413,626 matches
-
în care Dragoș ar fi comparat doar cu o linie...: P îmi place foarte mult de dragoș mai ales pentru faptul că la vârsta lui știe atât de multe lucruri.in loc să-l critice,lumea ar trebui să-i urmeze exemplul,mai ales cei tineri care inca pot să aleagă drumul cel bun,acela al cunoasterii.eu cel putin,îl invidiez pentru că țelul meu în viață a fost dintotdeauna acela de a deveni un om înțelept,cultivat și devorator de
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
apreciativ, fie disprețuitor, îmi par întotdeauna, în felul cum arată și în care vorbesc, loviți de mînia zeilor. N-aș atrage niciodată piaza rea asupra unui prieten vorbind despre el în termeni de “cît de trendy e”. În cele ce urmează, mă voi deroga de la această superstiție, scuipînd de trei îndărăt și rugindu-ma să nu-i nimeresc pe cei despre care spuneam că sînt deja loviți. Celor care vor să afle “ce înseamnă să fii trendy” o să le răspund sincer că
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
multinaționalelor din Pipera și se întreabă ce s-a ales de viața lor. Absolventul de Belle Arte se ocupă de Corporate Affairs, chimistul coordonează Relațiile Externe, iar literatul conduce Divizia de Vanzari. Șunt oameni care au ales să nu-și urmeze visurile, într-o vreme cand era în primul rand nevoie de cineva să muncească. România le datorează enorm, dar mi-aș dori că nicio altă generație să nu mai fie nevoită să facă alegeri atat de crunte. De altfel, nici
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
Dragoș Bucurenci (revista Omagiu, nr. 3) Vlad Bina este creatorul universurilor digitale din “Matrix”, “Sin City” și “Codul lui da Vinci”. A absolvit Arhitectură la București și a plecat, ca bursier Fulbright, pentru a urma un masterat la Pratt și M.I.T. Nu mai locuiește în București, dar este optimist în privința tentativei de curățare a orașului de mesh-uri și aduce firesc în discuție experiență Parisului și cea a Bostonului. Interviul a avut loc în urmă campaniei
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
bună. Dar știu că, de când ardem lichelele pe rug, aerul a devenit de nerespirat. a fost demult un gabriel liiceanu care tocmai fusese anunțat k a primit o bursă “alexander von humboldt”. a fost și un vasile dem. zamfirescu care urma a se bucură de o bursă similară. numai k cei doi au fost chemați la securitate, unde li s-a pus în vedere că, dacă chiar vor să beneficieze de această “ocazie”, trebuie să și “scuipe” ceva pe la ei. cei
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
folosit acea expresie la adresa jurnalistei într-un moment de furie și dezgust (bineînțeles pe fondul unui comportament total dezonorant). Sper să greșesc însă dvs. aveți probleme grave , îmi pare rău (probabil specific vârstei și în urmă cursurilor de branding personal urmate la Erudio) . Ori doriți să vă faceți cunoscut , erijând într-un tânăr intelectual rebel , prin faptul că profitați de orice știre apărută în mass-media ca să vă prezentați punctul de vedere într-un mod cât mai tranșant și radical cu putință
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
lui? Pleșu și Liiceanu i-au dat cu flit, si binemeritat, după ce a făcut apologia marxismului într-o “polemică” în care în loc de argumente băiatul recurgea la accente retorice de genul “să fim de acord că nu putem fi de acord” urmate de legitimări juvenile din categoria “public enemy no. 1″. Ce important ne credem nu-i asa? Ce narcisist suntem și cât ne place să facem pe desteptu la teve! Ce trendy suntem! Salvăm Delta cu o eșarfă chic la-ncheietura
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
putea lor trece prin cap că ar putea s-o facă. Mie chiar îmi pare rău că Șerban Huidu nu i-a trîntit un pumn în falca lui Becali, atunci cînd i-a aruncat cu vinul în față. Putea pe urma să-l toace gorilele lui Becali, dar rușinea lui Becali nu i-ar mai fi șters-o nimeni, și cei care îl admiră l-ar fi părăsit. Având în vedere că e vorba de V.C Tudor, nu ai greșit
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
că era vorba de o emisiune electorală!) la ce se uită și la ce persoane sau partide politice schimba canalul TV, grație telecomenzii. Să ne înțelegem! Nu îmi este simpatic deloc Vadim Tudor, dar PRIMUL care aruncă piatră este Bucurenci, urmând dezlănțuirea, la fel de condamnabila a lui Vadim Tudor. Încă Mihaiu este și mai penibil, considerând că dacă întoarce acuzații grele lui Vadim Tudor echilibrează situația. Corect ar fi fost că emisiunea să fie întreruptă, cu publicitate, sau microfonul să fie tăiat
