541 matches
-
de la Ierusalim și Iordan, pe lângă misiunea lor statutară, au primit și rolul de Reprezentanță a Patriarhiei Române de lângă Patriarhia Ieru �salimului, Superiorul pomenind întotdeauna la slujbe atât pe Patriarhul Ierusalimului, cât și pe Patriarhul României. A urmat apoi Arhimandritul Victorin Ursa �che, Superior al Așezămintelor românești de la Locurile Sfinte, prin Decizia Patriarhală nr. 480 din 10 octombrie 1946, și care a a �juns mai târziu (1966) episcop al Epis �co �piei Orto �doxe Române din America și Ca �nada, ridicate la
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350926_a_352255]
-
Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina -, străbătând 4 capitale europene: Viena (Austria), Bratislava (Slovacia), Budapesta (Ungaria) și Beograd (Serbia). Istrul / Dunărea de la izvoare până la vărsare, Pontul Euxin / Marea Neagră cu puținele insule și ținuturile din împrejurimi așezate sub Ursa Mare constituie izvoarele mitologiei răspândită, preluată, adoptată și adaptată la aproape toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-au plămădit și și-au găsit sălaș Poseidon, Pontos, Leto, Apolo, Artemis
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
clipe petrecute cu cei dragi și să luați din fiecare zi o amintire! Un hit, premieră a lunii octombrie ne ofera artistul sufletelor noastre Paul Ciprian Surugiu - FUEGO, care va fi mereu ”semănător de stele / Sub plugul de argint al Ursei Mari / În brazda cerului să înalt castele / Un Paradis de trandafiri solari” (“Visul meu”, din volumul “Între anotimpuri”, semnat Rodica Elenă Lupu) Puteți asculta pe versuri semnate de Rodica Elenă Lupu și linia melodica a compozitorului Marius Criști Popa, RĂMÂNEM
RĂMANEM AMÂNDOI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346554_a_347883]
-
Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30 martie 2012. Drepturi
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354827_a_356156]
-
Lumina cade oblic prin ferești Pe tapiserii de vechi Buhare Geana nopții mângâie fragile Ciutele de porțelan străbătând lanul Pe care le privește castelanul Cu-o lacrimă albastră în pupile Vom porni de mâine înspre pol Ca mesageri din neștiute Urse Misterul dimineților parcurse Să-l îngropăm în ultimul atol Femei cu neștiute grații Și chemări ascunse în priviri Ne vor primi ca musafiri Sosiți din alte constelații Referință Bibliografică: Mă mișc prin mine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂ MIŞC PRIN MINE de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356673_a_358002]
-
istoriei care ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna cu stelele arzând în juru-i și constelațiile : Ursa mare, Ursa mică, Csiopeea, Lira, Dragonul, cunoscute din vechime de oamenii acestor meleaguri care le-au atribuit denumiri populare (țărănești) : Carul mare, Carul mic, Scaunul lui Dumnezeu, Crucea , Balaurul, Rarița , Cloșca cu pui, etc. Doar aici, la paralela 45 unde
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna cu stelele arzând în juru-i și constelațiile : Ursa mare, Ursa mică, Csiopeea, Lira, Dragonul, cunoscute din vechime de oamenii acestor meleaguri care le-au atribuit denumiri populare (țărănești) : Carul mare, Carul mic, Scaunul lui Dumnezeu, Crucea , Balaurul, Rarița , Cloșca cu pui, etc. Doar aici, la paralela 45 unde se află
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
Stanca” Făgăraș, jud. Brașov. Premiul al II-lea Burdulea Ilinca Laura, clasa a XI-a, Colegiul Național “Al.P. Ilarian” Târgu-Mureș. Premiul al III-lea Suciu Nicolae, clasa a X-a, Colegiul Tehnologic “A.T. Laurian” Agnita, jud. Sibiu. Mențiune Ursa Tiberiu, clasa a X-a, Colegiul Tehnologic “A.T.Laurian” Agnita, jud. Sibiu. Felicitări tuturor copiilor care au trimis creații literare sau desene și prețuire d-lui Valentin Marica, președintele Fundației "Cezara Marica", organizatorul evenimentului. Referință Bibliografică: REZULTATELE CONCURSULUI DE
REZULTATELE CONCURSULUI DE CREAŢIE ARTISTICĂ PENTRU ELEVI AMÂNDOI ÎN ABURUL PÂINII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370099_a_371428]
-
Birăescu, Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007, p. 41; Livius Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008, p.155-158; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, p. 138-145; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009, p. 205-210; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, Editura Semne, București, 2009, p.
