [[boier]]ii: Oancea din Urlați (același de mai sus), Șoplea și Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era prevăzut "un dascăl de rumânește" (ȘP, 20). Nizamul prevedea, printre altele
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
pun bazele învățământului public în [[Țara Românească]] ("Eforia Școalelor" prin adresa nr. 109/[[4 februarie]] [[1838]] mulțumea "Vorniciei din Lăuntru'(0 Ministerului de Interne), pentru măsurile luate în vederea deschiderii școlilor sătești - , era învățător Ilie Negoiță (funcționa și în [[1845]]), pentru Urlați și Valea Nucetului, Șerban Stan, pentru Valea Urloiu și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
măsurile luate în vederea deschiderii școlilor sătești - , era învățător Ilie Negoiță (funcționa și în [[1845]]), pentru Urlați și Valea Nucetului, Șerban Stan, pentru Valea Urloiu și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul că la sfârșitul veacului al XIX-lea în Urlați existau 664 de știutori de carte, ceea ce constituie un record pentru acele vremuri. Nicolae Iorga, după
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul că la sfârșitul veacului al XIX-lea în Urlați existau 664 de știutori de carte, ceea ce constituie un record pentru acele vremuri. Nicolae Iorga, după preumblările sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
titlul austriac de baronie, căpătat după ce vistierul cu acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe o cale care a rămas în amintirea poporului, și o vistierie proprie. Acest colț de belșug boieresc și de mândrie stăpânitoare face parte din Urlații, cu numele-poreclă indescifrabil . Se știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Șosele" (Politehnica) din București, dar și-a consacrat apoi întreaga activitate problemelor financiare. Amintim dintre lucrările publicate: "La solution économique de la crise monetaire" ([[1923]]), "Lichidarea vechilor datorii" ([[1933]]) ș.a. Cunoscutul diplomat interbelic [[Constantin Vișoianu]] (1897-1994) este și el originar din Urlați. A urmat Dreptul și Filosofia la București și Paris, după care a intrat în Ministerul de Externe, fiind consacrat ca diplomat de carieră. A fost secretar al Comisiei Mixte de Arbitraj de la Paris (1926-1931), membru al delegației române la Societatea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
aug. 1948, când are loc distructiva reformă a învățământului românesc este epurat din rândul cadrelor didactice, pe motive politice (era membru al PNȚ). Oameni de bine îi dau o șansă să supraviețuiască încadrându-l ca muzeograf-custode la noul Muzeu din Urlați. Dar nici aici nu scapă de prigoana comunistă pentru ideile sale politice și într-un timp era arestat și închis. A publicat versuri în prestigioase reviste precum: Revista Fundațiilor Regale, Universul literar ș.a. A murit la doar 50 de ani
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
matrice cu miroznă de Dealu Mare am aminti și alte personalități care au avut contacte cu târgul cu nume șaradă... Printre ei, scriitorul [[Alexandru Antemireanu]] (1877, Tomșani-1910), care, pe lângă faptul că e din împrejurimi și a făcut școala primară la Urlați, datorează învățătorului său și numele de scriitor, pentru că el de fapt se numise la naștere într-adevăr Alexandru, dar numele de familie era Damian (fiul preotului Antemir Damian). O imagine a Urlațiului idilic și a locuitorilor săi pitorești ne-a
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
el de fapt se numise la naștere într-adevăr Alexandru, dar numele de familie era Damian (fiul preotului Antemir Damian). O imagine a Urlațiului idilic și a locuitorilor săi pitorești ne-a dat [[Gala Galaction]], care l-a vizitat adesea: ""Urlații înfățișează o minusculă urbe patriarhală. La restaurantul lui Petrache - un fel de cămin cultural al locului - am văzut adunați laolaltă: avocați, magistrați, inspectori administrativi, un lăutar și preotul paroh... Fratele meu Dimitrie Pișculescu - un adevărat moștenitor al lui Nicolache Piua-Petrii
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]