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
putem fi demni în fața unor asemenea indivizi. Faptul că lingăii profesioniști apar nestingheriți, neadmonestați în spațiul public oferă validitate faptelor lor. Dacă tăcem, nu le spunem adevărurile în față, nu emitem judecați, devenim complici ! Toți moderatorii ar trebui să vă urmeze exemplul și să ofere lui Vadim & co un “tratament special”, să-i facă să le fie rușine ca să se ascundă în scorburile lor mizere. Altfel, ați văzut - Vadim chiar se creda ofensat. Tocmai pt că E LĂSAT să se creadă
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Pe scurt, ideile lui Bucurenci nu merită luate în serios pentru că tipul, altfel simpatic, nu a citit ce-am citit/scris noi și nu e sincer (să nu-l credeți, tovarăși!) când spune că e de stânga :)))))) Nu e banc, urmează citatul: Vă las plăcerea să citiți textul integral în Dilemă. N-am destul umor că, după ce ne-am duelat, ușor penibil, în titluri de cărți, să continuăm duelul în mărci de mașini. O să spun doar că AP se înșală grav
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
crearea de mai multă valoare adăugată (aici sintagma nu este folosită ca o metaforă, ci în sensul definiției sale cele mai proprii din economie) pentru fiecare unitate de încărcare ambientală. Să observăm că după Conferința de la Rio din 1992, a urmat un extraordinar de bine concertat efort internațional pentru instituționalizarea procedurilor dezvoltării durabile. Utilizarea acestor proceduri instituționalizate, de exemplu standardele din familia ISO 14000, constituie o cale recomandată, verificată și sigură, pentru adăugarea de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Se pătrunde, răsfoind paginile acestei cărți, într-un domeniu asupra căruia conformismul la modă preferă să arunce tăcere. Este vorba aici despre inventarul tragic al războaielor (civile și între state), al foametei ce bântuie continentele chinuind populații întregi, a persecuțiilor urmate de deplasarea maselor de refugiați, al șomajului ce urmărește inexorabil fenomenul globalizării, ale sclavajului ce timp îndelungat a făcut ravagii pe mai toate continentele în secolele în care s-a consolidat capitalismul în lume. O carte care ar trebui să
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ăla!A sărit toată lumea în ajutorul lui, s-au chinuit vreo juma de oră dar degeaba. Ei ziceau că regimul comunist e ticălos, Ștefan Andrei le răspundea senin că “în România n-a fost comunism ci o dictatură a proletariatului urmată de o dictatură de dezvoltare” și alte asemenea timpenii. În timpul ăsta, fostul deținut politic se tot ducea în uitare, ajutat de obsesia tembela de a-i recupera mai întîi pe “fiii rătăcitori”, evident dacă au rătăcit pe unde trebuie, ca să
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Beethoven (cel cu cvartetele Razumowsky) și terminînd cu Richard Strauss (compozitor preferat al lui Hitler) ori Sartre (apologet al lui Stalin) - toată lumea bună defilează. Colaboraționiștii români s-ar găsi, prin urmare, în cea mai selectă companie; în același infern ar urma să supraviețuiască Ovidiu, Shakespeare, Racine, Goethe împreună cu Eugen Barbu ori Adrian Păunescu. "Colaboraționiști din toate țările (și din toate timpurile), uniți-vă!" - aceasta ar fi esența apelului lansat prin Televiziune de o persoană direct interesată în problemă". Revenind la tonul
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
lanseze piste false, care, însă, se vor dovedi complet lipsite de relevanță (vezi, la începutul filmului, fața clovnului privind, trist, bucuria fetei îndrăgostite; sau aparatul de filmat oprindu-se, gînditor, asupra unei plăcuțe de înmatriculare - - ca și cînd asta ar urma să însemne ceva. Nu înseamnă nimic). Turnul din Pisa nu e ceea ce se înțelege printr-un "film de festival". Dar e, cu siguranță, un film "de uz intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