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
Birăescu, Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007, p. 41; Livius Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008, p.155-158; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, p. 138-145; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009, p. 205-210; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011; Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicționarul autorilor români
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
dacoromâne sub sceptrul marelui rege Burebista. Revenind în vremurile noastre, trebuie să afirm, fără modestie, că ideea de Academie DacoRomână în structura actuală a fost a mea, în spiritul vechilor tradiții, astfel că primii fondatori am fost Geo Stroe, George Ursa, Augustin Deac - al doilea om care a aderat întru totul la idee, Constantin Mocanu, Dumitru Bălăieț, Ion Cristescu, Mihail M. Pîrlog, Ion Stepanescu, Ion Șuța, Paul Lazăr Tonciulescu, Gh.D. Iscru, Nica Leon etc. A se vedea lista acelor fondatori care
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
poștă, se va lumina de ziuă. Și luceafărul lui Eminescu astăzi este deosebit, se scaldă direct în mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
va lumina de ziuă. Și luceafărul lui Eminescu astăzi este deosebit, se scaldă direct în mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
din 22 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iov, preaîncercatul biblic știa bine Că-n psalmi cuprinsă-i bogăția lumii Sorbea, îmbrățișa lumina, ca minune De pe sordida claie destinată humii. A înțeles că cei datori pământului, Să-nhame caii roibi la Ursa Mare Nu pot, și nici opreliști vântului Să pună, ori uscatului hotar la mare! Știa că-n jucăușa flacără stă semnul Arderii, neînțelese de gloata ispitirii Și în copacul de-altădat - azi lemnul- Păsări cântat-au imn slăvitor iubirii. Odgoane Orionului
SLUJITOR IUBIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354488_a_355817]
-
crengile de dud euforia copilăriei, și acum mă gândesc s-o depozitez secret, la dospit, între coperțile unei cărți. Și pe dud am să-l răstignesc între paginile acelei cărți să-mi cânte, să-mi doinească mereu copilăria. Urmează narațiunea „Ursei” în care autorul își amintește cu emoție aventurile pe care le-a petrecut în anii copilăriei alături de patrupezii Azor apoi Ursei. Povestirea este presărată cu numeroase „năzbâtii” pe care le făcea copilandrul Puiu, încercând să-și imite mama, poate, modelul
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
dud am să-l răstignesc între paginile acelei cărți să-mi cânte, să-mi doinească mereu copilăria. Urmează narațiunea „Ursei” în care autorul își amintește cu emoție aventurile pe care le-a petrecut în anii copilăriei alături de patrupezii Azor apoi Ursei. Povestirea este presărată cu numeroase „năzbâtii” pe care le făcea copilandrul Puiu, încercând să-și imite mama, poate, modelul vieții sale de atunci. În „Salcâmul aplecat de Sudos” Puiu Răducan își aduce aminte de păsările care poposeau în el și
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
Crucea Popii unde: ...se rostogolea peste noi o libertate totală, animalele aveau o liniște și libertate mândră. Parcă toți, și noi și animalele, răsuflam ușurați când ajungeam la Crucea Popii. De acolo începea urcușul libertății tuturor. Autorul consideră că „Dudul „ , „Ursei” și „Salcâmul aplecat de Desudos „ au constituit, fiecare în parte, câte „o treime a copilăriei” sau mai exact câte „un stâlp al copilăriei”. În finalul lucrării sale „Trepiedul de aur” autorul se retransformă din prozator în poet și ne concluzionează
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
câte „un stâlp al copilăriei”. În finalul lucrării sale „Trepiedul de aur” autorul se retransformă din prozator în poet și ne concluzionează amintirile copilăriei sale în versuri frumoase, emoționante, în poemul intitulat sugestiv „ Umbra „ care reia pe rând tema „Dudul”, „Ursei” și „Salcâmul aplecat de Desudos” ...A fost vis alb în casa părintească, Tot ce în trupu-mi înverzește câteodat’, Casa mea parcă ... s-a pierdut în poezie, Dudul, Ursei, Salcâmul, amintiri deocamdat’. Bănuiesc că autorul ar avea multe de povestit despre
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
emoționante, în poemul intitulat sugestiv „ Umbra „ care reia pe rând tema „Dudul”, „Ursei” și „Salcâmul aplecat de Desudos” ...A fost vis alb în casa părintească, Tot ce în trupu-mi înverzește câteodat’, Casa mea parcă ... s-a pierdut în poezie, Dudul, Ursei, Salcâmul, amintiri deocamdat’. Bănuiesc că autorul ar avea multe de povestit despre farmecul copilăriei sale și îi recomand să nu se oprească aici, pentru că Gustul dulce al copilăriei va persista la fiecare dintre noi până vom pleca pe tărâmul vieții
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
Secțiunea Memorialistică Premiul I Dorel-Mihai Gaftoneanu, Botoșani Premiul II Florentina-Loredana Dalian, București Secțiunea Teatru Premiul I Constantin Geantă, Călimănești, jud. Vâlcea Premiul II Ioan Crăciun-Petrișan, Timișoara Secțiunea Fotografie Premiul I Dorel Lazăr, Aiud, jud. Alba Secțiunea Epigramă Premiul I Nichi Ursei, Râmnicu-Vâlcea Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca Ioan-Crăciun Petrișan, Timișoara Premiul II Ion Micuț, Râmnicu-Vâlcea Liviu Zamfirescu, București Petronela-Vali Slavu, Aninoasa, jud. Hunedoara Premiul III Cătălina Orșivschi, Vama, jud. Suceava Ioan Toderașcu, Costești, jud. Vaslui Gheorghe Bălăceanu, Iași Mențiuni Gheorghe Popescu-Ger, București Ștefan
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
este deja întuneric. Astăzi însă e sâmbătă - zi scurtă de lucru - iar el nădăjduiește că , printre multele treburi de bărbat, pe care le are de rezolvat în gospodărie, va găsi cinci minute să se ocupe și de amărâta de poartă. Ursei schelălăi discret la picioarele lui, cerându-și obișnuita mângâiere. - Ce faci mă, potaie? Unde te-ai tăvălit iar? îl „chestionă” Matei cu afecțiune, aplecându-se și dezmierdându-i cu podul palmei zona dintre urechile ciulite, după care, cu mișcări blânde
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
înainte avem de vorbit! - Îi frumoasă, domnule, discuția asta! - Că-i frumoasă, că-i amară, că-i dulce, eu vă spun până la capăt de-acum, cât a ținea “povestea” asta, da, zic, iaca se apropie gara Bacău! Domnule, dumneavoastră știți Ursa mare de pe cer și Ursa mică, steaua polară? - Da. - Uite ce-i! Astronomia și știința, cu cei mai mari savanți astronomi, spun că la Ursa mare, de la roata din brazdă dinapoi, până la cea de către om - osia carului mare de pe cer
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
frumoasă, domnule, discuția asta! - Că-i frumoasă, că-i amară, că-i dulce, eu vă spun până la capăt de-acum, cât a ținea “povestea” asta, da, zic, iaca se apropie gara Bacău! Domnule, dumneavoastră știți Ursa mare de pe cer și Ursa mică, steaua polară? - Da. - Uite ce-i! Astronomia și știința, cu cei mai mari savanți astronomi, spun că la Ursa mare, de la roata din brazdă dinapoi, până la cea de către om - osia carului mare de pe cer -, este 1300 de ani călătoria
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
cât a ținea “povestea” asta, da, zic, iaca se apropie gara Bacău! Domnule, dumneavoastră știți Ursa mare de pe cer și Ursa mică, steaua polară? - Da. - Uite ce-i! Astronomia și știința, cu cei mai mari savanți astronomi, spun că la Ursa mare, de la roata din brazdă dinapoi, până la cea de către om - osia carului mare de pe cer -, este 1300 de ani călătoria luminii, și lumina merge cu 300.000 de km/s. Asta-i osia carului mare. Ca să ajungi de la o roată
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]