curînd vestea dispariției, la 14 septembrie, a lui Jean Rousset, la o vîrstă a patriarhilor. Marele profesor, născut în 1910, fusese, în tinerețe, asistent al lui Marcel Raymond, petrecuse câțiva ani în Germania și la Paris, în care pregătise ceea ce urma să fie cartea sa despre Literatura epocii baroce în Franța, teza de doctorat din 1953. Pasiunea pentru arta și literatura barocului se va concretiza, apoi, și în importanta Antologie a poeziei franceze baroce, tipărită în 1961, și va rămânea vie
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
trebuia să fie la Brăila cel mai bine păstrat, ocrotit, și nu a fost, din nefericire. Un semn rău încă din primii ani ai domniei lui Ceaușescu: smulgerea salcâmilor emblematici, străjuitori cândva pe amândouă părțile vestitei străzi. Un sacrilegiu. Au urmat alte ciuntiri, renovări neinspirate, stupide modernizări. Iar acum, lăsarea totului în paragină. Am fost în octombrie trecut la Brăila, cu o echipă a "României literare", doritor să le arăt colegilor mei, înainte de a ne întâlni cu cititorii, frumusețile orașului în
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
și dezolarea tuturor a fost mare: ziduri coșcovite, crăpate, frontoane căzute, ferestre fără geamuri, acoperite cu cartoane sau cu nimic. Intemperiile istoriei au lovit amarnic orașul (fost) cu salcâmi și ceva trebuie făcut, până nu este de tot târziu. Să urmăm grabnic pilda constănțenilor, de se vor ține și ei de cuvânt.
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
de deasupra noului oraș, Orșova, reclădit la o întorsură a Dunării. Acolo, Pamfil Șeicaru a înălțat o mânăstire, în semn de cinstire a vieții care i-a fost dată pentru a doua oară. Biserica străjuiește cursul Dunării. E un gest urmat în Moldova de ridicarea, pe cheltuiala sa, a monumentului "Victoriei", la Mărășești, operă a sculptorului O. Han. Un altul, într-un mic cimitir din Alsacia, unde prin anii '30 Pamfil Șeicaru a reușit să îngroape osemintele ostașilor români, adunate de
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
sînt concepute mult mai lax. Erudiția a devenit o rara avis. Disciplinele facultative merg în altă direcție, considerată mai modernă, decît acelea de aplicație propriu-zis filologică. Poți încheia Literele actuale fără să fi auzit de paleografie chirilică, fără să fi urmat un curs de tehnica cercetării sau fără să ai idee de istoriografia literară. Cu o brumă de limbi clasice și de cultură umanistă. A doua cauză ține de ofertele de după absolvire. Deloc tentante sînt tocmai acelea care ar presupune, de
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
limbajele tehnice, ca determinant tipic al unor substantive precum acces, transfer etc., cu sensul "lesnicios" și cu o conotație clar pozitivă: "această bară permite accesul facil la cele mai uzuale opțiuni ale browserului" (mihai-dan.go; exemplul acesta și cele care urmează sînt culese din Internet); "sistemul asigură suportul necesar ghidării utilizatorului și navigarea în cadrul produsului prin intermediul unui dialog facil și prietenos" (ici.ro); "un instrument software complet, facil și chiar ieftin (domino.kappa.ro); "mentenanță (sic!) și suport tehnic facil" (microsoft
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
mărturisește autorul, se înscriu distanțat și ironic în moda curentă: ele compun un "jurnal indirect", după expresia eliadescă, sînt o antologie a articolelor publicate timp de șapte ani și jumătate în revista "România literară" sub rubrica "Mic dicționar"". Pentru a urma o precizare autocaracterizantă nu doar din punct de vedere "tehnic": "Am subintitulat volumul Jurnal, deoarece textele reunite în el pot fi citite ca înșiruire de note zilnice; ele urmăresc istoria dintre 1990 și 1997 și o fac cu intensă participare
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
1990 și 1997 și o fac cu intensă participare emotivă, cu atașament explicit de partea unei cauze politice bine definite și cu o repulsie nedisimulată față de "vechiul regim" prăbușit în 1989". Articolele în cauză, apărute în ritm hebdomadar, se înscriu - urmăm sugestiile d-lui Mihai Zamfir - pe două coordonate, ambele inconformiste. Natura lor literară e, cu cochetărie, declarată "inactuală", în virtutea lapidarității și a aspectului lor "fragil", de fragment, menit a irita cultul sistemului, sintezei, "globalizării" nu o dată redundante: Trecerile prea bruște
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]